18.04.2006
-
In 2006, Carpatica estimeaza o crestere a profitului cu 73,65%
Curierul National BCC
___
Veniturile Bancii Comerciale vor creste in acest an cu 50% in timp ce profitul net va cunoaste o majorare cu 73,65 procente pana la 30,93 milioane lei, transmite un comunicat al bancii. Banca a avut in 2005 venituri totale de 165,76 milioane de lei si un profit net de 17,81 milioane de lei, potrivit unui raport al BCC transmis luni Bursei de Valori Bucuresti. Din castigul de anul trecut vor fi alocate fonduri de 984.000 de lei pentru rezerve legale, 4,37 milioane de lei pentru fondul pentru riscuri bancare generale si 12,45 milioane de lei pentru rezerve din profitul net. In cursul anului 2006, Banca Comerciala Carpatica si-a programat punerea in functiune a 72 unitati noi, din care 25 au devenit deja functionale in primul trimestru din 2006. De asemenea, vor fi alocate fonduri importante pentru imbunatatirea si dezvoltarea solutiilor informatice, extinderea retelei de canale alternative de distributie a produselor si serviciilor (ATM-uri si ASV-uri), implementarea unor proiecte de management al schimbarii. Valoarea totala a investitiilor previzionata va depasi 23,5 milioane lei.
Actionarii au aprobat si alegerea unui al treilea vicepresedinte al BCC, Ion Dobrica, actualul director al Directiei Trezorerie si Piete de Capital. De asemenea, capitalul social al bancii va fi majorat cu 12,45 milioane de lei, la 115,73 milioane de lei, prin emisiunea a 124,5 milioane de actiuni noi, cu valoare nominala de 0,1 lei, care vor fi distribuite gratuit actionarilor. La fiecare 100 de actiuni detinute vor fi acordate 12,05 titluri gratuite.
Sursa: Curierul National, 18 aprilie 2006.
17.04.2006
-
Profitul Romportmet a scazut cu 41% in primul trimestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Operatorul portuar Romportmet Galati a inregistrat in primul trimestru al anului un profit net de 1,07 mil. euro (3,8 mil. lei), in scadere cu 41% fata de castigul obtinut in perioada similara a anului trecut. Scaderea drastica a profitului a venit pe fondul reducerii cifrei de afaceri si al cresterii cheltuielilor cu personalul. Romportmet a realizat in primele trei luni ale anului o cifra de afaceri de 3,5 mil. euro (12,6 mil. lei), cu aproape 2% mai scazuta comparativ cu afacerile din perioada ianuarie-martie din 2005. Afacerile operatorului portuar au inceput sa sufere un declin din trimestrul al treilea al anului trecut, odata cu preluarea companiei de catre Mittal Steel Galati, aceasta dupa ce inregistrasera o crestere substantiala in prima jumatate a lui 2005. Mittal Steel a preluat operatorul portuar tocmai pentru a-si reduce costurile, in conditiile in care, pana in acel moment, Romportmet practicase o politica constanta de ridicare a tarifelor. Grupul Mittal Steel a lansat si o oferta publica pentru cumpararea restului de actiuni pe care nu le detinea in cadrul Romportmet, cu scopul de a ajunge la o participatie care sa-i permita delistarea operatorului portuar, in urma acestei oferte ajungand sa controleze peste 94% din actiunile societatii. Pana in prezent, Romportmet nu a fost inca delistata de pe piata RASDAQ.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 aprilie 2006.
-
SIF Banat-Crisana investeste in industria farmaceutica
Romania libera LION
___
Viitoarele investitii ale SIF Banat-Crisana vor fi facute in industria farmaceutica, a anuntat presedintele Consiliului de Administratie al societatii de investitii financiare, Ioan Cuzman. Acesta a declarat ca va mai continua sa investeasca in turism si in proiectele de investitii in utilitati publice, ca de exemplu energie. 'Va fi un domeniu de mare atractivitate.
