20.07.2007
-
Valoarea la zi a portofoliilor SIF este cu 27% mai mare decat cea raportata
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Valoarea la zi a portofoliilor de actiuni listate detinute de SIF-uri este in medie cu 27% peste cea inregistrata in portofoliile SIF-urilor de la finele lunii iunie.
Reglementarile CNVM prevad ca SIF-urile sa inregistreze valoarea pachetelor de actiuni in companiile listate la o valoare medie de tranzactionare din ultimele trei luni.
Astfel, in conditiile in care companiile de pe Bursa au crescut puternic in ultima luna, valoarea la zi a detinerilor SIF este semnificativ mai mare fata de cea calculata pe baza pretului mediu din ultimele trei luni. De asemenea, valoarea raportata in activul net nu cuprinde actiunile primite de SIF-uri in urma majorarilor de capital, care nu au fost inca inregistrate.
De la inceputul acestei luni, SIF-urile au castigat in medie 5,1% pe Bursa.
Cele mai mari cresteri de activ le-au consemnat SIF Transilvania, cu 35%, si SIF Muntenia, cu un avans de aproape 29%.
Cresterea mai pronuntata a activelor SIF Transilvania s-a facut in principal pe seama avansului titlurilor detinute la companiile hoteliere. Transferul pe Bursa a actiunilor Turism Felix a adus aprecieri importante acestor titluri, care au castigat 27% numai in ultimele doua saptamani.
O contributie importanta la activele SIF Transilvania au avut-o si actiunile THR Marea Neagra si THR Prahova, care au inregistrat de asemenea una dintre cele mai bune performante in acest an, titlurile celor doua companii hoteliere aducand in 2007 randamente de trei cifre societatii de investitii financiare.
Activele SIF Muntenia au cunoscut de asemenea una dintre cele mai mari cresteri in ultima perioada, in special ca urmare a cresterilor inregistrate de actiunile companiilor care au in patrimoniu active, terenuri si cladiri, valoroase in Bucuresti sau in zone centrale ale diferitelor orase.
Printre acestea se numara Bucur Bucuresti, care detine importante spatii comerciale, Romaero Bucuresti si Metav, cu suprafete importante de teren in zona Baneasa a Capitalei, sau Timpuri Noi, cu un teren situat in apropierea Pietei Unirii.
Actiunile acestor companii s-au apreciat de cateva ori de la inceputul anului, randamentele aduse de acestea in ultima luna pastrandu-se in continuare ridicate.
SIF Muntenia mai detine participatii valoroase pe bursa si in domeniul de servicii pe piata de petrol si gaze naturale. Una dintre ele este compania de prospectiuni geologice Prospectiuni Bucuresti, ale carei actiuni au urcat in acest an de peste sapte ori, pe seama rezultatelor bune raportate in ultima perioada si valoarea mare de actiuni oferite cu titlu gratuit actionarilor.
Un avans important al activelor a inregistrat si SIF Banat-Crisana, valoarea activelor la zi detinute pe bursa fiind cu 26% peste cea din portofoliul acesteia de la finele lunii iunie.
Averea SIF Banat-Crisana pe bursa sta in actiunile pe care aceasta le detine la cele doua mari banci, BRD si Banca Transilvania.
Actiunile acesteia din urma s-au apreciat puternic in ultima perioada, pe fondul speculatiilor cu privire la preluarea acesteia, Banca Transilvania fiind una dintre cele mai importante banci din sistem cu capital autohton.
Societatea de investitii financiare detine participatii valoroase la producatorul de hartie igienica Vrancart Adjud si este prezenta in sectorul farmaceutic, prin Biofarm Bucuresti, titlurile celor doua companii urcand puternic in ultimele luni.
Portofoliul SIF Banat-Crisana pe bursa valoreaza 520 mil. euro, fiind cel mai restrans din punct de vedere valoric printre SIF-uri.
