31.07.2007
-
Transgaz a castigat 43 milioane de euro in sase luni
Business Standard TGN
___
Operatorul sistemului national de transport gaze naturale, Transgaz Medias, a inregistrat in primul semestru al anului un profit net de 43,3 milioane de euro (140 milioane de lei), in crestere cu 20% comparativ cu perioada similara a anului trecut, la o cifra de afaceri de 154,9 milioane de euro (494 milioane de lei).
Compania obtinuse in primul semestru al lui 2006 un profit net de 32,8 milioane de euro (116,2 milioane de lei), la o cifra de afaceri de 116,5 milioane de euro (412,3 milioane de lei).
Directorul general al Transgaz, Ioan Rusu, a declarat, ieri, pentru Business Standard, ca veniturile companiei la jumatate de an au fost sub nivelul prognozat. Potrivit acestuia, pe fondul caniculei, cantitatile de gaze naturale transportate au fost mai mici cu aproape un miliard, aceasta scadere diminuand cu 10% nivelul veniturilor estimate.
Directorul general al transportatorului national de gaze a mai spus ca pe primele sase luni ale anului investitiile au fost realizate in proportie de 94%. 'Compania a investit in primul semestru circa 85-90 milioane de lei in modernizarea si dezvoltarea conductelor de transport', a punctat Rusu.
Reprezentantul Transgaz a mai aratat ca saptamana trecuta Consiliul de Administratie (CA) al companiei a avizat rezultatele financiare inregistrate in primul semestru al acestui an. De asemenea, a fost avizata si noua organigrama a societatii. 'Avem acum o noua structura in conformitate cu cerintele autoritatii de reglementare referitoare la separarea activitatilor reglementate de cele nereglementate. Noua structura de organizare, cu doua sucursale, pastreaza numarul de angajati si demonstreaza o consolidare a companiei', a mai subliniat Rusu.
Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) a decis, la finele lunii trecute, ca tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale raman neschimbate pana la 30 iunie 2008.
Transgaz urmeaza sa fie listata la Bursa de Valori Bucuresti in acest an, potrivit ultimelor declaratii ale ministrului Economiei si Comertului, Varujan Vosganian. Transportatorul de gaze, aflat in portofoliul statului, este a doua companie din acest sector care raporteaza profituri in crestere. Producatorul de gaze naturale Romgaz Medias, companie detinuta de asemenea de statul roman, a inregistrat in primele cinci luni ale acestui an venituri de 450 milioane de euro, in crestere cu 16% fata de perioada similara a anului trecut, cand s-au obtinut venituri de 380 milioane de euro. Profitul brut realizat de companie in lunile ianuarie-mai a fost de 108,4 milioane de euro, ceea ce inseamna un salt de 16,7% comparativ cu primele cinci luni din 2006, de la 90,3 milioane de euro.
Romania consuma anual aproximativ 18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, dintre care aproximativ 40% reprezinta import.
Prognoza
Desi in crestere, rezultatele transportatorului de gaze pe primele sase luni au fost sub estimari. Cantitatile de gaze naturale transportate au fost direct influentate de temperaturile ridicate din timpul iernii.
Sursa: Business Standard, 31 iulie 2007'
27.07.2007
-
Wood: Capitalizarea Transelectrica poate ajunge la 1,5 mld. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Compania ceha de servicii financiare Wood & Co. considera ca pretul corect al actiunilor Transelectrica (TEL) pentru 2008 este de 65 lei pe titlu, cu 40% peste nivelul actual, pe fondul estimarilor pozitive privind profitabilitatea, evaluand astfel compania la 4,76 mld. lei (1,51 mld. euro).
In prezent, Transelectrica are o capitalizare de circa 3,3 mld. lei (1,05 mld. euro, la cursul de joi, de 3,1374 lei pentru un euro).
Wood recomanda cumpararea actiunilor companiei nationale de transport al energiei electrice si estimeaza ca pana in 2015 Transelectrica va atinge vanzari de peste 4,5 mld. lei, mai mari cu 79% fata de nivelul inregistrat anul trecut, se arata intr-un raport al firmei din Cehia.