Din pacate, nu va pot da prea multe detalii', a spus Cuzman. Desi are sediul in Arad, SIF Banat-Crisana nu va investi in turismul din judet, dar nici nu va construi vreun hotel in municipiul Arad. 'Hotelurile din Arad sunt slab ocupate', a adaugat presedintele Consiliului de Administratie. In ultimii ani, SIF Banat-Crisana a investit in mai multe hoteluri din Ardeal.
Sursa: Romania Libera, 17 aprilie 2006.' -
Doar actionarii ce detin peste 95% dintr-o firma pot hotari scoaterea companiei de la Bursa
Realitatea Romaneasca
___
Actionarii majoritari vor putea hotari delistarea companiei de la Bursa doar daca in urma derularii unei oferte publice ajung la o participatie de peste 95% din capital, a declarat Agentiei Mediafax directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache.
Aceasta prevedere preia un articol din Legea pietei de capital si a fost inclusa in Codul Bursei, care va fi supus aprobarii actionarilor BVB la finele lui aprilie.
Anuntul facut de Stere Farmache vine pe fondul iesirii de la Bursa a companiei de asigurari Asirom, a carei ultima zi de tranzactionare a actiunilor a fost 12 aprilie.
Tot saptamana trecuta, o alta companie, de aceasta data din domeniul materialelor de con-structie, si-a anuntat intentia de a parasi Bursa. Consiliul de Administratie al producatorului de gresie si faianta Sanex Cluj-Napoca a propus actionarilor delistarea titlurilor companiei de la bursa Rasdaq. De la inceputul acestui an, actionarii majoritari ai companiei de morarit si panificatie Vel Pitar si ai lantului de centre comerciale Winmarkt au decis sa retraga companiile de la Bursa, desi participatiile detinute sunt sub 95%.
De altfel, se pare ca Bursa nu se simte prea bine. Saptamana care a trecut s-a incheiat pe fondul celei mai scazute lichiditati din ultimele opt luni. Valoarea tranzactiilor derulate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a coborat sub 10 milioane de lei, la 9,4 milioane de lei (2,7 milioane de euro), cel mai redus nivel din ultimele opt luni, in conditiile unei prezente reduse a investitorilor straini din piata.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 17 aprilie 2006.
14.04.2006
-
Asigurarea obligatorie a locuintelor, o piata de 163 mil. euro pe an
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Proprietarii de locuinte vor fi obligati, incepand cu anul viitor, sa cumpere polite de asigurare impotriva calamitatilor naturale, potrivit unui proiect de lege care va fi elaborat de Guvern si experti ai Bancii Mondiale. Suma minima asigurata va fi de 20.000 de euro (70.000 de lei) pe an, cu o prima de asigurare anuala de 20 de euro (70 de lei), iar riscurile asigurate vor fi cutremurul, inundatiile si alunecarile de teren. Acum trei ani a mai fost discutata asigurarea obligatorie a locuintelor, insa proiectul a esuat.
Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica, in Romania exista peste 8 milioane de locuinte, astfel incat business-ul pe care il va aduce companiilor de asigurari aceasta polita obligatorie ar putea fi de 163,5 milioane de euro. Aceste polite vor asigura doar locuintele, nu si bunurile sau dependintele.
In prezent, mai putin de 10% din locuintele din toata tara sunt asigurate, adica aproximativ 800.000 de locuinte. Avand in vedere o prima de asigurare medie de 40 de euro pe an, afacerile asiguratorilor pe acest segment se ridica la 32 de milioane de euro anual. 'Daca o casa asigurata are o valoare mai mica de 20.000 de euro, atunci se va face asigurarea la valoarea respectiva si prima platita va fi mai mica. Daca valoarea este mai mare de 20.000 de euro, obligativitatea de asigurare este de pana la 20.000 de euro. Daca cetateanul doreste sa asigure la intreaga valoare, este problema lui, dar 20.000 de euro sigur i se vor asigura (prin incheierea unei polite obligatorii - n. red.) de catre stat', a declarat ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga.
Companiile care vor putea vinde polite obligatorii de asigurare a locuintelor sunt cele autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). 'In prezent sunt 13 companii care asigura riscuri catastrofale. Ramane sa vedem cum va arata proiectul de lege si care vor fi criteriile prudentiale pentru alegerea companiilor care vor incheia astfel de polite', spune Paul Mitroi, directorul directiei de reglementari din cadrul CSA.