O alta societate de investitii financiare care a beneficiat de avansul titlurilor Bancii Transilvania este SIF Moldova, care detine circa 4,1% din capitalul social al bancii.
Dupa domeniul bancar, portofoliul SIF Moldova este prezent mai in toate domeniile de activitate, fiind una dintre cele mai active la cumparare pe bursa in ultima perioada. Printre cele mai valoroase participatii ale acesteia se numara actiunile la producatorul de utilaje agricole Mecanica Ceahlau, care au urcat pe Bursa de peste patru ori in acest an.
Portofoliul actualizat al SIF Oltenia valoreaza cu circa 20% mai mult decat cel inregistrat la finele lunii iunie.
SIF Oltenia detine in schimb cel mai valoros portofoliu de actiuni listate pe bursa, care se ridica la 780 mil. euro.
Diferente notabile in evaluarea participatiilor SIF Oltenia sunt in cazul producatorului de autoturisme Automobile Craiova, ale carei actiuni s-au apreciat puternic pe fondul procesului de privatizare prin care trece compania si producatorul de tevi Artrom Slatina, care inregistreaza cresteri constante in ultima perioada.
SIF Oltenia mai detine participatii importante in sectorul farmaceutic, prin Antibiotice Iasi si Biofarm Bucuresti, si domeniul petrolier, cu un pachet de 0,9% din Petrom.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 iulie 2007 -
Germanii de la RWE ar putea intra in proiectul Nabucco
HotNews.ro TGN
___
Companiile implicate in constructia gazoductului Nabucco au inceput negocierile cu grupul energetic german RWE, care doreste sa participe la realizarea proiectului, au declarat surse bulgare pentru cotidianul Dnevnik.
Cele cinci companii implicate in proiect sunt Bulgargaz (Bulgaria), OMV(Austria), MOL (Ungaria), Botas (Turcia) si Transgaz (Romania).
Consortiul format din cele cinci firme mentionate au cautat un al saselea partener care sa intre in proiect, compania aleasa fiind RWE Germania.
Reprezentantii Bulgargaz au confirmat startul negocierilor cu RWE, care ar urma sa participe la proiect cu o cota egala celorlate companii.
Prima optiune a fost insa Gaz de France, care nu a fost sustinuta de partea turca, respectiv compania Botas.
Conducta in lungime de 3300 de kilometri lungime va costa 4.5 miliarde de euro si urmeaza sa transporte gaze naturale din zona Caspica si Iran pana in Austria.
Prima parte a proiectului in lungime de 2000 de kilometri din Ankara-Turcia pana in Baumgarten-Austria va transporta aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual, incepand din 2012.
Uniunea Europeana considera proiectul Nabucco ca fiind esential pentru asigurarea independetei energetice, fiind totodata si o alternativa la importurile din Rusia.
Sursa: HotNews.ro, 20 iulie 2007 -
Intarirea leului si problemele tehnice, printre cauzele scaderii performantei Petrom in T2
DailyBusiness.ro SNP
___
Intarirea leului romanesc si problemele tehnice au fost cateva din cauzele scaderii productivitatii si performantei Petrom in cel de-al doilea trimestru al anului 2007, se arata in raportul financiar preliminar publicat joi de catre OMV Group.
Astfel, raportul arata ca aprecierea sustinuta a monedei romanesti fata de moneda europeana si deprecierea dolarului american in fata euro va avea 'un impact nefavorabil' asupra afacerilor OMV.
OMV Group estimeaza o scadere in productia de petrol nerafinat (Brent) si gaz in Romania pe fondul presiunii crescute din reteaua de distributie, care a dus la scaderea volumelor livrate, si din cauza unor pierderi inregistrate din motive tehnice.
Grupul petrolier estimeaza productia de petrol si gaze din al doilea trimestru al anului la aproximativ 322.000 boe/d (barili de titei echivalent pe zi), din care contributia grupului Petrom este estimata la 196.000 barili/zi, in scadere fata de 202.000 barili/zi produsi in aceeasi perioada a anului 2006.