Transelectrica a plasat anul trecut la BVB un pachet de 10% din actiuni, urmand ca in toamna acestui an procentul sa fie majorat cu 5%, reprezentand titluri acordate persoanelor deposedate de bunuri in timpul regimului comunist.
Wood estimeaza ca in acest an Transelectrica va realiza vanzari de 2,68 mld. lei (837 mil. euro), cu 7% peste cele de anul trecut, nivel care va urca la 2,9 mld. lei in 2008 si la 3,1 mld. lei in 2009. In 2010, vanzarile Transelectrica se vor situa la peste 3,3 mld. lei, potrivit prognozei Wood.
Totodata, profitul net al Transelectrica este estimat sa scada in acest an cu 39%, la 179 mil. lei (56 mil. euro), insa va creste in anii urmatori. Astfel, pentru perioada 2008-2010, Wood prognozeaza o evolutie a profitului net de la 235 mil. lei la 284 mil. lei. Pentru 2015, compania de brokeraj estimeaza pentru Transelectrica un profit net de 455 mil. lei.
Wood sustine ca Transelectrica va derula in urmatorii 10-15 ani un program de investitii in valoare de 2,3 mld. euro, pentru modernizarea retelei de transport al energiei.
Transelectrica a realizat in 2006 o cifra de afaceri de 2,45 mld. lei (peste 723 mil. euro), in crestere cu 40%, pe fondul avansului productiei de electricitate vandute, iar profitul net al companiei s-a triplat, ajungand la 280 mil. lei (79 mil. euro).
Transelectrica va incepe sa plateasca actionarilor, la 25 august, dividendele aferente profitului obtinut anul trecut, in valoare de 280 mil. lei, valoarea bruta a unui dividend fiind de 1,47 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 27 iulie 2007 -
Strainii au plasat 62 mil. euro pe RASDAQ
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Cumpararile nete ale nerezidentilor pe piata de capital s-au ridicat in luna iunie la 97 mil. euro, cel mai ridicat nivel din luna martie a acestui an, potrivit statisticilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM).
Avand in vedere ca statisticile Bursei de Valori Bucuresti (BVB) indica un volum al cumpararilor nete ale strainilor de 35 mil. euro, rezulta ca restul de 62 mil. euro reprezinta cumparari nete pe bursa RASDAQ.
Valoarea ridicata a investitiilor de pe RASDAQ se datoreaza tranzactiei de 22 mil. euro prin care fondul american Advent a preluat producatorul de placi ceramice Ceramica Iasi, detinut anterior de salariati, dar si tranzactiilor prin care Tender SA, firma controlata de Ovidiu Tender, a vandut circa 12% din Prospectiuni Bucuresti catre mai multe fonduri de investitii straine. De asemenea, printre tranzactiile importante de pe RASDAQ derulate luna trecuta se mai numara vanzarea de catre fondul american QVT a unui pachet de 12% din actiunile Asirom Bucuresti.
Cumpararile totale ale strainilor s-au ridicat la 331,6 mil. euro, cel mai ridicat nivel din acest an, in timp ce vanzarile au insumat 234 mil. euro.
Sumele nete plasate de investitorii straini in contul brokerilor in luna iunie au totalizat 45 mil. euro. De la inceputul anului, fondurile straine au adus pe piata de capital romaneasca 430 mil. euro (intrari de capital-iesiri), de 7 ori mai mult decat in tot anul 2006, in timp ce investitiile nete au fost de circa 403 mil. euro (cumparari-vanzari).
Sursa: Ziarul Financiar, 27 iulie 2007 -
SIF Oltenia isi vinde pielea mai scump lui Ford la Craiova
Business Standard
___
Societatea de Investitii Financiare Oltenia (SIF ), unul dintre cei mai mari investitori financiari de pe piata locala, asteapta de la americanii de la Ford un pret mai bun decat cel oferit Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) pentru pachetul de actiuni detinut la Automobile Craiova.
Compania are in proprietate uzina de automobile de la Craiova, pentru care Ford a depus singura oferta de preluare. 'Este obligatoriu ca Ford sa ne ofere pentru pachetul nostru cel putin acelasi pret/actiune care il ofera statului. Altfel nu vom vinde si SIF va ramane actionara pana vor veni vremuri mai bune', a declarat, pentru Business Standard, Dinel Staicu, presedintele SIF Oltenia, actionar cu 22,06% la Automobile Craiova.