Asiguratorii care vor vinde polite obligatorii de asigurare vor infiinta o companie care va negocia reasigurarea riscurilor subscrise de asiguratori. 'Aceasta companie va avea rolul de a colecta primele subscrise de companiile de asigurari si de a negocia conditiile de reasigurare a acestor polite, pentru ca una este sa negocieze fiecare asigurator pentru sume mici si alta este sa avem aceasta interfata, care sa negocieze sume mari', explica Mitroi.
Pentru asigurarea platii primei de asigurare, Guvernul va contracta un imprumut de 200-300 de milioane de euro de la Banca Mondiala. Diferenta dintre valoarea primei de asigurare si valoarea imprumutului de la Banca Modiala va fi utilizata pentru capitalizarea societatii de reasigurare.
Proiectul de lege privind asigurarea obligatorie a locuintei va fi elaborat de Guvern in colaborare cu experti ai Bancii Mondiale, urmand sa fie aprobat de Parlament in cursul lunii noiembrie, potrivit directorului directiei de reglementare din cadrul CSA. Asigurarea locuintelor a fost obligatorie pana in 1995, fiind inclusa in impozitul pe cladiri.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 aprilie 2006.
' -
Profitul net al companiei Vel Pitar de patru ori mai mare fata de primul trimestru al anului trecut
Curierul National
___
Cifra de afaceri a primelor trei luni (65 milioane RON) a fost cu 6% mai mare decat cea a primului trimestru al anului trecut, in timp ce profitul net (1,4 milioane RON) a crescut de aproape patru ori.
â??Rezultatele se datoreaza in mare masura echipei de profesionisti si investitiilor mari pe care Vel Pitar le-a facut in anul 2005. Cea mai mare parte din cele 7 milioane de euro investite a fost destinata achizitiei de tehnologii performante si realizarii de produse noi, iar succesul acestei strategii se vede in cresterea vanzarilor pe 2006 â??, a declarat George Frincu, director general Vel Pitar. In acest an compania isi propune si o schimbare in organizarea societatii. Principalele activitati ale companiei, panificatia, moraritul si retailul functioneaza acum ca divizii distincte, dupa strategii proprii corelate cu obiectivele generale ale companiei.
Masura a fost luata tinand cont de dezvoltarea puternica pe care a avut-o societatea in ultimii doi ani si de cerintele impuse operatorilor din industria alimentara in contextul integrarii europene. â??2006 este un an foarte important pentru Vel Pitar: un an in care vom continua sa investim puternic, sa ne dezvoltam activitatea si sa ne pregatim pentru momentul in care Romania va face parte din marea piata comunitaraâ??, precizeaza George Frincu.
Compania Vel Pitar dispune de centre de productie in 10 judete ale tarii (Valcea, Bucuresti, Arges, Cluj, Galati, Iasi, Gorj, Olt, Brasov si Giurgiu) si un partener de grup, societatea Libertatea Bucuresti. Actionarul majoritar la Vel Pitar SA este fondul american de investitii Broadhurst Investments Limited, administrat in Romania de New Century Holdings (NCH).
Sursa: Curierul National, 14 aprilie 2006. -
AVAS sustine modificarea Legii Privatizarii
Cronica Romana
___
Presedintele Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), Razvan Orasanu, in cadrul unei conferinte de presa, a venit cu propunerea ca actuala lege a privatizarii sa fie modificata. Datand din 2002, legea privatizarii, facuta in buna traditie birocratica romanesca, stufoasa si dificil de aplicat, este considerata ca fiind greoaie, ea impunand prea multe conditii si incetineste procesul pe care in mod evident ar trebui sa-l sustina, fiindu-i o parghie si nu o piedica.
Presedintele Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), Razvan Orasanu, a declarat, intr-o conferinta de presa, ca legea privatizarii ar trebui modificata deoarece impune prea multe conditii si incetineste procesul de privatizare.
