18.07.2007
-
Aeroporturile si administratiile fluviale - listate la Bursa
Gandul
___
Companiile din subordinea Ministerului Transporturilor care administreaza aeroporturile internationale Henri Coanda (Otopeni), Aurel Vlaicu (Baneasa), Mihail Kogalniceanu – Constanta si Traian Vuia – Timisoara vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti. Ministerul de resort a inceput deja procedurile pentru listarea pe piata de capital a celor patru companii din domeniul aviatic, precum si a Administratiei Canalelor Navigabile, Administratiei Porturilor Dunarii Maritime si Administratiei Porturilor Dunarii Fluviale.
Initial, pe lista viitoarelor societati tranzactionate pe bursa de la Bucuresti se mai aflau Metrorex si Societatea de Administrare Active Feroviare SAAF. „Lista a fost revizuita si vom vinde la bursa participatiile de la opt companii, societati viabile si care se inscriu in criteriile impuse de legislatia pietei de capital”, a declarat pentru Mediafax directorul Directiei Privatizare si Postprivatizare din Ministerul Transportului, Dragos Tanasoiu.
Asistenta juridica pentru organizarea procedurilor de selectare a intermediarilor si pentru modificarea actelor constitutive ale societatilor din cadrul proiectului, precum si consultanta in privinta derularii procesului de listare va fi asigurata de casa de avocatura Bostina si Asociatii.
Printre brokeri, vestea ca Ministerul Transporturilor vrea sa listeze pe piata de capital cele opt societati este privita diferit. „Pentru aceste societati, ar fi bine sa se foloseasca de piata de capital. Daca nu vor fi foarte interesante pentru investitorii de pe bursa, managementul va trebui sa le faca performante. In definitiv, asa se vede daca un management este defectuos sau nu”, a declarat pentru G?ndul, Petru Prunea, directorul general al Broker Cluj. In acelasi timp, Iulian Panait este de parere ca acestea nu sunt cele mai indicate societati pe care statul ar fi trebuit sa le listeze.
„Investitorii pe bursa sunt interesati de companiile bune si nu de cele mari. Cele opt nu se incadreaza in prima categorie. E bine sa avem companii mari la bursa, dar si mai bine ar fi daca acestea ar fi performante. Nu demult, insusi premierul s-a aratat dezamagit de randamentul aeroportului din Otopeni. Investitorii asteptau de la stat ca acesta sa listeze adevaratele companii, pe cele din domeniul utilitatilor (n.r. – producatorii si distribuitorii de energie)”, a comentat reprezentantul KTD Invest.
Sursa: Gandul, 18 iulie 2007
-
Condmag Brasov va continua demersurile pentru inscrierea la categoria I a BVB
DailyBusiness.ro COMI
___
Compania Condmag Brasov va continua demersurile pentru inscrierea titlurilor la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, a declarat luni actionarul majoritar, omul de afaceri Gheorghe Calburean. 'Speram ca in maxim 6 luni, sa fim tranzactionati la categoria I', a mai spus oficialul Condmag.
Actiunile Condmag au intrat, incepand de luni, la tranzactionare la a doua categorie a Bursei de Valori Bucuresti.
'Suntem multumiti de intrarea titlurilor noastre la categoria a II a Bursei de Valori Bucuresti. Acest lucru reflecta performanta economica inregistrata de firma in ultimii ani', a declarat Gheorghe Calburean.
Omul de afaceri spune ca Dafora Medias, actionarul principal al Condmag, va incerca sa isi mareasca participatia in firma, odata cu cresterea performantelor economice.
'Condmag reprezinta o afacere de viitor si, in nici un caz, nu vom vinde actiunile. Dimpotriva, vom incerca sa ne marim participatia si vom continua demersurile pentru inscrierea companiei la categoria I a BVB', a mai spus Calburean.
'Zilele acestea vom depune la BVB dosarul si speram ca in maxim 6 luni sa intram la categoria principala, acolo unde credem ca actiunile firmei isi au locul', a mai declarat actionarul Condmag.
Intermediarul transferului actiunilor Condmag de pe piata Rasdaq pe piata reglementata administrata de BVB a fost casa de brokeraj Broker Cluj.