Dinel Staicu a infirmat informatiile publicate recent de cotidianul local Gazeta de Sud, potrivit caruia seful SIF Oltenia cere pentru pachetul detinut la Automobile Craiova un pret cu 20% mai mare fata de cel oferit statului de catre Ford. Pachetul SIF Oltenia valora, ieri, aproape 39 mil. euro pe piata Rasdaq a Bursei de Valori Bucuresti. Valoarea participatiei era de 68,4 milioane de euro in 5 iulie, cand Ford si-a depus oferta. Pretul oferit de Ford pentru actiunile apartinand AVAS nu a fost facut public. Ford se angajeaza la investitii directe de 675 mil. euro, cheltuielile totale ale companiei in Romania urmand sa atinga un mld. euro in 2012.
Pe de alta parte, SIF Oltenia a propus AVAS introducerea in statutul Automobile Craiova a unei clauze asemanatoare celei pe care SIF-urile au obtinut-o in cazul BCR - Erste. 'Deciziile strategice privind compania ar urma sa fie luate doar cu 80% din voturile actionarilor', a mai spus Staicu, adaugand, totusi, ca nu vrea sa se spuna ca SIF Oltenia incurca derularea privatizarii. Potrivit presedintelui SIF Oltenia, reprezentantii AVAS au spus ca vor tine cont de solicitarea SIF si ca vor organiza o intalnire SIF - Ford. Reprezentantii AVAS nu au dorit sa comenteze pe acest subiect.
Sursa: Business Standard, 27 iulie 2007
' -
Nava de 39 milioane de euro la Aker Braila
Business Standard
___
Santierul Naval Braila, controlat de compania norvegiana Aker Yards, participa la constructia unui petrolier de 39 milioane de euro, destinat grupului italian Rimorchiatori Napoletani. Compania britanica Portosalvo Ltd., filiala grupului italian, a semnat cu santierul naval Aker Yards-Braila un contract pentru construirea in Romania a carenei petrolierului, a anuntat ieri compania. Dupa executia carenei, nava va fi dotata cu restul echipamentelor in Norvegia. Nava, destinata aprovizionarii cu combustibil a platformelor petroliere, va avea o lungime de 86 m si va fi livrata in ultimul trimestru din 2010.
Anterior, o alta comanda, primita de Aker Yards din partea companiei norvegiene DOF Installer, a fost repartizata pentru constructia carenei tot in Romania. Nava este destinata, de asemenea, aprovizionarii platformelor maritime, valoarea contractului fiind de 140 milioane de euro. Aker Yards este un grup norvegian specializat in constructia de petroliere, nave de croaziera, feriboturi si nave de transport marfa, fiind unul dintre cei mai mari constructori europeni si mondiali din domeniul naval. Grupul norvegian detine 18 santiere cu 20.000 de angajati, dintre care in Europa 13 santiere navale, in 5 tari, cu un total de peste 14.000 de angajati.
In Romania, Aker Yards detine, prin subsidiara Aker Brattvaag, 70% din actiunile santierelor navale din Braila si Tulcea. Santierul din Braila a fost preluat in anul 2003 - cand Aker Yards a preluat compania norvegiana Scandinor-, iar cel din Tulcea in anul 2000. Aker Braila a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 131 milioane de lei (37,1 milioane de dolari), in scadere cu 29% fata de anul 2005, iar pierderile s-au redus la 7,6 milioane de lei, comparativ cu 18,4 milioane de lei in 2005.
Comenzi
Productia navala a Romaniei merge aproape in totalitate la export, in ultimii doi ani contractele de constructie depasind capacitatile de productie.
Sursa: Business Standard, 27 iulie 2007
26.07.2007
-
Oltchim vrea sa participe la privatizarea Salrom
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea propune consumatorilor de sare lichida din Romania, firmele Uzinele Sodice Govora, Upsom Ocna Mures si Chimcomplex Borzesti, sa constituie un consortiu la privatizarea Societatii Nationale a Sarii, de care s-a aratat interesata si firma austriaca Salinen.
