13.08.2003
-
Aerostar Bacau exporta in SUA 15 avioane
Curentul ARS
___
Prin incheierea Acordului BASA (acordul de siguranta in aviatie) cu SUA, Autoritatea Aeronautica Civila Romana a 'deschis' usa societatii Aerostar Bacau pentru constructia a 15 aeronave de productie romaneasca, care vor fi exportate in Statele Unite. Aceasta este doar una dintre 'bilele albe' pe care le are aviatia romaneasca in relatiile sale externe.
'O aniversare este o aniversare, ea nu se incheie si nu incepe, ci doar ii marcheaza istoria', a declarat ieri Jenica Poenaru, directorul general al Autoritatii Aeronautice Civile Romane, cu prilejul aniversarii a 10 ani de la infiintarea institutiei. Apoi, dl Poenaru a impartit medalii in stanga si-n dreapta, nefiind uitat nici secretarul de stat in Ministerul Transporturilor, Sergiu Sechelariu, care este insa responsabil de problemele legate de locuinte.
Autoritatea Aeronautica Civila Romana (AACR) este o regie autonoma, infiintata de Guvernul Romaniei in 1993, membra cu drepturi depline in Joint Aviation Authorities (JAA) si care asigura participarea Romaniei ca membra a EuroControl (Organizatia Europeana pentru Siguranta Navigatiei Aeriene) prin reglementarile, supravegherea si siguranta managementului traficului aerian. Prin delegare, AACR licentiaza personalul aeronautic civil, inmatriculeaza aeronavele civile, asigura inspectia si controlul acestora si manageriaza supravegherea sigurantei traficului aerian.
De asemenea, AACR asigura reprezentarea aviatiei civile romane in Comisia NATO pentru managementul traficului aerian (NATMC), organism specializat de interfata civilo-militara a Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord. Din 1999, AACR poate asigura verificarea din zbor a mijloacelor pentru protectia navigatiei aeriene, cu propria aeronava, utilata cu un sistem complet automatizat de inspectie de zbor (AFIS Litton 900), bazat pe elemente computerizate hardware si software de ultima generatie.
'Autoritatea Aeronautica Civila Romana a fost prima Autoritate infiintata in Romania. Avem cu ce sa ne mandrim, am reusit sa construim doua sedii reprezentative pentru aviatia romana, unul este cel al acestei Autoritati, cel de-al doilea, al Romatsa - furnizorul de servicii de trafic aerian, care va fi inaugurat in curand. Marea dorinta ramane sa avem si un Muzeu de Istorie al Aviatiei Romane care, speram, sa fie gata cat de curand', a declarat Serban Mihailescu, ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, prezent la manifestarea de ieri.
Sursa: Curentul, 13 august 2003.' -
Napolact Cluj-Napoca si-a dublat profitul
Adevarul
___
Profitul net al producatorului de lactate Napolact Cluj-Napoca a crescut, in primul semestru, la 100,4 miliarde lei (circa 3 milioane euro), reprezentand peste 82% din nivelul previzionat de companie pentru intregul an.
Bugetul de venituri si cheltuieli al Napolact aferent acestui an, aprobat la sfarsitul lunii aprilie prevedea realizarea unui profit net de 121,2 miliarde de lei, fata de 118,7 miliarde de lei in 2002. Profitul net obtinut in primul semestru este mai ridicat si fata de cel consemnat in perioada similara din 2002, cand a atins valoarea de 68,7 miliarde lei.
In intervalul mentionat, Napolact a raportat incasari de 582,5 miliarde de lei (circa 16 milioane euro), cu aproximativ 20,6%, respectiv 100 de miliarde de lei mai mult fata de perioada similara a anului trecut, potrivit raportului semestrial al companiei. In aceeasi perioada, veniturile totale ale companiei au crescut cu 30,7%, de la 537,9 miliarde de lei la 703,1 miliarde de lei, in timp ce totalul cheltuielilor a inregistrat un avans de 26,4% pana la 563,7 miliarde de lei.
Pentru acest an, conducerea producatorului de lactate si-a propus atingerea unei cifre de afaceri de 1.050 de miliarde de lei, comparativ cu 940,8 miliarde de lei in 2002, ceea ce corespunde unei cresteri de 11,6%. Principalii actionari ai companiei sunt Friesland Romania - 40,71% si PAS Napolact Cluj - 39,45%.