â??Aceasta lege care dateaza din 2002 ar trebui modificata deoarece impune prea multe conditii in cadrul procesului de privatizare aceste cerinte ingreunand intregul procesâ??, a spus presedintele AVAS. Acesta a prezentat planul integral de privatizare pe 2006, care cuprinde 184 de societati din care 120 sunt in portofoliul AVAS. Toate aceste 120 de societati comerciale, din care 50 cu capital majoritar de stat si 70 cu capital minoritar de stat vor fi privatizate in acest an.
Presedintele AVAS a declarat ca societatile sunt impartite pe trei mari grupe: 17 societati prioritare la care AVAS detine pachetul majoritar, societati la care AVAS detine pachete minoritare si institutele de cercetare.
Intre cele 17 societati comerciale cu pachete majoritare a fost inclus si pachetul minoritar detinut de AVAS la ASIROM datorita importantei acestei societati. Intre prioritatile AVAS mai sunt incluse si Antibiotice S.A. Iasi, Tractorul Brasov, Electroputere Craiova, companiile de pe platforma Nitramonia, Aversa Bucuresti, Rulmentul Brasov, Laminorul Braila, Romania Film si Imprimeriile Coresi.
â??Planul de 120 de societati care urmeaza sa fie privatizate in acest an este foarte ambitios, insa, daca il vom realiza, se va dubla numarul de privatizari fata de ultimii doi aniâ??, a explicat Razvan Orasanu.
O noua comisie de coordonare
Presedintele AVAS a precizat ca din cele 120 de societati planificate a fi privatizate in acest an, circa 57 sunt in diverse etape de privatizare. Acesta a mai anuntat ca privatizarea Antibiotice S.A. Iasi va demara in luna august, iar anuntul pentru privatizarea societatii Aversa va fi lansat in luna septembrie. Presedintele AVAS a spus ca in sedinta de guvern de 12 aprilie 2005 s-a stabilit crearea unei comisii de coordonare a privatizarii in care sa fie reprezentate toate institutiile care au in portofoliu societati ce urmeaza sa fie privatizate. De asemenea, aceasta comisie va prezenta un raport trimestrial privind progresele inregistrate. Strategia de privatizare a AVAS pe acest an a fost si ea aprobata de Executiv.
Trei conditii pentru privatizarea centrelor de cercetare
In ceea ce priveste institutele de cercetare, presedintele AVAS a spus ca trebuie realizata o analiza in parte a fiecarui institut, urmand sa fie privatizate cu prioritate institutele care realizeaza 75% din venituri din activitatea de cercetare. AVAS a intocmit un proiect de act normativ care prevede conditii stricte care vor fi respectate la privatizarea institutelor de cercetare. Potrivit acestui act normativ, strategia de privatizare a unei societati comerciale de cercetare, dezvoltare, proiectare se va face in anumite conditii: cumparatorii trebuie sa pastreze profilul de cercetare/dezvoltare/proiectare a respectivelor societati comerciale, trebuie sa protejeze, sa valorifice si sa dezvolte drepturile de proprietate intelectuala existente in patrimoniul societatii, trebuie sa pastreze numarul de salariati incadrati pe functii de specialitate. Cele trei clauze specifice mentionate vor fi incluse in contractele de vanzare-cumparare de actiuni ale societatilor comerciale de cercetare. De asemenea, pretul de oferta al AVAS este rezultatul unui raport de evaluare care ia in calcul atat valoarea activelor mobile, respectiv rezultatele cercetarilor efectuate, cat si activele imobilizate, adica terenurile si cladirile. Tocmai pentru a mentine activitatea de cercetare, oferta tehnica are o pondere de 60%, iar cea financiara de 40% din punctajul total. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului detine in portofoliul privatizabil 19 societati comerciale cu capital majoritar de stat, care au ca activitate principala cercetarea si dezvoltarea. Astfel, din cele aproximativ 63 de pachete majoritare de actiuni din portofoliul privatizabil al AVAS peste 30% sunt institute de cercetare.
Sursa: Cronica Romana, 14 aprilie 2006.