'Consideram ca scopul oricarui producator este sa detina un control cat mai bun asupra materiilor sale prime, astfel incat independenta sa economica sa fie cat mai ridicata, iar productia si eficienta economica sa nu depinda de un furnizor unic', se arata intr-o scrisoare deschisa a presedintelui consiliului de administratie al Oltchim, Constantin Roibu.
Potrivit lui Roibu, in cazul in care Societatea Nationala a Sarii va fi cumparata de o persoana terta, aceasta ar putea impune conditii contractuale dezavantajoase cumparatorilor, prin majorarea nejustificata a preturilor.
Firmele afectate, in acest caz, ar fi Oltchim Ramnicu Valcea, Uzinele Sodice Govora - Ciech Chemical Group, Upsom Ocna Mures si Chimcomplex Borzesti deoarece, dupa privatizare, noul proprietar al Societatii Nationale a Sarii ar putea majora preturile la sare, iar produsele realizate de cele patru companii care au la baza sarea lichida ca materie prima ar deveni nerentabile.
Roibu adauga si ca Societatea Nationala ar trebui vanduta in intregime, fara separarea productiei de sare gema de cea de sare lichida, care este mai costisitoare, ridicand unele probleme de mediu.
Oltchim estimeaza ca va inregistra in acest an o cifra de afaceri de 527 milioane euro, in crestere cu 7,3% fata de anul trecut, indicatorul urmand sa urce la 651 de milioane de euro in 2008 si la 745 de milioane de euro in 2009.
AVAS, unic actionar la Societatea Nationala a Sarii - Salrom, a anuntat ca va lansa privatizarea companiei in 2008. Autoritatea a inregistrat mai multe scrisori de intentie neangajante din partea unor posibili investitori, privind achizitia Salrom.
Sursa: Ziarul Financiar, 26 iulie 2007' -
East Capital Balkan Fund detine 5% din THR Marea Neagra
DailyBusiness.ro EFO
___
Fondul de investitii suedez East Capital Balkan Fund detine 5% din THR Marea Neagra (EFO), potrivit raportarilor transmise luni Bursei de Valori Bucuresti (BVB).
SIF Transilvania a vandut, in sedinta din 18 iulie, 5,6% din THR Marea Neagra (EFO), pentru 18,67 milioane lei (5,96 milioane euro). SIF Transilvania a vandut 10,8 milioane actiuni THR Marea Neagra (EFO) prin mai multe tranzactii efectuate in piata principala, la pretul de 1,73 lei pe titlu.
Un pachet de 9,62 milioane actiuni THR Marea Neagra (EFO), reprezentand aproape 5% din capitalul social, a fost tranzactionat la ora 13:06, la pretul de 1,73 lei pe titlu. SIF Transilvania a vandut la o cotatie cu 15% mai mare decat cea din sedinta anterioara.
East Capital Balkan Fund and East Capital Bering Balkan Fund (East Capital Asset Management AB), a cumparat pachetul de 5% din THR Marea Neagra, platind 16,64 milioane lei (5,32 milioane euro). East Capital mai detine 5,01% din Impact Bucuresti (IMP) si are detineri de pana in 1% la cele cinci societati de investitii financiare (SIF).
De la vanzarea pachetului de 5,6% din actiunile THR Marea Neagra de catre SIF Transilvania, titlurile companiei au continuat aprecierea puternica, urcand cu inca 44,5%, pana la cotatia de 2,50 lei, stabilita in sedinta bursiera de marti, cand capitalizarea THR Marea Neagra a ajuns la 482,8 milioane lei (154,74 milioane euro).
Compania Turism Hoteluri Restaurante Marea Neagra (THR Marea Neagra) a afisat o pierdere trimestriala de 3,67 milioane lei (1,09 milioane euro), cu 30% mai mare decat in perioada similara a anului trecut, pe fondul scaderii afacerilor cu 22,8%. THR Marea Neagra a afisat o cifra de afaceri pe primele trei luni de 191.360 lei, cu 22,8% mai mica decat in intervalul similar din 2006, cand afacerile companiei au fost de 248.178 lei.