Tendinta de declin din Romania va fi compensata de cresterea volumelor de productie din Noua Zeelanda si de viitoarele extractii din regiunea Yemen, se mai arata in raportul preliminar al OMV.
Raportul arata ca diferentele dintre pretul petrolului nerafinat si pretul petrolului Brent sunt preconizate a fi mai mari decat in primul trimestru al anului 2007.
Pretul mediu reglementat la productia de gaze in Romania in al doilea trimestru a fost de 187,07 dolari per mia de metri cubi, comparativ cu pretul de 154,05 dolari per mia de metri cubi inregistrat in primul trimestru al anului, iar grupul petrolier preconizeaza o crestere a cheltuielilor de extractie in al doilea trimestru fata de trimestrul anterior.
Vanzarile totale de combustibil rafinat sunt estimate la aproximativ 5,13 milioane de tone in al doilea trimestru. Indicatorul marginal de rafinare al OMV a crescut 'substantial' in al doilea trimestru al anului, se mai arata in raportul OMV.
Cresterea pretului la petrol a condus la cresterea pozitiva a nivelului de stoc, dar a avut un efect advers asupra costului de operare inregistrat in special la Petrom.
Grupul OMV ia in calcul o scadere in productia de rafinare pe fondul procesului dintre Arpechim si Agentia Regionala de Protectie a Mediului, si a unor incidente tehnice in alte doua rafinarii detinute de grup. Raportul OMV mai arata ca scaderea 'extrema' a cererii de petrol necesar incalzirii in Europa Centrala a adus scaderi semnificative in cifra de vanzari, acestia fiind factorii care au dus la cresterea stocurilor si la limitarea flexibilitatii productiei.
Cresterea cererii in serviciile de transport a continuat si in al doilea trimestru al anului, iar Petrom a reusit sa isi creasca volumele de gaz vandut comparativ cu al doilea trimestru al anului trecut, in pofida scaderii sezonale asteptate, se mai arata in raportul preliminar al OMV.
Sursa: DailyBusiness.ro, 20 iulie 2007' -
Credit de doua mil. euro la Loulis Romania
Business Standard
___
Producatorul din industria de morarit si panificatie Loulis Romania a incheiat un contract pentru obtinerea unui credit de doua milioane de euro, fara dobanzi si garantii/penalitati, de la fostul actionar majoritar, Loulis International Foods Entreprisies.Suma va fi folosita pentru asigurarea capitalului de lucru necesar derularii activitatii curente, si va fi restituita pana la data de 31 decembrie 2007, se arata intr-un comunicat al companiei. Loulis International Foods a fost actionarul majoritar al firmei din Romania pana la 12 iulie, cand a vandut 60% din actiunile detinute holdingului austriac Leipnik Lundenburger Invest (LLI), valoarea transferului, perfectat pe piata bursiera, fiind de 106,36 milioane de lei (34,08 milioane de euro). Compania elena detinea inaintea tranzactiei 86,09% din capitalul Loulis Romania, astfel ca participatia sa a scazut la 25,9%. Loulis este unul dintre principalii producatori din industria de morarit si panificatie.
Sursa: Business Standard, 20 iulie 2007
19.07.2007
-
Catalin Chelu a luat o treime din Altur Slatina
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALT
___
Mai multe firme controlate de omul de afaceri Catalin Chelu din Galati au preluat ieri de la SIF Oltenia pachete de actiuni reprezentand peste 30% din capitalul turnatoriei de aluminiu Altur Slatina, afirma experti din piata. Actiunile valoreaza peste 7 milioane de euro.
Pachetele de actiuni cumparate de omul de afaceri erau vanate si de grupul german Honsel care produce, ca si Altur, piese auto din aluminiu. Germanii negociau de mai multe luni cu SIF Oltenia preluarea Altur.