Anterior, actiunile societatii Condmag s-au tranzactionat la categoria de baza a pietei Rasdaq din 09 noiembrie 1996 sub simbolul COMI.Capitalizarea companiei este in prezent de 402,6 milioane lei (128,6 milioane euro).
Compania Condmag Brasov, specializata in constructia de conducte magistrale de gaze, petrol, titei, apa, are un capital social de 17,29 milioane lei divizat in 173 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. Capitalizarea companiei este in prezent de 402,6 milioane lei (128,6 milioane euro).
In structura actionariatului, Dafora Medias are o detinere de 43,66%, OGGBA Van Herk BV detine 10,61363% din capitalul Condmag, Julius Baer International Equity Fund are 9,62% din actiuni, iar fondul olandez de investitii MEI Roemenie & Bulgarije Fonds NV detine 7,76% din capital.
Condmag are participatii la compania Flowtex Technology SA Medias, specializata in forajul orizontal dirijat, si la firma Timgaz SA Buziat, specializata in distributia de gaze naturale in orasul Buzias, in regim de concesiune pe 49 de ani.
Pentru 2007, compania a estimat obtinerea unui profit brut de 10,4 milioane lei si venituri totale de 140,4 milioane lei, in crestere cu 26% fata de anul trecut.
Sursa: DailyBusiness.ro, 18 iulie 2007'
17.07.2007
-
Profitul Broker Cluj, de 3,5 ori mai mare in S1
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Societatea de servicii de investitii financiare Broker Cluj a raportat pe primul semestru (S1) al acestui an un profit de 7,33 mil. euro (24,2 mil. lei), in urcare cu 250% fata de aceeasi perioada a anului trecut, conform datelor publicate ieri de societate.
Rezultatul raportat este cu mult peste previziunile pe acest an ale Broker si reprezinta 78,6% din cel prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli pe 2007, de 9,3 mil. euro (30,8 mil. lei).
Ieri actiunile Broker au urcat cu 6,5%, iar in ultima luna cotatia actiunii a urcat cu 67% dupa ce societatea a venit cu rezultate in crestere la sfarsitul fiecarei luni.
Dinamica accelerata a profitului vine pe fondul unei piete optimiste care a adus randamente bune, dar si atentiei cu care au fost pregatite portofoliile societatii inca de la sfarsitul anului trecut, conform unor afirmatii de luna aceasta ale conducerii Broker Cluj.
Venituri importante au ajuns la companie dinspre piata RASDAQ pe care Broker mizeaza in ultima perioada, dar si de pe Bursa. Numai din vanzarea unui pachet de 11% din Mecanica Cehlau societatea a inregistrat un profit de un milion de euro. Luna aceasta Broker a cumparat 12,6% din producatorul de scaune Anteco Ploiesti si 6,46% din fabricantul de materiale plastice Napochim, companii listate pe piata RASDAQ.
Broker avea la jumatatea anului active totale in valoare de 44,2 mil. euro (138,76 mil. lei), in timp ce portofoliul de actiuni se ridica la 27,8 mil. euro (87,29 mil. lei). Broker este un jucator activ si pe Bursa Monetar Financiara si de Marfuri de la Sibiu, unde avea la sase luni 1.224 de pozitii deschise. De altfel in primul semestru al lui 2007 Broker a fost cea mai activa societate de brokeraj pe aceasta piata cu peste 700.000 de contracte incheiate, in timp ce la Bucuresti ocupa locul sase in topul anual al brokerilor, dupa valoarea tranzactiilor.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 iulie 2007 -
Companiile cotate la BVB ajung pe 20.000 de ecrane din lume
Evenimentul Zilei
___
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a semnat un acord de vanzare de date financiare cu Bursa din Viena (Wiener Borse AG), au anuntat ieri reprezentantii celor doua institutii.
Astfel, datele financiare furnizate de BVB Bursei vieneze se vor transmite in timp real pe circa 20.000 de ecrane de tranzactionare din intreaga lume.
36%a dintre acestea sunt situate in Marea Britanie, 24% in Statele Unite, 10% in Germania, 6% in Austria, iar celelalte in restul lumii. Wiener Borse organizeaza aceste date si le ofera contra cost unor vendori (vanzatori) care le vand, la randul lor, clientilor finali: investitori institutionali, privati, portalurilor web de specialitate s.a.