Sursa: Adevarul, 13 august 2003.
12.08.2003
-
ALTUR Slatina, promovata pe RASDAQ
Ziua ALT
___
Societatea comerciala Altur Slatina a fost promovata la Categoria I de excelenta a Bursei Electronice Rasdaq, informeaza un comunicat al acestei institutii, citat de Rompres. Masura a devenit efectiva, ieri, 11 august.
ALTUR Slatina, simbol ALTC, este listata la Rasdaq din 1997, pana in prezent fiind tranzactionata la Categoria de Baza. Societatea are un capital social de 161 miliarde de lei, impartit in 6,4 milioane de actiuni cu valoare nominala de 25.000 de lei, aflate in posesia a 4434 actionari. Valoarea de piata a societatii este de 1,2 milioane de dolari.
Infiintata in 1979, societatea este cel mai mare producator de pistoane auto, seturi motor si piese turnate din aluminiu pentru industria auto din Romania. ALTUR a fost certificata conform ISO 9001, de catre firma germana D Q S, fiind membra a International Quality Network.
Printre clientii societatii slatinene se afla Dacia Automobile Group Renault Pitesti, Roman Brasov, Tractorul Brasov, dar si companii straine, din Germania, Franta sau Anglia. Cel mai important client este TRW Automotive GMBH Koblenz Germania (pompe de frana turnate si etrieri turnati pentru BMW, Audi, Fiat, Lancia, Volkswagen, Renault) avand o pondere in cifra de afaceri a companiei de circa 43,6%.
Sursa: Ziua, 12 august 2003. -
RIC a vandut 10% din Compa. Urmeaza o oferta?
ZF RO - FONDURI MUTUALE CMP
___
Fondul de investitii Romanian Investment Company (RIC) se grabeste sa-si lichideze participatiile pe care le detine in companii romanesti, proces ce ar trebui sa se incheie la finalul acestui an. Fondul a vandut ieri la Bursa, in cadrul unei tranzactii speciale un pachet de 10% din actiunile producatorului de piese auto Compa Sibiu, dupa ce, la finalul saptamanii trecute fondul a vandut 5% din Turbomecanica Bucuresti.
Tranzactia de ieri s-a realizat la pretul de 2.450 lei/actiune, similar cu pretul actiunilor Compa pe piata. Valoarea tranzactiei a fost de 19 miliarde de lei. Compa este detinuta de Asociatia Salariatilor – PAS, care controleaza 51% din actiuni, un alt actionar important fiind fondul de investitii Broadhurst cu 7,2%. Reprezentantii salariatilor si cei ai Broadhurst au declerat ieri pentru Ziarul Financiar ca nu au cumparat pachetul de 10%, situatie in care este de asteptat ca in zilele urmatoare sa fie raportat un nou actionar semnificativ al societatii.
Dupa aceasta tranzactie, RIC a ramas cu un pachet de 7% din actiunile Compa. Cum legislatia pietei de capital nu ii permite sa vanda mai mult de 10% din actiunile unei companii in sase luni, decat prin oferta publica, si fondul trebuie sa lichideze plasamentele pe piata romaneasca, brokerii spun ca este foarte probabil ca actiunile Compa sa faca obiectul unei oferte publice pana la finalul acestui an.
Actiunile Compa se afla de mai bine de un an pe o tendinta descendenta, perioada in care au pierdut aproximativ o treime din valoare. Anul trecut, Compa a integistrat un profit de 29 miliarde de lei, in crestere cu doar 5% fata de anul anterior. Cifra de afaceri a urcat cu 20% pana la 777 miliarde de lei. Valoarea de piata a companiei este de 5,7 milioane de dolari.