Compania hoteliera THR Marea Neagra estimeaza pentru acest an o scadere a profitului net cu 18,28%, la 4,79 milioane lei, dar in acelasi timp o majorare a veniturilor totale.
Sursa: DailyBusiness.ro, 26 iulie 2007 -
Cine castiga daca vine Ford?
Curierul National
___
Numai din impozitele pe profit si pe salarii statul va lua 160 mil. euro anual
Probabil vom incasa 100-125 mil. de euro pentru cei 72%
Americanii vor creste competitia si vor imbunatati imaginea Romaniei
Faptul ca Ford va produce masini in Romania este aproape o realitate. Si prezenta americanilor in Romania este indiscutabil un lucru bun pentru economie. Mai ramane insa de vazut cat de bun.
In primul rand, ce va cumpara Ford. Compania americana cumpara 72, 4% din Automobile Craiova, adica putin peste 13,7 milioane de actiuni. Automobile Craiova este impartita in aproape 19 milioane de actiuni, cu o valoare de aproximativ 40 milioane de lei. Deci Ford va cumpara actiuni cu o valoare nominala de 28,8 milioane de lei. La randul sau, Automobile
Craiova detine 49% din capitalul social al Daewoo Automobile Romania si este unicul actionar cu drept de vot. Restul de 51% sunt detinute de DWAR. Iar capitalul social al DWAR este de 53,6 milioane de lei.
Castigurile pot fi calculate din doua puncte de vedere. In primul rand vor fi castigurile la bugetul de stat, care vor fi urmate de efectele secundare: reducerea somajului in regiune, cresterea nivelului de trai si intrarea in Romania a noi tehnologii de manufactura.
Probabil statul va lua 100 - 125 de milioane de euro pentru cei 72%
Initial, statul va incasa banii din vanzarea Daewoo Craiova. Automobile Craiova are o valoare bursiera de aproape 230 milioane de euro. Deci 72% din actiuni inseamna 165 milioane de euro la valoarea de piata. Pe de alta parte, statul roman a rascumparat in 2006 51% din actiunile Automobile Craiova cu 40 milioane de euro. Ceea ce duce valoarea companiei undeva intre 80 si 100 milioane de euro.
In ecuatie mai intra si investitiile de 850 milioane de dolari facute de Daewoo in perioada 1994- 2006. Insa tehnologia folosita de Ford este mult mai avansata decat cea existenta la Craiova. Asadar, este foarte probabil ca utilajele deja prezente sa nu poata fi folosite intr-o proportie mai mare de 30 - 40%.
In prezentarea facuta de AVAS, uzina de la Craiova are un capital de 221 milioane de euro. Adica valoarea terenului, a utilajelor, a cladirilor etc... Insa nu se stie la ce cota au fost evaluate acestea. De multe ori, activele imobiliare nu sunt incluse sau sunt subevaluate. De altfel, Ford a precizat deja in oferta tehnica faptul ca va face investitii directe de 675 milioane de euro pentru a aduce uzina de la Craiova la standardele mondiale ale companiei.
Orice investitie straina este o veste imbucuratoare. Dar in cazul de fata poate fi si un semn ca cei de la Ford nu sunt pregatiti sa plateasca o suma mare pentru uzina in sine. Una peste alta, statul se va multumi probabil cu o oferta undeva intre 100-125 milioane de euro pentru pachetul de 72% din Automobile Craiova.
Numai din impozitele pe salarii, statul va lua anual 60 mil. euro
Mult mai importanta decat oferta financiara este cea tehnica. Numarul angajatilor va ajunge de la 4000 undeva intre 7000 si 9000, productia anuala va fi de 300.000 de masini si inca atatea motoare, iar cheltuielile anuale ale Ford in Romania vor ajunge in 2012 la 1 miliard de euro anual. La ce se refera ''cheltuielile''? La salarii, la amortizari, la costurile utilitatilor si la componente. Deci nu exclusiv la componente, cum declara primul-ministru Calin Popescu Tariceanu dupa intrevederea cu oficialli Ford. Pentru 9000 de angajati la un salariu brut de 1000 de euro pe persoana, statul roman va castiga anual aproximativ 60 milioane de euro. Aproape 50 milioane din contributiile sociale ale angajatilor si ale angajatorilor si inca 13 milioane din impozitele platite de angajati la stat. Deci din totalul „cheltuielilor' aproape 100 milioane se vor duce catre costurile de salarizare.