„Bursa din Viena are in acest moment peste 95 de vendori de date financiare”, a declarat directorul general al Wiener Borse, Michael Buhl, fiind lider in acest domeniu in Europa de Est. El a adaugat ca deja unul dintre furnizorii institutiei a solicitat pachete de date financiare de la Bursa de la Bucuresti.
Ca urmare a acestui parteneriat, investitorii straini vor fi la curent cu evolutia instrumentelor financiare tranzactionate pe Bursa autohtona. „BVB va beneficia de cresterea vizibilitatii, dar si de venituri suplimentare care sa-i permita, in perspectiva, reducerea comisioanelor.
Informatia bursiera este un produs propriu al BVB, si vendorii trebuie sa plateasca”, a declarat directorul general al BVB, Stere Farmache.
Sursa de profit
BVB obtine in acest moment venituri foarte mici din vanzarea de date financiare, aproximativ 1% din veniturile totale, in timp ce, la Bursele dezvoltate, ponderea acestor venituri este de 25%-30%. Veniturile estimate de BVB pentru acest an se ridica la peste 37 de milioane de lei, spre deosebire de 33,4 milioane de lei anul trecut.
Acordul pentru diseminarea comuna de date financiare este cel de-al cincilea proiect de cooperare intre Bursele din Bucuresti si Viena. Aceasta colaborare a inceput in martie 2005 prin crearea indicelui comun ROTX, care urmareste in timp real evolutia celor mai lichide 10 actiuni listate pe BVB. Cel mai recent proiect comun vizeaza crearea pietei instrumentelor financiare derivate la BVB.
Sursa: Evenimentul Zilei, 17 iulie 2007 -
Listarea Erste la BVB ar putea crea un arbitraj cu Bursa din Viena
DailyBusiness.ro EBS
___
Listarea Erste Bank la Bursa de Valori Bucuresti reprezinta o sinergie si nu o competitie intre BVB si Bursa din Viena, si va da posibilitatea ca investitorii sa faca arbitraj pe cele doua piete, a declarat luni Michael Buhl, presedintele Bursei din Viena.
Erste Bank si-a manifestat interesul pentru a deveni market maker la Bursa de Valori Bucuresti pentru tranzactiile cu titlurile bancii austriece, pentru a prelua riscurile pietei, asa cum procedeaza si pe bursele din Viena si Praga, relateaza NewsIn.
Erste Bank nu a depus o cerere oficiala de listare la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), dar exista un grup de lucru format din reprezentanti ai institutiilor pietei care pregatesc prima listare a unei companii internationale la Bursa, a declarat pentru NewsIn Stere Farmache, director general al BVB.
Grupul de lucru este format din reprezentanti ai Depozitarului Central, ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, a Bursei de Valori Bucuresti si ai Erste Bank.
Depozitarul Central cauta solutii pentru decontarea operatiunilor transfrontaliere, iar Bursa completeaza reglementarile pietei cu normele pentru institutia market-makerului, pentru a face posibila listarea Erste Bank la Bucuresti, a declarat Septimiu Stoica presedintele BVB.
'Procesul de listare al Erste Bank ar trebui sa dureze foarte putin din momentul in care banca decide sa intre la cota Bursei de Valori Bucuresti, in conditiile in care institutiile pietei lucreaza la gasirea solutiilor de decontare transfrontaliera', a spus presedintele Bursei de Valori Bucuresti.
La inceputul lunii iunie, Ionut Stanimir, oficial al Erste declara ca listarea Erste Bank pe Bursa din Bucuresti depinde de momentul in care Depozitarul Central se va conecta cu pietele din Viena si Praga si de aparitia institutiei market makerului, ceea ce se va putea intampla pana la finalul anului.
Potrivit directorului Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache, cele doua cerinte ale Erste Bank nu sunt legate in mod direct de Bursa si au toate sansele sa fie rezolvate in acest an.
Sursa: DailyBusiness.ro, 17 iulie 2007'
16.07.2007
-
Topul celor mai valoroase 100 de companii de pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR ARAX ARCV ART BIO BRD BRK CMP COMI COSC DAFR ELMA IMP IPRU OLT PRSN SNP TEL TUFE
___
Cresterea puternica a Bursei de Valori in acest an a facut ca valoarea celor mai mari 100 de companii listate sa ajunga la 36 mld. euro, dintr-un total de 37,1 mld. euro cat reprezenta capitalizarea totala a celor doua piete bursiere la finele sedintei de vineri.