Catalin Chelu este unul dintre cei mai mari actionari ai SIF Oltenia, el controland, conform raportarilor de la Bursa, circa 1% din capitalul social. Doi dintre cei sapte membri ai Consiliului de Administratie al SIF reprezinta insa interesele omului de afaceri, conform informatiilor din piata.
SIF Oltenia a vandut ieri pe piata 55% din Altur reducandu-si participatia la circa 25%. Alaturi de Catalin Chelu, printre cumparatori s-au mai aflat si mai multe fonduri de investitii, au spus sursele citate.
Vanzarile SIF Oltenia au atras speculatorii, astfel ca valoarea tranzactiilor de ieri cu actiuni Altur a reprezentat 65% din capitalul companiei. Valoarea tranzactiilor s-a ridicat la 11,6 milioane de euro, iar cotatia a urcat la inchidere cu aproape 15%, maximul permis pentru o zi de tranzactionare. Actiunile au incheiat ziua la 0.2410 lei/actiune, insa cea mai mare tranzactie, cu 26% din Altur, s-a realizat la minimul zilei, de 0,2 lei/actiune.
Catalin Chelu din Galati este unul dintre cei mai mari investitori persoane fizice de pe piata de capital. El controleaza pachete importate din actiunile societatilor de investitii financiare, printre care si SIF Oltenia detinand pachete de actiuni la alte societati, in special din domeniul industrial si cel al spatiilor comerciale. Catalin Chelu mai controleaza si CCC Blue Telecom, al treilea operator de televiziune prin cablu de pe piata locala dupa UPC si RCS&RDS
Omul de afaceri nu a putut fi contactat ieri pentru a comenta tranzactiile cu actiuni Altur.
Catalin Chelu si SIF Oltenia mai sunt actionari si in alte companii listate pe piata de capital. Una dintre acestea este producatorul de aparatura electrotehnica Celule Electrice Bailesti (CLEL), in care atat omul de afaceri cat si SIF Oltenia si-au diminuat participatiile in ultimele luni vanzand actiuni pe piata RASDAQ. O companie unde Catalin Chelu si SIF Oltenia sunt co-actionari este Mecanica Rotes din Targoviste (METY). Atat omul de afaceri cat si SIF Oltenia si-au redus de la inceputul anului participatiile de la 23% la 19%.
Reprezentantii SIF Oltenia au spus ca au vandut 'in piata' pachetele de actiuni si au motivat decizia prin nevoia de lichiditati pentru investitii a Altur. De altfel, compania deruleaza in prezent o majorare de capital cu aport in numerar in valoare de 9 milioane de euro.
'Altur are nevoie de lichiditate, pentru capital de lucru si investitii productive si de mediu. Am considerat ca este nevoie ca in structura actionariatului sa apara alte persoane, in special juridice, fonduri de investitii, care sa asigure o strategie de dezvoltare si eficienta. In ultimii doi ani s-a inregistrat o pierdere de valoare patrimoniala la Altur. Nu am avut suficiente disponibilitati pentru a asigura un management corespunzator, de aprovizionare si de piata', a spus Turor Ciurezu, vicepresedinte al SIF Oltenia.
Altur produce in special piese pentru industria auto si a fost curtata in ultimele luni de mai multi inverstitori financiari si strategici, desi compania nu a inregistrat rate de crestere importante in ultimii ani.
Unul dintre avantajele Altur este apropierea geografica de uzina de automobile de la Craiova, a carei vanzare este negociata in prezent de statul roman cu grupul american Ford. Americanii au anuntat ca daca vor prelua uzina vor ajunge la o productie de 300.000 de automobile pe an, iar cheltuielile im Romania ar urma sa atinga un miliard de euro anual.
Unul dintre investitorii straini interesati de Altur este grupul german Honsel, care produce de asemenea piese din aluminiu pentru industria auto. Honsel este controlata de fondul american de investitii Ripplewood Holdings.