RIC a fost unul din cele mai importante fonduri de investitii din Romania, cu un activ initial de peste 40 de milioane de dolari, constand in participatii la multe companii romanesti importante (Terapia, Arctic, Alro, Antibiotice, Imsat Bucuresti si Turbomecanica). RIC mai detine in prezent actiuni doar la trei companii romanesti: Banca Transilvania, Rolast si Electromagnetica.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 august 2003. -
BRD a majorat dobanzile la depozite
Curierul National BRD
___
BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale a majorat, ieri, dobanzile la depozitele persoanelor fizice, arata un comunicat al bancii. Astfel, pentru depozitul in lei (minimum 1.500.000 de lei) la termen de o luna noua dobanda este de 12,5 la suta pe an, reprezentand transa standard. Depozitul la sase luni are o dobanda de 14 la suta, iar depozitul la 12 luni una de 14,75 la suta. Acestea sunt valorile pentru plata lunara a dobanzilor. Pentru plata la expirarea termenului dobanzilor sunt de 14 la suta pentru trei luni, 14,5 la suta pentru sase luni si 15,25 la suta pentru 12 luni.
Transa BRD Premium 25 (suma minima in cont de 25 de milioane de lei) a depozitelor cu plata dobanzilor la expirarea termenului este de 13 la suta la o luna, 14,5 la suta la trei luni, 15 la suta la sase luni, 15,75 la suta la 12 luni, 15,75 la suta la 24 de luni si 16 la suta la 36 de luni.
Transa Premium 500 (suma minima de 500 de milioane de lei) este de 15,5 la suta la trei luni, 16 la suta la sase luni si 16,5 la suta la 12 luni. Pentru depozitele la termen in lei ale persoanelor juridice dobanda lunara este de 13,5 la suta pe an la o luna, 14 la suta la sase luni si 14,7 la suta la 12 luni.
Dobanda depozitelor in dolari este de 1,25 la suta la o luna, 1,5 la suta la trei luni, 1,55 la suta la sase luni si 1,65 la suta la un an.
Dobanda la euro este de 2,5 la suta la o luna, 2,55 la trei luni, 2,7 la suta la sase luni si 2,7 la suta la 12 luni.
Pentru disponibilul din conturile curente in lei dobanda este de 0,5 la suta, in dolari de 0,25 la suta, iar in euro de 0,5 la suta.
Sursa: Curierul National, 12 august 2003. -
Rata inflatiei a atins nivelul de 1,2% in luna iulie
Adevarul
___
In luna iulie, rata inflatiei a atins cel mai inalt nivel din ultimele cinci luni, de 1,2%, informeaza Institutul National de Statistica (INS). Cel mai scazut nivel al acestui indicator a fost consemnat in luna mai - 0,5%, iar cel mai ridicat a fost inregistrat in luna ianuarie - 1,3%.
Astfel, nivelul inflatiei pe primele sapte luni ale anului a ajuns la 7%, in special ca urmare a cresterii mai rapide a preturilor marfurilor nealimentare. Acestea s-au scumpit, pe ansamblu, cu 1,5%. Cea mai importanta majorare s-a inregistrat la gazele naturale - 8,7%, in timp ce preturile tigarilor si ale produselor din tutun au crescut cu 5,5%.
Fata de luna iunie, preturile marfurilor alimentare au crescut, in medie, cu 1,1%. Cea mai mare scumpire au inregistrat-o ouale (44,5%), in timp ce painea s-a scumpit cu 2,9%, pe fondul majorarii cu 1,9% a pretului fainii. Potrivit INS, in luna iulie, tarifele de cazare la hoteluri au urcat cu 2,3%, iar cele pentru serviciile de apa, canal si salubritate s-au majorat cu 1,3%.
Raportata la luna similara a anului trecut, inflatia a ajuns in iulie la 14,8%. Rata medie lunara a inflatiei in primele sapte luni ale acestui an a fost de 1%, in timp ce in intervalul corespunzator al anului trecut media a fost de 1,4%. Potrivit legii bugetului si angajamentelor luate fata de FMI, Guvernul incearca sa se incadreze in acest an intr-un nivel al inflatiei de 13%-14%, fata de 17,8%, cat s-a inregistrat in 2002.
Pentru anul viitor, Executivul isi propune o rata a inflatiei cu o singura cifra, respectiv de 9% (decembrie la decembrie).
Sursa: Adevarul, 12 august 2003.