De la inceputul anului, capitalizarea BVB si RASDAQ a crescut cu 12,5 mld. euro, cea mai mare parte a acestei cresteri regasindu-se in valoarea actuala a celor mai mari 100 de companii listate.
Pe Bursa de Valori si Bursa RASDAQ sunt listate in prezent peste 2.300 de companii, din care se tranzactioneaza peste 500, piata de capital romaneasca fiind printre primele din Europa din punctul de vedere al numarului de emitenti. Primele 100 de companii ca marime concentreaza insa peste 95% din capitalizarea pietei, acestea fiind totodata si cele mai tranzactionate companii de la Bursa.
Primele trei companii de la BVB, Petrom Bucuresti (SNP), BRD si Alro Slatina (ALR), reunesc aproape jumatate din capitalizarea totala a pietei. Alro Slatina a urcat pe locul al treilea in ultimele luni, dupa ce capitalizarea companiei a crescut cu aproape 1,5 mld. euro.
Intre companiile de peste 1 miliard de euro au intrat in acest an si Transelectrica Bucuresti (TEL) si Oltchim Ramnicu Valcea (OLT), numarul acestora crescand astfel la sase, fata de trei la inceputul anului. Desi companiile de pe Bursa de Valori domina primele 20 de pozitii ale topului, din punct de vedere numeric companiile de pe RASDAQ sunt mai bine reprezentate. Din cele 100 de companii cuprinse in top, 58 sunt de pe RASDAQ si 42 sunt de pe BVB.
Multe dintre companiile care se regasesc in Top 100 capitalizare au beneficiat de cresteri puternice ale actiunilor in prima parte a acestui an, multe dintre ele dublandu-si valoarea, in timp ce altele au crescut chiar de cinci sau zece ori. Aceste cresteri spectaculoase au venit pe fondul cresterii lichiditatii, dar si in urma majorarilor de capital derulate de companii.
Cresterile cele mai mari s-au produs pe bursa RASDAQ, unde 23 de companii au depasit pana in prezent pragul de 100 de milioane de euro capitalizare, fata de inceputul anului cand exista o singura astfel de companie pe RASDAQ, respectiv Asirom.
Printre companiile de pe RASDAQ de peste 100 mil. euro se numara multe dintre vedetele pietei in ultimele luni, cum ar fi Dafora Medias (DAFR), cu o capitalizare de aproape 300 mil. euro, care a derulat una dintre cele mai mari majorari de capital de pe piata RASDAQ, adunand circa 38 de milioane de euro de la investitori.
Automobile Craiova (AUCS) a ajuns la 247 de milioane de euro, in asteptarea privatizarii, in timp ce Prospectiuni Bucuresti (PRSN) a urcat la 232 de milioane de euro, dupa ce actionarul majoritar, omul de afaceri Ovidiu Tender, a vandut circa 12% din companie pentru a-i creste lichiditatea.
Printre 'starurile' de pe RASDAQ se mai numara companii din domeniul petrolului si gazelor naturale, cum ar fi Condmag Brasov (COMI), cu o capitalizare de 128 de milioane de euro, si Armax Gaz Medias (ARAX), cu 126 mil. euro, producatori de echipamente electrice ca Iproeb Bistrita (IPRU), care a ajuns la 116 mil. euro) si Electromagnetica Bucuresti (ELMA), cu o capitalizare de 106 milioane de euro), dar si companii cu importante proprietati imobiliare, cum ar fi Metav Bucuresti (METV), evaluata la 150 mil. euro, Romaero Bucuresti (RORX), cu 145 mil. euro, si Imotrust Arad (ARCV), evaluata la 120 mil. euro.
Aceste companii au fost printre cele mai tranzactionate in ultimele luni, aducand investitorilor castiguri spectaculoase, care au ajuns la chiar de zece ori suma investita, cum ar fi cazul Imotrust Arad sau Automobile Craiova.
