05.08.2009
-
Concefa Sibiu isi propune majorarea capitalului social cu 835.000 lei, dupa fuziunea cu Bravcof Brasov
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI COFI
___
Compania de constructii 'Concefa' Sibiu (COFI), controlata de omul de afaceri Horatiu Cercel, si-ar putea majora capitalul social cu 835.000 de lei dupa fuziunea cu 'Bravcof' Brasov, la care 'Concefa' detine pes te 90% din actiuni, fuziunea si majorarea de capital fiind principalele subiecte de pe ordinea de zi a actionarilor convocati la AGA din 7 septembrie, potrivit unui comunicat, remis, ieri, Bursei Rasdaq. Concefa Sibiu, cea mai importanta firma din cadrul grupului cu acelasi nume, a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 140,7 milioa ne de lei, aproape dubla fata de cea din 2007, in timp ce profitul net al companiei s-a diminuat in 2008 cu aproape 30%, pana la 3 milioane de lei. Societatea are o valoare de piata de 37,73 milioane de lei, potrivit pretului mediu de 0,19 lei/actiune inregistrat in sedinta bursiera de luni. Horatiu Cercel, directorul general al societatii, controleaza 65,33% din actiunile COFI. Sursa: Bursa, 5 august 2009 -
Bursa a incheiat sedinta cu corectii semnificative
Wall-Street.ro
___
'... dar in prezent exista clar o tendinta de cumparare pe toate pietele', a declarat, citat de NewsIn, Gabriel Necula, broker la Prime Transaction. -
Analistii considera ca Petrom poate depasi profitul bugetat pentru acest an
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
'... si este posibil sa asistam la o intrare a acestora in piata', este de parere Paul Brendea, analist in cadrul societatii de brokeraj Prime Transaction.
04.08.2009
-
Criza a mancat doar un sfert din profitul BRD: Banca a castigat 100 de milioane de euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
Creditele restante si indoielnice s-au dublat fata de 2008, la 218 milioane de euro, adica au atins 3% din portofoliu. BRD, a doua mare banca de pe piata, a obtinut in primul semestru un profit net de 101 mil. euro, in scadere cu 28% fata de aceeasi perioada a anului trecut. In trimestrul II, banca a realizat un castig de 52 mil. euro, fata de 49 mil. euro in primele trei luni ale anului. Profitul brut din exploatare a scazut cu circa 7 mil. euro fata de semestrul I 2008, pana la 219 mil. euro, desi exprimat in lei a crescut cu 19,4%. Rezultatul net a fost afectat de costurile cu provizioanele de risc pentru credite, care s-au dublat, ajungand la 96 mil. euro. La jumatatea anului stocul de provizioane aferente creditelor catre clienti insuma circa 235 mil. euro, in conditiile in care creditele clasificate drept restante si indoielnice (cu intarzieri la plata ratelor de 60-90 de zile) s-au ridicat la 218 mil. euro, in crestere cu aproape 85% fata de nivelul de la sfarsitul lui 2008. Acestea au ajuns la o pondere de aproape 3% din soldul creditelor acordate clientelei. Patrick Gelin, presedintele BRD, considera ca banca a reusit sa-si mentina rezultatele la un nivel satisfacator, in pofida recesiunii. 'Primul semestru al anului 2009 s-a caracterizat printr-o incetinire marcanta a cererii de credite si printr-o crestere accentuata a riscurilor atat in ceea ce priveste clientela persoane fizice, cat si clientela IMM, situatie care demonstreaza amploarea recesiunii resimtite in primul semestru.' El sustine ca banca si-a demonstrat capacitatea de rezistenta intr-un mediu dificil datorita eficacitatii procedurilor interne, masurilor de reducere a cheltuielilor si calitatii portofoliului de credite. Dupa varful istoric atins in primul trimestru al acestui an, soldul creditelor a scazut in trimestrul II si la retail (cu 1,5%) si la corporate (cu 4,4%), ajustarea fiind mai vizibila in cazul creditelor pentru companii. Soldul la retail a ajuns astfel la 3,75 mld. euro, iar la corporate