Ford va creste afacerile altor firme din Romania, precum Pirelli
Pentru achizitionarea de subansamble se vehiculeaza ca Ford va cheltui aproximativ 50% din acel 1 miliard de euro promis, adica 500 de milioane. Dar de aici statul roman nu va castiga nimic direct, deoarece TVA-ul platit pentru achizitionarea de parti este deductibil. Insa va castiga indirect, intrucat prezenta Ford pe piata romaneasca va creste profitul producatorilor de compononente, precum Pirelli. Poate nu este doar o coincidenta ca Pirelli, deja partener Ford la nivel mondial, a anuntat acum o saptamana investitii in Romania de inca 170 milioane de euro, pe langa cele 230 deja facute. „E clar ca daca vine Ford in Romania va fi o consecinta naturala sa avem activitati cu dansii atat la filtre, cat si la anvelope', declarau oficalii Pirelli la Slatina. Iar daca celor de la Pirelli le va merge mai bine, si statului ii vor creste veniturile din impozitele pe profit.
Circa 100 mil. euro vor veni anual din impozitul pe profit
Principala sursa de venit va fi impozitul pe profit al autovehiculelor Ford vandute din fabrica furnizorilor din jurul lumii. Teoretic, statul roman va primi 16% din diferenta pretului de achizitionare la furnizor si cea a costului de productie.
In medie, aceasta diferenta reprezinta 10-20% din costul masinii. Momentan, pretul unui Fiesta incepe de la 7.700 de euro. Probabil ca noul model va fi vandut undeva pe la 12.000 de euro, tinand cont ca este in aceeasi clasa cu Peugeot 307, Nissal Almera si Renault Megane. Ceea ce inseamna un profit pe masina intre 1200 si 2400 de euro. La un profit de 2000 de euro pe masina pentru 300.000 de unitati produse, statul roman ar castiga anual 96 milioane de euro.
Alte beneficii: Imagine mai buna sau cresterea competitiei
Alte beneficii de mentionat mai sunt reducerea ratei somajului, investitiile in unitati de productie la un nivel tehnologic foarte ridicat, cresterea competitiei la nivel local si aportul pe care il are prezenta celui de-al treilea producator de automobile din lume asupra imaginii Romaniei. Ford, Pirelli, Nokia, Renault si altele sporesc increderea investitorilor straini in Romania.
Una peste alta, Ford este un plus pentru Romania. Cat vom castiga insa depinde de Comisia de privatizare, care va trebui sa negocieze 'la sange' detaliile ofertei tehnice. Cel mai probabil, Ford va cere scutiri de taxe si impozite si alte beneficii pentru investitiile promise. Iar comisia de privatizare va trebui sa-si joace cat mai bine cartile. Poate ca cea mai buna solutie de compromis pentru Romania va fi o negociere cat mai buna a ofertei tehnice si in detrimentul unui pachet financiar mai putin atractiv.
Sursa: Curierul National, 26 iulie 2007'
25.07.2007
-
Bursa, plina de bani, asteapta noi companii cu bratele deschise
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Tot mai multi manageri de companii romanesti se gandesc sa-si listeze companiile pentru a atrage finantare, dar si pentru a beneficia de cresterile actiunilor pe bursa. Cazurile tot mai dese in care managerii si angajatii unor companii s-au imbogatit peste noapte dupa ce si-au lichidat participatiile in favoarea unui fond strain sau investitor strategic i-au incurajat pe multi dintre managerii romani sa inceapa sa aiba incredere in piata de capital si sa se gandeasca serios la listarea companiei pe care o conduc.
Pe langa faptul ca pot sa obtina tot mai multe beneficii din managementul companiei, conducatorii societatilor cu gand de listare au in vedere si un alt beneficiu: usurinta atragerii de fonduri. Multe dintre companiile listate au ales in ultimul an sa atraga finantari de pe bursa, prin majorari de capital, ca alternativa la creditele bancare.