Pe de alta parte, exista si companii care au crescut foarte mult insa pe fondul unei lichiditati foarte reduse, cum e cazul TMK Resita (SROY), care este in acest moment cea mai valoroasa companie de pe RASDAQ, cu o capitalizare de 334 mil. euro si o crestere de aproape 700% de la inceputul anului. Alte exemple de acest gen sunt Astra Bucuresti (ATRA), cu o capitalizare de 194 mil. euro si un castig de 121% fata de finele anului trecut, si Comnord Bucuresti (COSC), cu o valoare de 185 mil. euro si o crestere de 557%.
Si pe Bursa de Valori se regasesc companii cu cresteri importante ale capitalizarii, numarul companiilor de peste 100 de milioane de euro urcand de la 17 la finele anului trecut la 25 in prezent.
Printre companiile care au depasit in ultimele luni nivelul de 100 mil. euro se numara Biofarm Bucuresti (BIO), care a ajuns la aproape 150 mil. euro in urma majorarii de capital cu actiuni gratuite derulata in acest an, Broker Cluj (BRK), a carei capitalizare a crescut de 2,2 ori la 139 mil. euro, si Compa Sibiu (CMP), care a atins nivelul de 127 mil. euro capitalizare tot in urma unei majorari de capital cu aporturi in numerar.
Cele mai spectaculoase urcari le-au inregistrat insa producatorul de tevi TMK Artrom Slatina (ART), care a ajuns la 249 mil. euro capitalizare, dupa o crestere de 290% in acest an, si operatorul portuar Oil Terminal Constanta (OIL), cu o valoare de 195% si o urcare de 239%.
Domeniile cel mai bine reprezentate in topul celor mai mari 100 de companii de pe Bursa sunt industria de masini si echipamente, cu 26 de companii si o capitalizare de 1,91 mld. euro, urmata de sectorul imobiliar si de constructii, cu 15 companii in valoare totala de 1,57 mld. euro. Cele doua sectoare, care au fost printre cele mai dinamice de la Bursa in ultimul an, sunt reprezentate de companii mici, dar cu lichiditate ridicata, investitorii privindu-le, in general, ca sectoare cu un potential ridicat de crestere. Cel mai mare producator de masini si echipamente este Automobile Craiova, cu o capitalizare de 247 mil. euro, iar pe segmentul imobiliar, topul este dominat de Impact Bucuresti (IMP), cu o valoare de piata de 418 mil. euro.
Sectorul cel mai bine reprezentat din punctul de vedere al ponderii in capitalizarea totala este sectorul de petrol si gaze naturale, cu 12 companii si o capitalizare de 12,2 mld. euro, in conditiile in care Petrom, cea mai mare companie din Romania, are o capitalizare de peste 10 mld. euro. Urmeaza sectorul financiar-bancar, care este reprezentat de 12 companii, in valoare totala de aproape 11,8 mld. euro, si sectorul metalurgic, cu 9 companii si 3,9 mld. euro capitalizare.
Sectorul serviciilor, care are cea mai mare pondere in economia nationala, este printre cele mai slab reprezentate pe Bursa, in top regasindu-se un singur retailer, Flamingo International Bucuresti (FLA), si patru companii din turism, cea mai mare fiind Turism Felix Baile Felix (TUFE).
Statistica
# Petrom este singura companie cu o capitalizare de peste 10 mld. euro. Sase companii au valori de peste 1 mld. euro, iar 48 de companii depasesc 100 mil. euro.
# Domeniile cel mai bine reprezentate in top sunt industria de masini si echipamente, cu 26 de companii, imobiliarele si constructiile, cu 15 companii, petrol si gaze si financiar-bancar, cu cate 12 companii.