08.08.2003
-
APAPS scoate la vanzare societati din PSAL I
Ziua UNIR
___
Autoritatea pentru Privatizare va scoate la vanzare, astazi, participatia majoritara la societatea Tubinox Bucuresti, inclusa in programul PSAL II cu Banca Mondiala, una din conditiile impuse investitorilor fiind o cifra de afaceri cumulata in ultimii trei ani de 150 de milioane de euro. APAPS detine 99,49% din capitalul social al Tubinox, care are o valoare de 154,3 miliarde de lei. Societatea are ca obiect de activitate fabricarea produselor metalice, si a tevilor.
In perioada imediat urmatoare, APAPS va mai publica anunturile de privatizare pentru alte societati din programul PSAL II, cum ar fi Hart Miercurea Ciuc, Comefin Costesti, Hiperion Stei si Premagro Oradea. Comefin produce piese si accesorii pentru autovehicule si motoare de autovehicule, iar APAPS detine 97% din actiunile societatii. Premagro produce pulberi si produse metalice, iar Hart este specializata in fabricarea tractoarelor, in vreme ce firma Hiperion fabrica echipamente de ridicat si manipulat. In cadrul PSAL II mai sunt incluse firmele Agmus Iasi, Caromet Caransebes, Energoreparatii Bucuresti, Energoutilaj Bucuresti, Giurgiu Nav Giurgiu, Grantmetal Bucuresti, Iaifo Zalau, Metalurgica Aiud, URB Rulmenti Suceava, UVCP Turnu Magurele, UMUC Bucuresti, Unirea Cluj-Napoca, UTA Arad si Verachim Giurgiu.
Sursa: Ziua, 8 august 2003. -
Investitiile SNP Petrom din Kazahstan scot titeiul la suprafata
Adevarul SNP
___
Dincolo de marele interes pe care il reprezinta procesul de privatizare a societatii, Petrom isi vede de treaba, dezvoltandu-si activitatea, constant, prin toate structurile si componentele sale - incepand de la activitatea interna si pana la cea internationala. Astfel, ieri, Petrom, care a achizitionat, in ultimii ani, sase perimetre cu zacaminte de hidrocarburi in Kazahstan, a pus in functiune o noua sonda de productie. Este vorba de sonda nr. 5 Sinelnikovskoe, cu o productie initiala de 23 tone de titei pe zi.
Referitor la activitatea internationala a Petrom, precum si la importanta extinderii extractiei de hidrocarburi dincolo de granitele Romaniei, domnul Gheorghe Constantinescu, directorul general al SNP Petrom, a declarat: 'In prezent, datorita investitiilor externe, Petrom extrage, deja, 230 tone de titei pe zi. Din acestea, cca 200 de tone pe zi in perimetrul Tasbulat si 23 de tone in zacamantul Sinelnikovskoe. Deocamdata, cantitatea nu este mare, dar reprezinta doar inceputul. Ne aflam in graficul stabilit de societate atat la investitii, cat si la inceperea exploatarii, sonda cu sonda. Intentionam sa urgentam atat perioadele de investitie, cat si cele de recuperare a acestora si obtinerea de profit'.
Titeiul extras de Petrom se comercializeaza in zona de productie la pretul de cotatie internationala. O data, insa, cu cresterea productiei, titeiul va lua drumul Romaniei, unde necesitatile devin din ce in ce mai mari. Ce va insemna acest titei pentru Petrom? 'Inseamna titei ieftin in Romania, titei care va completa necesarul in rafinariile Petrom si al celor din tara. Automat, importurile vor fi reduse, micsorandu-se si cheltuielile valutare. Acest aspect este extrem de important pentru societate. Oricum, investitiile externe ale Petrom incep sa dea roade', a mai declarat, pentru Adevarul, domnul Gheorghe Constantinescu, directorul general al SNP Petrom.
Sursa: Adevarul, 8 august 2003.'
07.08.2003
-
West Bank si BRD au primit avize pentru Internet-banking
Ziua BRD
___
West Bank Arad si Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) au primit avize pentru furnizarea instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor Internet-banking sau home-banking, se arata intr-un comunicat al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI).
West Bank Arad beneficiaza de un aviz provizoriu pentru o aplicatie Sanpaolo B@nk de tip Internet-banking, in timp ce BRD a primit doua avize valabile pe o perioada de un an pentru aplicatiile de home-banking MultiX si Sogecash.