SIF Oltenia a aprobat de altfel, in calitatea de actionar majoritar inceperea discutiior pentru un joint-venture cu compania germana. Contactati de ZF, reprezentantii Honsel nu au raspuns pana la inchiderea editiei.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 iulie 2007' -
Ford va produce la Craiova un nou model de autoturism
DailyBusiness.ro
___
Concernul Ford va produce la Craiova un nou model de autoturism, fabricat exclusiv in Romania. Productia de automobile va merge in proportie de 90% la export, a declarat, marti, John Fleming, presedinte si director general al Ford Europa, intr-un interviu acordat TVR.
Noul model Ford, ce va fi construit la uzina de automobile de la Craiova, se afla in prezent in curs de proiectare in Germania si Marea Britanie, a declarat marti John Fleming.
'Este in curs de proiectare acum in Germania si in Marea Britanie, unde ne proiectam toate masinile, dar cu siguranta va fi produs aici si vom profita de cunostintele disponibile la Craiova pentru a realiza acest lucru', a spus presedintele Ford Europa.
John Fleming a declarat ca Ford va produce anual la Craiova 300.000 de autovehicule si tot atatea motoare. 90% din productie va merge la export, a mai spus oficialul Ford. Investitiile grupului american in Romania vor creste treptat, astfel incat in 2012 vor atinge 1 miliard de euro pe an.
'Dintre cele 300.000 de automobile, 90% vor fi exportate, ceea ce e benefic pentru economie', a declarat Fleming. 'Vom mai produce 300.000 de motoare, cu tehnologie noua, in Craiova, din care 70% vor fi exportate', a adaugat presedintele Ford Europa.
Ford este singurul ofertant pentru preluarea Automobile Craiova. AVAS incearca sa vanda 72,4% din actiunile firmei. Presedintele Ford Europa s-a aflat ieri la Bucuresti, unde a prezentat autoritatilor romane oferta tehnica a companiei.
Ford s-a angajat sa faca investitii directe de 675 milioane euro la Craiova pentru retehnologizarea si modernizarea uzinei. Compania americana spune ca va transforma uzina intr-una din cele mai importante unitati de productie Ford din Europa.
Sursa: DailyBusiness, 19 iulie 2007' -
Petrom mai castiga o data in cazul Arpechim
Curierul National SNP
___
Si Curtea de Apel Pitesti a dat dreptate Petrom, in cazul autorizatiei de mediu a Arpechim. Decizia vine la o luna dupa ce Tribunalul Arges fusese de acord cu Petrom si hotarase suspendarea deciziei Garzii de Mediu de a suspenda autorizatia de mediu a rafinariei.
'Prin hotarare s-a respins apelul Agentiei pentru Protectia Mediului ca fiind nefondat si irevocabil', au afirmat reprezentantii Curtii de Apel Pitesti.
'Asteptam ca instanta de fond sa se pronunte, in circa o luna de zile. Alte cai de atac nu cred ca mai avem. Oricum, pana la acea data, Petrom si-ar putea realiza investitiile', a spus comisarul-sef al Garzii de Mediu Pitesti, Emilia Dumitrescu, citata de Mediafax.
Dumitrescu a adaugat ca va verifica investitiile asumate de Petrom numai dupa ce reprezentantii companiei vor anunta finalizarea acestora.
Sursa: Curierul National, 19 iulie 2007' -
Rompetrol ataca top 10 european
Business Standard RRC
___
Rompetrol, al doilea operator petrolier de pe piata autohtona, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, vrea ca in maximum cinci ani sa ajunga in topul primelor zece companii de profil din Europa, propunandu-si sa urce nu mai putin de 13 pozitii in acest clasament.