# 58 din primele 100 de companii sunt de pe RASDAQ si 42 sunt de pe BVB
# 13 companii din Top 100 au derulat sau au in derulare majorari de capital social
Sursa: Ziarul Financiar, 16 iulie 2007' -
Socar si Oil Terminal s-ar putea asocia pentru un depozit de titei
ZF RO - FONDURI MUTUALE OIL
___
Compania Oil Terminal Constanta si compania petroliera de stat azera Socar, recent intrata pe piata locala de profil prin deschiderea unui birou la Bucuresti, ar putea construi impreuna cel putin un depozit de titei la Constanta cu o capacitate de 100.000 de metri cubi, porivit sefului de programe de dezvoltare al Oil Terminal, Mircea Taiss, citat de Mediafax. Investitia se ridica la aproximativ 20 mil. euro. Compania petroliera de stat Socar din Azerbaidjan cauta tinte de achizitii pe piata romaneasca si este interesata de companiile producatoare de utilaje petroliere, desi nu si-a stabilit inca o strategie pentru Romania, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute presedintele firmei, Rovnag Abdullayev. Desi reprezentantii companiei azere nu au precizat clar intentiile, ei au sugerat ca sunt interesati de achizitii si parteneriate cu firme romanesti. In afara de Oil Terminal, Socar s-a intalnit si cu reprezentanti ai Petrom.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 iulie 2007 -
Albalact doreste majorarea capitalului cu 15,14 mil. euro
DailyBusiness.ro
___
Actionarii producatorului de lactate si branzeturi Albalact Alba Iulia (ALBZ) vor decide in august strategia de dezvoltare a companiei pana in 2009 si majorarea capitalului cu 15,14 mil. euro, pana la 21,3 mil. euro, prin aport in numerar si incorporare de rezerve, conform unui raport emis vineri pietei Rasdaq.
Actionariatul ar putea decide majorarea de capital social cu 47,47 milioane (15,14 milioane euro) lei, de la 19,43 milioane lei (6 milioane euro) pana la 66,9 milioane lei (21,3 milioane euro).
Pentru majorare vor fi emise 474,69 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei, pretul de subscriere fiind egal cu valoarea nominala. Aportul in numerar al actionarilor este prevazut la 38,87 milioane lei (12,3 milioane euro), iar valoarea rezervelor incorporate va fi de 8,6 milioane lei.
Astfel, actionarii ar putea subscrie doua actiuni nou emise pentru una detinuta si vor beneficia de o actiune, cu titlu gratuit, pentru 2,26 actiuni detinute anterior.
Actionarii vor mai discuta strategia de dezvoltare a societatii pentru perioada 2007-2009. Astfel, se va dezbate programul de investitii in logistica si achizitie a unui imobil in judetul Ilfov, programul investitional de dezvoltare a capacitatii Fermei de vaci de la Vaidei, cu accesare de fonduri europene nerambursabile.
Tot in cadrul strategiei de dezvoltare, actionarii vor mai discuta investitiile pe perioada 2007-2009 pentru productia de branzeturi in fabrica din Alba Iulia (fabrica veche) si construirea unei noi fabrici de branzeturi cu accesare de fonduri europene nerambursabile si achizitionarea unui teren corespunzator.
Actionarii sunt convocati pe data de 22 august pentru a dezbate propunerile conducerii.
Anul acesta Albalact si-a dublat capitalul social, de la 9,44 milioane lei pana la 19,43 milioane lei, majorarea fiind operata la sfarsitul lunii iunie.
Compania Albalact Alba Iulia a afisat un profit net in primul trimestru de 5,019 milioane lei (1,49 milioane euro), de 4,14 ori mai mare decat in perioada similara a anului trecut, cand acesta a fost de 1,21 milioane lei, pe fondul cresterii afacerilor.
In primul trimestru compania a afisat o cifra de afaceri de 38,39 milioane lei (11,4 milioane euro), de peste doua ori mai mare decat in perioada similara a anului trecut, cand afacerile s-au situat la 18,69 milioane lei.
Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 70%, de la 16.826.930 euro in 2005, la 29.088.177 euro in 2006. De asemenea, profitul realizat de companie s-a majorat cu 64 %, de la 850.000 euro in 2005, la peste 1,3 milioane de euro in 2006.
Compania specializata in fabricarea produselor lactate si a branzeturilor are un capital social de 9,44 milioane lei, divizat in 94,39 milioane de titluri, cu o valoare nominala de 0,10 lei. In structura actionariatului din 27 iunie, Ciurtin Petru detine 36,21%, Ciurtin Petru Raul controleaza 16,03%, RC 2 Limited din Cipru detine 13,37%, iar Julius Baer International Equity Fund are o participatie de 5,72%.