la 3,9 mld. euro. Reducerea creditarii s-a reflectat in cresterea cu numai 8% in lei a venitului net din comisioane pe semestrul I fata de aceeasi perioada din 2008, in timp ce marja neta de dobanda a urcat cu 14% in lei, pana la echivalentul a 172 mil. euro. Depozitele atrase de la persoanele fizice au scazut usor in trimestrul II, dar au ramas la un nivel apropiat de cel din trimestrul I, insumand 14,58 mld. lei (3,47 mld. euro). Scaderea a fost mai mare la depozitele corporate, pana la 14,49 mld. lei (3,45 mld. euro), prelungind o tendinta care continua din vara trecuta in conditiile in care companiile isi cheltuiesc economiile pentru a compensa reducerea accesului la credite. Ponderea comisioanelor in venitul net bancar a continuat sa scada usor, ajungand la 38,8%, fata de 41,9% in urma cu un an. Reducerea profitului semestrial cu 17,4% in lei, sub previziunile analistilor de pe Bursa, s-a reflectat intr-o ajustare de 10 puncte procentuale a rentabilitatii capitalului propriu, de la 32,4% la 30 iunie 2008, la 22,3% la 30 iunie 2009. Rata solvabilitatii s-a situat la 11,6%, fata de 11,7% in decembrie 2008, peste pragul minim de 10% cerut de BNR. Oficialii BRD afirma ca nu este nevoie de o majorare de capital anul acesta. Banca are doua imprumuturi subordonate de la Societe Generale, actionarul majoritar, cu 59,23%, fiecare de cate 100 mil. euro si care sunt scadente in 2015, respectiv in 2013, fara ca banca-mama sa poata solicita rambursarea in avans. In contextul masurilor de control al costurilor, BRD a redus de aproape trei ori investitiile fata de semestrul I 2008, pana la circa 15 mil. euro, acestea fiind destinate in principal imbunatatirii sistemelor informatice. Activele bancii se situau la jumatatea anului la 11,7 mld. euro, fata de circa 12 mld. euro in urma cu un an, in conditiile in care leul s-a depreciat cu 13,3%. Pretul actiunilor bancii la Bursa a urcat ieri cu aproape 4%, pana la 10,5 lei, capitalizarea bursiera ajungand la 1,74 mld. euro. Bancile mari rezista si in criza BCR, BRD si Raiffeisen - cele mai mari banci de pe piata, au cumulat pe primul semestru un profit net de aproape 300 de milioane de euro, din care BCR a realizat aproape jumatate. In urma cu 4 - 5 ani, cand piata era inca putin dezvoltata, astfel de castiguri erau obtinute la nivelul unui an intreg. BRD raporteaza date conform contabilitatii romanesti, care reflecta un cost mai mare cu provizioanele. Sursa: Ziarul Financiar, 4 august 2009 -
Mecanica Ceahlau isi majoreaza capitalul cu 8 mil.lei
DailyBusiness.ro MECF
___
Conducerea producatorului de masini agricole Mecanica Ceahlau (MECF) cere actionarilor majorarea capitalului social cu 8 milioane lei (1,89 mil.euro), operatiunea vizand imbunatatirea lichiditatii societatii si extinderea obiectului de activitate. Potrivit unui comunicat transmis luni Bursei de Valori Bucuresti, majorarea de capital va fi realizata prin emiterea a 80 milioane de titluri, care vor fi puse in vanzare la un pret egal cu valoarea nominala, de 0,10 lei. Fiecare actionar va putea subscrie un titlu nou pentru fiecare doua detinute. Decizia va fi supusa aprobarii AGA din 8 septembrie. Mecanica Ceahlau a raportat, in primul trimestru, pierderi de aproape 1 milion de lei (230.000 euro), in contextul in care cifra de afaceri a scazut cu 30%. Mecanica Ceahlau are un capital social de 16 milioane lei (3,79 mil.euro), iar principalul actionar este SIF Moldova (SIF2), cu 55,12% din capital. Actiunile companiei sunt listate la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti, sub simbolul MECF. Sursa: Daily Business, 4 august 2009 -
Cum ar arata economia la o contractie de 8%
Business Standard