Compania petroliera, care astazi se afla pe locul 23 in clasamentul european, vrea sa surclaseze
alti competitori din regiune printr-o strategie agresiva de expansiune pe axa Georgia - bazinul Marii Mediterane. Rompetrol vrea sa depaseasca grupuri precum MOL Ungaria, PKN Orlen Polonia, Petrol Ofisi Turcia, Hellenic Petroleum din Grecia sau Tatneft din Rusia. Eric Kish, vicepresedintele Rompetrol, a declarat pentru Business Standard ca tinta propusa va deveni realizabila prin achizitia unei rafinarii si cresterea de aproape patru ori a numarului de statii de distributie.
Rompetrol vrea sa urce 13 locuri in topul european
Desi considera extrem de ambitioasa tinta anuntata, analistii de pe piata petroliera contactati de Business Standard spun ca ea nu este deloc irealizabila, iar pasii pe care i-a facut pana acum Rompetrol arata clar dorinta si capacitatea de expansiune regionala. Compania petroliera vrea sa aloce pentru aceste planuri de extindere
circa doua miliarde de dolari, bani pe care spera sa-i obtina prin vanzarea unui pachet de pana la 25% din Rompetrol (proces care este estimat sa se incheie pana la finele acestui an) si prin atragerea de finantari avantajoase.
'Extinderea regionala a Rompetrol in urmatorii doi ani va fi foarte agresiva. Vrem sa devenim a zecea companie ca marime din Europa, in urmatorii trei pana la cinci ani. Astazi, suntem pe locul 25', a declarat, pentru Business Standard, vicepresedintele pentru marketing&retail al Grupului Rompetrol, Eric Kish.
Potrivit lui Kish, la orizontul lui 2010, Rompetrol va fi un grup petrolier cu o cifra de afaceri intre zece si 12 miliarde de dolari, fata de sapte miliarde, cat are in prezent. 'Peste trei ani, ar trebui sa avem 10.000 de angajati, 2.500 de benzinarii, de la 630 acum', a mai spus vicepresedintele Rompetrol. El a adaugat ca Rompetrol are operatiuni acum in Romania, Franta, Spania si vrea sa se dezvolte din Georgia in toata zona bazinului Marii Mediterane. 'Este o tinta foarte ambitioasa, avand in vedere actuala conjunctura, luptele pentru preluare care se desfasoara intre gigantii Europei, dar nu este o tinta irealizabila', a declarat, pentru Business Standard, Aurelian Dochia, analist pe piata petroliera. Acesta crede insa ca saltul de 15 locuri in topul operatorilor europeni va fi posibil doar printr-o fuziune sau prin preluarea unei companii de talie medie, asa cum este compania sarbeasca NIS.
'Astazi suntem activi in Georgia, Ucraina, in Franta, in Romania, in Bulgaria, in Albania. Vrem sa ne extindem in Serbia si eventual in satelitii din jur: Croatia, Macedonia, Kosovo.
Ne-ar placea sa gasim ceva in Italia, am vrea sa ne extindem in Franta. Cam astea sunt planurile noastre', a mai aratat Kish. Compania intentioneaza sa-si creasca numarul de benzinarii din tarile vecine, avand tinte deja stabilite pentru finele lui 2008 - in Bulgaria, de la 35 acum la 150, Ucraina, de la 12 la 200, Georgia, de la 18 la 45, Moldova, de la una-doua la aproximativ 40.
Responsabilul Rompetrol a adaugat ca ideal ar fi ca grupul petrolier sa detina inca o rafinarie in Europa si noi retele de distributie, benzinarii.
Referitor la achizitia rafinariei, aceasta ar fi ideala daca s-ar situa in zona mediteraneana a Europei. 'Ar trebui sa fie una cu o capacitate de vreo patru milioane de tone, adica similara cu Petromidia sau mai mare', a subliniat Kish. El a adaugat ca Rompetrol vrea sa preia compania de petrol sarba NIS, pe care o considera foarte potrivita pentru planurile sale viitoare de dezvoltare.