Broker Cluj, una dintre societatile de serviciile de investitii financiare cu experienta in domeniul listarilor si transferurilor de companii pe Bursa, sustine ca este in discutii avansate in vederea listarii cu cinci companii romanesti.
'Avem contacte cu mai multe companii in vederea listarii, dar cu cinci dintre acestea discutiile sunt cele mai avansate. Una dintre ele ar putea veni pe Bursa chiar in acest an. Toate sunt companii private, inchise, din diverse domenii de activitate', a spus intr-un interviu acordat ZF Adrian Caramiha, director general adjunct la Broker Cluj.
Caramiha spune ca cele cinci societati vin din domenii slab reprezentate pe Bursa de la Bucuresti. Este vorba de societati din IT, distributie, comert sau industria lemnului si cea a constructiilor (tamplarie PVC).
'E destul de dificil sa aducem credibilitate procesului de listare. De aceea avem nevoie de suportul autoritatilor din domeniu: Bursa si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare', adauga Cramiha.
Bursa de Valori Bucuresti si Asociatia Brokerilor desfasoara deja in mai multe orase mari din tara o serie de conferinte sub numele 'Finantarea companiilor prin Bursa', care vin sa promoveze Bursa ca un mijloc de a obtine capital, in randul companiilor romanesti.
'Multi nu stiu nimic despre ceea ce inseamna Bursa. Sunt ingrijorati ca vor pierde controlul asupra firmei, dar si de criteriile de transparenta pe care trebuie sa le indeplineasca', mai spune Caramiha.
Mult asteptatele 'fonduri din afara' au inceput sa isi faca simtita prezenta pe Bursa romaneasca dupa sase luni de la intrarea in Uniunea Europeana. Asteptate cu mare interes de investitori si brokeri, fondurile straine venite cu ganduri de investire pe termen mediu si lung s-au lovit de o problema reala a pietei de capital de la noi: lipsa alternativelor de investire.
Pe Bursa de la Bucuresti sunt listate pe piata reglementata doar 59 de companii, iar anul acesta un singur emitent - Alumil RomIndustry (ALU) - s-a listat in urma unei oferte publice initiale. Alti doi emitenti, Turism Felix (TUFE) si Condmag Brasov (COMI) s-au transferat la cota bursei fiind anterior listati pe bursa RASDAQ.
Pe RASDAQ numarul companiile depaseste 2.200, dar lichiditatea acestora lasa de dorit si volatilitatea aduce un risc prea mare pentru investitorii institutionali.
Companiile care isi anunta intentiile de listare, dar si statul care intentioneaza sa aduca mai multe companii pe piata, sunt asteptate sa rezolve problema lipsei de emitenti.
Pe langa cele cinci companii anuntate de Broker Cluj, si Finans Securities sustine ca este in negociere cu doua companii private romanesti in vederea listarii.
De asemenea, producatorul de contoare de apa Contorul Arad si producatorul de materiale de constructii Teraplast Cluj si-au anuntat intentia de a veni pe Bursa si cauta consultanti in vederea acestei operatiuni.
'Se observa un interes din ce in ce mai mare al companiilor pentru listarea pe piata de capital, in vederea atragerii de fonduri. Multe dintre ele si-au consolidat afacerile in ultimii ani, iar listarea este urmatorul pas pentru ele', spune Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti.
Procesul de listare este in plina desfasurare la transportatorul de combustibili Transgaz Medias. Oferta publica initiala, prin care statul spera sa stranga circa 60 de milioane de euro, va fi intermediata de Raiffeisen Capital&Investment.
Si Ministerul Transporturilor a anuntat ca va demara procedurile pentru listarea a opt companii pe care statul le detine in portofoliu. Printre ele se regasesc companii importante, cum ar fi Aeroportul Henri Coanda din Otopeni, Aeroportul Baneasa si Aeroportul din Timisoara, dar si administratii portuare.
De asemenea, SIF Transilvania a anuntat ca va lista in acest an doua dintre companiile din portofoliu, compania hoteliera Aro Palace Brasov si firma de leasing Transilvania Leasing Brasov.