13.04.2006
-
SIF Banat-Crisana trebuie sa aduca 1,2 mil. euro la Copsa Mica
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION
___
Producatorul de zinc si plub Sometra Copsa Mica, detinut de compania greaca Mytilineos Holdings, intentioneaza sa-si majoreze capitalul social cu 56,8 milioane de lei (16,2 mil. euro). Din aceasta suma, aproximativ 50 de milioane de lei (14,3 mil. euro) reprezinta conversia in actiuni a unei creante pe care actionarul majoritar o are fata de societate, restul de 6,8 milioane de lei (1,94 mil. euro) reprezentand aporturi in numerar ale actionarilor minoritari, conform dreptului de preferinta. In urma acestei majorari, capitalul social al Sometra ar urma sa se ridice la 96,5 milioane de lei (peste 27,5 mil. euro).
Actionarul majoritar al companiei, compania elena Mytilineos Holdings, detine aproape 88% din actiuni, principalul actionar fiind SIF Banat-Crisana, cu o participatie de 7,65%. Pentru a-si mentine participatia, SIF Banat-Crisana ar trebui sa vina cu un aport in numerar de 1,24 milioane de euro. In cazul in care actionarii minoritari nu vor subscrie in cadrul majorarii, Mytilineos Holdings va ajunge sa detina o participatie de 94,5%.
Sometra Copsa Mica este unul din cei mai mari poluatori din Romania. Cu toate acestea, combinatul a reusit sa obtina anul trecut acordul integrat de mediu, dupa ce compania a prezentat un program de investitii pentru aducerea companiei la un nivel admis de poluare. Investitiile de mediu la Sometra ar urma sa se ridice la circa 18 milioane de euro in urmatorii ani. Compania a realizat in primele noua luni ale lui 2005 o cifra de afaceri de 70,3 milioane de lei (20,8 milioane de euro), cu 11% mai mica in lei, comparativ cu perioada similara a lui 2004. In aceste conditii, societatea a inregistrat pierderi in valoare de 31 de milioane de lei (8,56 milioane de euro). La sfarsitul primelor trei trimestre ale lui 2005, compania avea datorii curente de circa 35 mil. euro.
In 2004, Sometra a avut o cifra de afaceri de 30,5 milioane de euro si pierderi de 0,45 milioane de euro. Sometra Copsa Mica produce zinc rafinat si plumb electrolitic pentru piata interna si piata externa. Printre clientii interni ai companiei se numara Metrom Brasov, Progresul si Santierul Naval Constanta, pentru zinc, si Rombat Bistrita si Acumulatorul Bucuresti, pentru plumb electrolitic. Principalul client extern este actionarul majoritar Mytilineos Holdings.
Actiunile Sometra Copsa Mica sunt listate pe RASDAQ, insa sunt foarte putin lichide. Ultima tranzactie cu aceste actiuni s-a realizat in octombrie 2005 la pretul de 0,35 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 1,59 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 aprilie 2006.
-
Kandia - Excelent investeste 15 milioane de euro
Curierul National
___
Producatorul de ciocolata Kandia - Excelent estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 21 de procente in anul 2006. Membrii Adunarii Generale a Actionarilor au aprobat la inceputul saptamanii bugetul de venituri si cheltuieli al companiei Kandia - Excelent, care prevede costuri totale de 127,1 milioane lei. Potrivit estimarilor companiei, in 2006 se doreste realizarea unei cifre de afaceri nete in valoare de 151,1 milioane lei (42,3 milioane euro) si a unui profit net de 15,6 milioane lei, de peste doua ori mai mare decat in anul precedent.
In 2005, cifra de afaceri a companiei a atins un nivel de 124,6 milioane lei, fata de 119,2 milioane de lei in 2004. Profitul net a scazut in 2005 la 6,1 milioane lei, de la 6,2 milioane lei in anul precedent.
Profitul din 2005 a fost repartizat aproape in totalitate fondului de dezvoltare a companiei, pentru care au fost alocate 6,05 milioane de lei. Diferenta de 48.500 lei va acoperi pierderi din anii anteriori.
Actionarii Kandia - Excelent au aprobat si programul de investitii pentru 2006, in valoare totala de 15 milioane de euro, suma care va fi acoperita atat din surse interne, cat si externe.