Potrivit MCTI, avizele au fost acordate in conformitate cu regulamentul Bancii Nationale a Romaniei privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica si ordinul privind procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta de tipul aplicatiilor Internet-banking sau home-banking. De la inceputul anului, ministerul a eliberat 29 de avize pentru furnizarea instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor Internet-banking sau home-banking.
Sursa: Ziua, 7 august 2003. -
SIF Moldova se pregateste din nou pentru provizioane
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF2
___
SIF Moldova poate pierde pana la finalul acestui an aproximativ 130 miliarde de lei din profit, adica jumatate din castigul pe care l-a realizat in primele sase luni, fapt care ar putea afecta dividendele platite anul viitor catre cei aproape 9 milioane de actionari.
Lichidatorul Bankcoop poate executa asupra patrimoniului societatii de investitii financiare suma de 3,5 milioane de dolari. La acestea se mai adauga inca 0,5 milioane de dolari aflate inca in litigiul cu lichidatorul bancii.
Fostul Fond al Proprietatii Private (FPP) Moldova a acordat garantii pentru o serie de credite luate de mai multe societati private de la mai multe banci, iar cum societatile nu au mai restituit banii societatea de investitii financiare, succesoarea FPP este obligata acum sa restituie banii. Bankcoop a fost declarata oficial in faliment la finalul anului 2000, datorita faptului ca nu a mai putul face fata obligatiilor curente.
Societatea de investitii financiare a anuntat deja ca din conturile bancare ale societatii a fost executata deja suma de 3 miliarde de lei. Vicepresedintele SIF Moldova, Sorin Turtoescu, spune ca profitul societatii de anul acesta va fi afectat de pierderea proceselor cu banca. “Sumele care pot fi executate de societatea de lichidare a Bankcoop nu au fost incluse in provizioane. Noi realizam provizioanele la finalul fiecarui an, iar la finalul anului trecut sumele erau inca in litigiu,” a explicat el. Cu alte cuvinte, chiar daca executatea silita a societatii de investitii financiare nu va continua in acest an, SIF va trebui sa inregistreze pana la finalul acestui an cel putin 3,5 milioane de dolari drept cheltuieli suplimentare. Turtoescu afirma ca societatea de investitii financiare are lichiditati suficiente pentru a face fata continuarii executarii. Toate conturile bancare ale SIF Moldova sunt blocate de mai multe luni datorita proceselor in care aceasta s-a aflat cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). La finalul lunii iunie, societatea avea lichiditati in valoare de 53 miliarde de lei.
La finalul anului trecut, SIF Moldova a creat provizioane de 120 miliarde de lei, suma cu care poate fi executata de AVAB. Societatea nu a anuntat pana acum nici o plata catre AVAB in contul datoriei.
Sociatea de investitii financiare este singura care a anuntat inca din anul acesta ce dividend isi propune sa distribuie investitorilor anul viitor, 490 lei/actiune. SIF Moldova a apelat in acest an la profitul reportat din anii anteriori pentru a acorda dividendul propus, fapt care s-ar putea repeta si in 2004.
La finalul primului semestru, SIF Moldova avea, conform raportului de activitate datorii certe catre AVAB in valoare de 250 miliarde de lei (7,5 milioane de dolari), sumele aflate in litigiu cu aceasta se ridicau la 380 miliarde de lei (11,5 milioane de dolari), iar in conturile extrabilantiere ale societatii se aflau 586 miliarde de lei (17,8 milioane de dolari), reprezentand garantiile acoprate de FPP si a caror situatie nu era clarificata.
Brokerii si investitorii de la Bursa nu au parut ieri sa fie luati prin surprindere de anuntul societatii de investitii financiare. Pretul actiunilor SIF Moldova au oscilat mai mult decat intr-o zi obisnuita de tranzactionare, dar la final a ramas la finalul sedintei precedente 2.500 lei/actiune.
Oferta pentru lansata de LNM Holdings pentru delistatrea Sidex ar putea fi in acest an un alt factor care ar putea afecta profitul SIF, in conditiile in care analistii sunt siguri ca pretul oferit de grupul indian va fi mai mic fata de valoarea nominala, la care sunt inregistrate actiunile in patrimoniul societatii.
Sursa: Ziarul Financiar, 7 august 2003.
Pagina