Bursa RASDAQ reprezinta, de asemenea, o sursa importanta de emitenti noi pentru BVB.
Printre companiile care s-ar putea transfera pana la finele anului de pe RASDAQ pe BVB se numara Dafora Medias (DAFR), Prebet Aiud (PREB), Prospectiuni Bucuresti (PRSN) si Imotrust Arad (ARCV).
In plus, in toamna acestui an se asteapta listarea la Bucuresti a actiunilor bancii austriece Erste Bank, actionarul majoritar al BCR.
'In Polonia, spre exemplu, anul acesta au fost anuntate 130 de noi listari. Si la noi trebuie sa vina un val de oferte publice care sa dea incredere managerilor, iar dupa acesta performantele unei companii vor ajunge sa se masoare in functie de evolutia actiunilor in piata', spune Adrian Caramiha.
Cu o capitalizare care a urcat cu 50% de la inceputul anului la aproape 40 mld. de euro, fara ca pe piata sa se fi listat vreo companie importanta, Bursa de la noi ramane una subdezvoltata raportat la populatia Romaniei, in comparatie cu pietele din vecinatate.
'Daca vine un investitor institutional de calibru mare pe piata romaneasca si vrea sa cumpere cate 1% din cele mai lichide titluri din piata, nu are cum sa faca acest lucru. Tranzactiile sunt de circa 20 mil. euro intr-o zi, iar daca ar vrea sa cumpere ce si-a propus, ar trebui sa duca intreaga piata in sus cu peste 10%', spune Adrian Caramiha.
Tinand cont de ultimele preturi din piata, 1% din compania cea mai mare listata la Bucuresti, Petrom, valoreaza 100 de milioane de euro, valoarea tranzactiilor totale din piata intr-o saptamana de tranzactionare.
De altfel, de la inceputul anului, s-a transferat pe Bursa numai 1,2% din companie, 680 de milioane de actiuni.
Lichiditatea este mai ridicata pe vedetele de zi cu zi ale pietei, societatile de investitii financiare (SIF). Investitorii de pe SIF Oltenia, spre exemplu, au rulat de la inceputul anului 60% din capitalul societatii. In cazul celor cinci actiuni insa pana luna trecuta detinerea era restrictionata la 1% din capital.
Brokerii si investitorii spera intr-o listare cat mai rapida a companiilor anuntate, care sa sustina si sa dezvolte piata de capital romaneasca.
Sursa: Ziarul Financiar, 25 iulie 2007.' -
Petrom a suplimentat cantitatile de gaze furnizate catre Electrocentrale
HotNews.ro SNP
___
Petrom a suplimentat cantitatile de gaze furnizate catre Electrocentrale Bucuresti si negociaza cu Termoelectrica o crestere a cantitatilor de gaze furnizate pentru producerea de electricitate, in conditiile in care consumul de energie s-a majorat datorita temperaturilor ridicate, se arata intr-un comunicat al companiei.
'Petrom este pregatita sa sustina masura de crestere a cantitatilor de gaze furnizate pentru producerea de electricitate, in perioada imediat urmatoare.
In acest sens, au fost deja suplimentate cantitatile contractate de catre Electrocentrale Bucuresti cu circa 30 milioane de metri cubi', a declarat Dan Pazara, director de comunicare al Petrom.
'Totodata suntem in discutii avansate cu Termoelectrica pentru cresterea cantitatilor de gaze furnizate', a mai spus oficialul Petrom.
Dan Pazara a adaugat ca suplimentarea cantitatilor de gaze livrate in aceasta perioada pentru producerea de electricitate nu afecteaza stocurile de gaze inmagazinate pentru iarna.
Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor, a anuntat marti ca Hidroelectrica si-a redus cu 20% cantitatle de energie livrata pe baza de contract marilor consumatori, pentru a se putea asigura alimentarea populatiei.
Din cauza temperaturilor excesive, luni, consumul de energie electrica in Bucuresti a inregistrat un record de 959 MW, cu 50% mai mult decat intr-o zi obisnuita.
Sursa: Hotnews.ro'
Pagina