Competitie] Pe piata romaneasca, Rompetrol concureaza in principal cu Petrom-OMV, singurul grup petrolier integrat din Romania, cu rusii de la Lukoil si ungurii de la MOL. Grupul Rompetrol a inregistrat, in 2006, o cifra de afaceri consolidata de 4,4 miliarde euro(5,65 miliarde de dolari), in crestere cu 135% fata de 2005, si un profit operational de 130 milioane de euro(164 milioane de dolari), identic celui din 2005.
'In trei ani Rompetrol va deveni o companie europeana solida, cu originea in Romania si cu afaceri extinse in tarile bazinului Marii Negre si Marii Mediterane Dinu Patriciu presedinte Rompetrol
Sursa: Business Standard, 19 iulie 2007
'
18.07.2007
-
Eurex si bursa din Varsovia dau 8 mil. euro pentru Bursa din Sibiu
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Eurex, una dintre cele mai mari piete de derivate din lume, si bursa din Varsovia ofera peste 8 milioane de euro pentru preluarea pachetelor majoritare de actiuni ale Bursei din Sibiu si Casei de Compensatie, au spus pentru ZF surse din piata de capital.
Cele doua burse au depus scrisori de intentie, aratandu-se interesate de achizitia a 51% din actiunile celor doua entitati, potrivit acelorasi surse. Atat Eurex, cat si bursa din Varsovia au fost practic de acord sa plateasca pretul minim de 1.600 lei/actiune cerut de piata sibiana.
Contactata de ZF, conducerea Bursei din Sibiu a confirmat primirea unei a doua scrisori de intentie, dar nu a dorit sa comenteze pe marginea numelui burselor care au lansat oferte sau a valorii acestor oferte, invocand cerintele de confidentialitate ale oficialilor celor doua piete.
Recent, conducerea pietei la termen declarase ca a primit o scrisoare de intentie de la una dintre bursele cu care se afla in negocieri. Bursa din Sibiu se afla in discutii avansate cu Deutsche Borse, Eurex, Euronext, OMX si bursa din Varsovia. Eurex este detinuta in proportii egale de Deutsche Borse si Swiss Exchange, bursa de valori din Elvetia.
'Am primit o a doua scrisoare de intentie de la una dintre bursele cu care purtam negocieri. Discutiile continua, dar pentru a avansa trebuie sa rezolvam mai multe probleme', a declarat Teodor Ancuta, presedintele Bursei din Sibiu.
Sursele citate au spus ca cele doua burse europene au cerut pietei sibiene garantia ca vor putea achizitiona 51% din actiuni si ca vor putea avea drept de vot pentru toate actiunile detinute. In prezent, reglementarile pietei de capital limiteaza drepturile de vot in cazul unui operator de piata la 5%. Astfel, un actionar care ar detine un pachet majoritar de actiuni in cadrul bursei nu ar avea drept de vot decat pentru o participatie de 5%.
'Am facut in urma cu trei saptamani o revenire la o cerere anterioara adresata CNVM, prin care solicitam modificarea reglementarii prin care sa se mentina limitarea la 5%, cu exceptia unui operator, a unei alte burse', spune Ancuta. El a adaugat ca pana in prezent nu a primit un raspuns la solicitarea trimisa CNVM. Modificarea legii pietei de capital va trebui sa fie aprobata de Parlament.
Bursa din Sibiu a obtinut in primul semestru al anului un profit net de 0,72 milioane de lei (0,2 milioane de euro), in crestere cu 43% fata de castigul inregistrat in perioada similara a anului trecut. Profitul obtinut este cu 15% mai mare fata de nivelul bugetat.
'Rezultatele pe primul semestru au fost bune. Puteau sa fie foarte bune, dar luna iunie ne-a tras in jos. Explicatia noastra pentru faptul ca luna iunie a fost mai slaba e ca multi investitori si-au retras banii pentru a putea intra pe RASDAQ', a spus Teodor Ancuta.