Totodata, actionarii au reales membrii Consiliului de Administratie, condus tot de George Sorin Alexandrescu. Ceilalti membri sunt Donald Sharpe, Peter Weinzierl, Alfred Pail si Bernhard Michael Huber.
O alta decizie a actionarilor a fost aprobarea vanzarii unor active ale companiei, terenuri si cladiri situate in Bucuresti (pe strazile Viilor, Samuil Vulcan, Pache Protopopescu, Calea Serban Voda, Pipera - Tunari) si Timisoara.
Excelent a fuzionat, in 2004, cu producatorul de ciocolata Kandia Timisoara. Actionarul majoritar al companiei este fondul de investitii Axis Investment Ltd.
Compania produce marcile de ciocolata si bomboane de ciocolata Kandia si Laura, batoanele de ciocolata Rom si Papi. De asemenea, societatea mai livreaza produsele de patiserie Magura, caramele, nuga si dulciuri dietetice.
Sursa: Curierul National, 13 aprilie 2006. -
Economisim putin, investim si mai putin
Cotidianul
___
Mai putn de o cincime dintre romani reusesc sa faca economii, iar acestea sint oricum mici si nu sint destinate atit investitiilor, cit cheltuielilor viitoare, potrivit cercetarii efectuate de Metro Media Transilvania.
Doar 11% economisesc mai mult de 500 ron
Astfel, cel mai adesea, suma economisita intr-o luna este maximum 100 RON, dupa cum a declarat o treime dintre cei care economisesc. Sume cuprinse intre 100 si 200 RON pe luna sint economisite de 22% dintre respondenti, iar proportia celor care pot sa puna deoparte intre 200 si 500 RON intr-o luna este de 23%.
Exista si persoane care reusesc sa stringa mai mult de 500 RON, dar ele reprezinta doar 11% din numarul celor care reusesc sa faca economii. Cei care economisesc mai mult sint barbatii tineri, din orasele mari, educati si cu venituri mari.
Dintre cei care reusesc sa stringa bani, doar 20% isi depun economiile intr-o banca, 20% le plaseaza in alte forme de economisire si doar 11% le investesc. Cei mai multi (adica 40% dintre cei care au raspuns sondajului) declara ca intentioneaza sa cheltuiasca sumele economisite.
34% sint nemultumiti de cum traiesc
Sumele mici economisite sint datorate evident veniturilor mici: aproape 40% dintre cetateni declara ca veniturile le ajung â??doar pentru strictul necesarâ??, in timp ce 25% spun ca banii cistigati sint mai putin decit strictul necesar. Doar un sfert din populatia tarii considera ca are un trai decent si doar 8% pot sa-si permita bunuri mai scumpe.
Proportia se regaseste si la nivelul masurarii satisfactiei fata de traiul actual: 34% sint nemultumiti de modul in care traiesc, in timp ce doar 25% se declara multumiti. Insa, dupa cum arata si autorii studiului, notiunea de â??strict necesarâ?? este relativa, in functie de statutul social al fiecaruia si de nevoile care sint intr-o continua schimbare.
Saracii vor sa para bogati pe credit
Totusi, desi cei mai multi dintre noi spun ca nu sint suficient de multumiti de cum traiesc, dorinta de a arata ca traiesc mai bine (ba chiar mai bine decit cei care traiesc bine) este atit de puternica incit imprumuta bani pentru a si-o satisface. Cei cu venituri medii ajung astfel sa achizitioneze, pe credit, bunuri pe care cei cu venituri mari nu si le cumpara.
â??Intentia de achizitie a unor bunuri e mai ridicata in rindul familiilor cu venituri medii, dar care utilizeaza un credit, decit in rindul celor cu venituri ridicate, dar care nu apeleaza la credite. E vorba in special de achizitia unor bunuri cu valoare financiara medie, dar cu o valoare simbolica, de statut, ridicata: telefoane mobile, obiecte de amenajari interioare, aparatura video, electrocasnice, imbracaminteâ??, se arata in cercetarea Metro Media.
Sursa: Cotidianul, 13 aprilie 2006.
Pagina