Titlurile Albalact Alba Iulia se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul ALBZ. Compania are o capitalizare de 491 milioane lei (156,83 milioane euro), conform cotatiei de 2,53 lei, din sedinta de vineri.
Sursa: DailyBusiness.ro, 16 iulie 2007 -
Atanasiu: Oferta Ford e mai generoasa decat caietul de sarcini
Curierul National
___
Presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Teodor Atanasiu, a declarat, sambata, la Alba Iulia, ca Ford Europa a facut o oferta tehnica mai 'generoasa' pentru societatea Automobile Craiova decat criteriile impuse in caietul de sarcini de catre statul roman.
'Aceasta ne duce la premisele nu numai ale unei privatizari de succes, ci si ale unei constructii industriale de mare anvergura in Craiova si crearea celui de-al doilea mare producator de autoturisme din Romania. Nu pot sa va spun foarte multe date pentru ca cei de la Ford ne-au cerut confidentialitate pana luni', a mai spus Teodor Atanasiu. Presedintele Ford Europa, John Fleming, va prezenta astazi Comisiei de privatizare a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului oferta tehnica imbunatatita pentru preluarea uzinei Automobile Craiova. Afirmatia apartine unor oficiali ai AVAS, potrivit carora angajamentele firmei Ford pentru fabrica de la Craiova dupa 2011 vor fi cresterea productiei pana la 300.000 de autovehicule/an, 300.000 de motoare de autovehicule concept nou/an si investitii directe de 675 mil. euro.
Ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Mihai Voicu, a precizat, citat de Mediafax, ca toate aceste proiecte ale Ford vor determina 'cheltuieli directe in Romania de peste 1 mld. euro'. 'Compania Ford este de acord sa ajunga la un grad de integrare de 60% si la fabrica de la Craiova se va dubla numarul angajatilor, pana la 7.000-9.000', a declarat Voicu.
Oferta depusa de Ford Motor Company, singurul ofertant pentru Automobile Craiova, a fost deschisa vinerea trecuta. Aceasta continea scrisoarea de garantie depusa de ABM Amro, procura, situatia financiara, documente care atesta identitatea firmei, declaratie conform careia societatea nu se afla in situatie de faliment, dovada de achizitie a dosarului de prezentare, acordul de confidentialitate, declaratie privind legitimitatea fondurilor, declaratia de compatibilitate si altele.
'Oferta financiara va fi deschisa doar dupa ce grupul american va prezenta oferta imbunatatita atat din punct de vedere tehnic, cat si financiar', mentiona Sebastian Vladescu, presedintele Comisiei de privatizare. AVAS a anuntat luni ca a solicitat companiei americane sa completeze documentele de precalificare, deschiderea negocierilor si a ofertei tehnice, programata initial pentru aceeasi zi, fiind amanata.
Automobile Craiova controleaza 49% din fabrica Daewoo Craiova, restul titlurilor fiind detinute chiar de uzina.
Daewoo Automobile a rascumparat anul trecut actiunile detinute de compania sud-coreeana Daewoo Motor la uzina de automobile, pentru 60 milioane de dolari.
Sursa: Curierul National, 16 iulie 2007'
13.07.2007
-
Teraplast din Cluj se listeaza la BVB
ZF RO - FONDURI MUTUALE TRP
___
Producatorul de componente de constructii Teraplast din Cluj, cu afaceri anuale de 60 de milioane de euro, intentioneaza sa se listeze la Bursa de Valori Bucuresti.
Consiliul de Administratie al Teraplast a convocat pentru azi Adunarea Generala a Actionarilor, singurul punct pe ordinea de zi fiind listarea companiei la Bursa Bucuresti (BVB).
'Credem ca in acest moment suntem o companie solida, iar listarea la Bursa va genera atragerea unor investitori importanti pentru Teraplast. In plus, odata cu listarea vor creste vizibilitatea si transparenta companiei, iar firma va avea la dispozitie resurse suplimentare de finantare', a declarat pentru ZF Transilvania Emanoil Viciu, director general si presedinte al Consiliului de Administratie Teraplast.
Grupul a realizat anul trecut o cifra de afaceri totala de 60 de milioane de euro, 66% din aceasta suma fiind realizata de compania Teraplast. In aceeasi perioada, compania a realizat un profit de 5,7 mil. euro. Conducerea Teraplast estimeaza pentru acest an o crestere de 60% a cifrei de afaceri, ca ur-mare a evolutiei pietei constructiilor.