Pe Bursa din Sibiu s-au tranzactionat in primele sase luni peste 2,3 milioane de contracte, cu 50,5% mai multe decat in aceeasi perioada a anului trecut. Valoarea tranzactiilor din perioada ianuarie-iunie a fost de 7,25 mld. lei (2,2 miliarde de euro), de 2,7 ori mai mare decat in intervalul similar din 2006. Banii rulati efectiv in piata au fost insa mult mai mici, din cauza marjei in care lucreaza investitorii pe aceasta bursa.
Bursa sibiana are convocata spre finalul acestei saptamani o Adunare Generala Extraordinara (AGEA), pentru a aproba, in principal, majorarea capitalului social pentru a putea functiona in continuare ca piata reglementata. Potrivit dispunerilor CNVM, bursa trebuie sa ajunga la un capital social de 2 milioane de euro pana la inceputul anului viitor. In prezent, Bursa din Sibiu are un capital social de 3,25 milioane de lei (circa un milion de euro).
O AGEA este convocata si la Casa de Compensatie, pe ordinea de zi aflandu-se, printre altele, validarea aprobarii majorarii de capital derulata in luna noiembrie a anului trecut. Validarea acestei majorari a fost atacata in instanta de unul dintre actionari, respectiv societatea de brokeraj Finaco Securities, condusa de Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 iulie 2007' -
Tariceanu: Privatizarea Automobile Craiova va reprezenta, economic, mai mult decat vanzarea BCR
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Privatizarea companiei Automobile Craiova va reprezenta, probabil, din punct de vedere economic, mai mult decat vanzarea Bancii Comerciale Romane (BCR), iar Guvernul va sprijini planurile de investitii ale Ford, daca aceasta va prelua uzina din Craiova, a declarat ieri premierul Tariceanu.
Preluarea BCR de Erste Bank, din toamna trecuta, a reprezentat cea mai mare privatizare din economia romaneasca, statul incasand in urma acestui proces 2,2 miliarde de euro.
'Cerinta principala este cea a realizarii unui proiect industrial de anvergura. Prin aceasta privatizare urmarim in principal efectele economie pe care le poate genera o astfel de intreprindere', a declarat premierul Tariceanu.
Oferta tehnica a Ford Motor Company prevede o investitie de 675 milioane de euro si o productie de 300.000 de autovehicule si 300.000 de motoare anual si majorarea numarului locurilor de munca de la aproximativ 4.000 la o valoare cuprinsa intre 7.000 si 9.000.
'Nu suntem focalizati atat de mult pe pretul de vanzare al pachetului de actiuni, pentru ca o astfel de achizitie presupune un efort investitional extrem de important', a subliniat primul ministru.
El a adaugat ca Guvernul urmareste crearea unui al doilea pol in industria auto la nivel local, industrie considerata de catre analistii economici cea mai importanta 'locomotiva'. Un loc de munca intr-o astfel de unitate de productie creeaza nu mai putin de alte patru in industria furnizoare de componente si piese de schimb.
'Imi doresc foarte mult sa realizam un parteneriat cu Ford, un parteneriat in care ambele parti sa aiba de castigat', a spus premierul Tariceanu.
Planul de investitii propus de catre constructorul american in cazul preluarii uzinei de la Craiova presupune cheltuieli anuale ale Ford in Romania estimate la 1 mld. euro.
'Cheltuielile totale ale Ford in Romania vor creste constant si vor atinge 1 miliard de euro in 2012. Suntem incantati de ocazia de a prelua uzina de la Craiova, dar mai avem multe de facut inainte de a ajunge la un acord comun', a declarat Fleming.
Seful executivului a cerut presedintelui Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului ca negocierile sa se desfasoare intr-un ritm accelerat, astfel incat pana la 1 septembrie privatizarea sa fie finalizata.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 iulie 2007'
Pagina