Compania Teraplast este o firma cu capital integral privat, actionarii fiind SIF Banat-Crisana cu 13%, Gemens Plast, membra a grupului belgian Aliaxis, cu 9%, 78% fiind detinut de persoane fizice, printre care omul de afaceri Dorel Goia, care a fost unul dintre fondatorii bancii Transilvania. Grupul detine capacitati de productie pe o suprafata de 14 hectare , iar numarul de angajati este de 650 de persoane.
Dupa obtinerea avizului AGA, Consiliul de Administratie al Teraplast va incepe negocierile cu o societate de intermediere care sa intocmeasca documentatia necesara listarii la bursa. 'Deocamdata nu putem oferi o valoare de tranzactionare pentru actiunile companiei, urmand sa stabilim o valoare reala impreuna cu o companie de audit specializata in acest gen de operatiuni', a mai spus Emanoil Viciu.
Potrivit conducerii Teraplast, listarea la BVB va costa aproximativ 400.000 de euro si, conform cadrului legal, compania este obligata sa listeze cel putin 25% din totalul actiunilor. Reprezentantii Teraplast estimeaza o evolutie pozitiva a actiunilor Teraplast, in conditiile in care listarea companiei Alumil, unul dintre colaboratorii Teraplast, a fost un succes pe Bursa, aducand in prima zi de tranzactionare cresteri de 90% pentru investitori.
Grupul Teraplast este unul dintre principalii producatori de pe piata produselor din PVC si include pe langa compania cu acelasi nume, companiile Plastsistem si Politub, in cadrul carora compania Teraplast detine participatii de 70%, respectiv 50% din actiuni. Compania Plastsistem produce panouri sandwich pentru constructii comerciale si industriale, iar anul trecut a realizat o cifra de afaceri de 8,3 milioane de euro. Politub a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 10,3 milioane de euro, iar compania produce tuburi din polietilena pentru retelele de gaz si apa, 50% din capitalul companiei fiind detinut de Socomo Socotub.
Teraplast Bistrita si-a bugetat pentru acest an un program de investitii de 11 milioane euro, iar conducerea companiei estimeaza ca pana in 2009 valoarea investitiilor va ajunge la 28 de milioane de euro. Compania a finalizat anul trecut o investitie de aproximativ 4 milioane de euro intr-o fabrica de ferestre PVC, in Brasov. Noua fabrica are o suprafata de 3.000 de metri patrati si o capacitate de productie de 300 de repere pe zi, iar potrivit conducerii productia realizata aici este destinata in principal clientilor din zona de centru-sud.
Strategia companiei prevede relocarea integrala a productiei din orasul Bistrita intr-o alta locatie din acelasi oras. Reprezentantii companiei nu pot oferi deocamdata o valoare a acestei relocari, dar estimeaza ca activitatea nu va fi costisitoare, in conditiile in care compania Plastsistem produce materia prima din care vor fi realizate viitoarele fabrici.
Teraplast se numara printre cei mai importanti producatori de profile, tevi si granule din PVC, principalii competitori fiind grupul german Rehau, Gealan, Valrom sau Palplast Sibiu (care face parte din grupul petrolier privat Rompetrol). Vanzarile companiei bistritene tintesc in special piata materialelor de constructii si cea a finisajelor interioare si sunt realizate prin sapte depozite proprii din Bistrita, Bucuresti, Brasov, Galati, Constanta, Oradea si Iasi, precum si prin intermediul unor parteneri locali.
Pe piata externa, Teraplast vinde aproximativ 7% din volumul total al cifrei de afaceri, principalii parteneri la export fiind in Ungaria, Italia, Franta, Slovenia, Serbia si Republica Moldova.
Teraplast a fost infiintata in 1990 la Bistrita, dupa divizarea Intreprinderii de Materiele de Constructii. In 1992, societatea devine mixta, romano-maghiara, sub numele de Teraplast GP S.A. Trei ani mai tarziu, firma este privatizata, iar in 1998, impreuna cu Plastsistem SA si Politub, au fost puse bazele Grupului Teraplast.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 iulie 2007'
Pagina