___
Aproximativ 400.000 de someri in plus la finele anului, deprecierea monedei nationale la circa 4,5 lei/euro in decembrie 2009, cresterea volumului creditelor neperformante si mai multe falimente in industriile grav afectate de criza - acestea sunt, in opinia analistilor chestionati ieri de Business Standard, principalele efecte ale unei scaderi economice cu mai mult de 8%. Surse din apropierea echipei de negociere a Fondului Monetar International au declarat ieri ca, pe fondul ultimelor evolutii ale principalilor indicatori macroeconomici, scenariul cu o scadere economica de peste 8% si un deficit bugetar de aproximativ 7% din PIB pare tot mai realist. “Cresterea somajului este cel mai ingrijorator indicator intr-un scenariu de contractie a PIB de 8%. Este foarte important in acest caz care sunt sumele alocate de stat pentru proiectele de infrastructura, care ar putea revigora unele domenii si genera noi locuri de munca”, este de parere Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. O rata a somajului intre 7% si 8,5% ar insemna aproximativ 800.000 de oameni ramasi fara slujba, in conditiile in care, la jumatatea anului, erau inregistrati 550.000 de someri. Analistii spun ca o crestere semnificativa a numarului de persoane concediate va avea un efect negativ sistemic, generand atat o crestere a restantelor la credite, cat si o diminuare fortata a cifrei de afaceri a companiilor, care vor fi nevoite sa isi reduca productia sau volumul de distributie, pe fondul restrangerii consumului. Mai mult, volumul creditelor neperformante va creste, in acest scenariu, si pe fondul unei deprecieri a leului, care ar putea ajunge la sfarsitul anului, in raport cu euro, la 4,5 lei, in viziunea analistilor. Acestia mai atrag atentia asupra riscului asumarii unui deficit bugetar foarte mare, care devine nesustenabil daca nu este orientat catre investitii. “Este nevoie de o reducere substantiala a cheltuielilor publice”, atrage atentia Lucian Anghel. “Investitiile statului in infrastructura, un motor principal de relansare economica, nu pot fi realizate - din cauza alocarilor insuficiente - decat in cazul in care se reduc cheltuielile cu personalul public”, a declarat Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania. Pe de alta parte, Nicolae Chidesciuc, senior economist al ING Bank Romania, considera ca rata inflatiei va creste odata cu deprecierea monedei nationale. “In primul trimestru al anului viitor, cursul ar putea ajunge la 4,7 lei/euro, ca efect al declinului generat de criza, iar in consecinta, inflatia va creste odata cu deprecierea leului. Pe termen scurt, nu cred ca vom vedea o depreciere a leului. Pana in septembrie nu vad modificari, doar datele economice vor fi mult mai slabe decat ne asteptam. Daca stabilim noi tinte cu FMI-ul privind deficitul bugetar si daca economia scade cu mult peste asteptari, atunci ar putea fi un impact asupra leului. La un moment dat, cursul de schimb euro-leu trebuie sa se corecteze, in sensul ca moneda nationala se va deprecia. Dar eu cred ca acest lucru va avea loc dupa alegeri, dupa luna noiembrie, si nu dupa intalnirea cu FMI”, a precizat Chidesciuc. O contractie a PIB de 8% ar insemna, de asemenea, potrivit analistilor, o ajustare a deficitului de cont curent (ce ar putea junge la 4%), la restructurari de companii si la un numar mare de falimente. “Era necesara o ajustare a deficitului de cont curent, insa nu una atat de abrupta”, a explicat Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania. “Sectorul privat va suferi cele mai multe ajustari de salarii si reduceri de personal. In ceea ce priveste sectorul public, un lucru este cert: nivelul cheltuielilor cu personalul bugetar este nesustenabil, chiar si in conditii de crestere economica”, a conchis Dumitru. FMI urmeaza sa modifice prognozele cu privire la contractia PIB si la deficitul bugetar, in urma evaluarii realizate de o misiune a Fondului in Romania. Potrivit proiectiei modificate, economia ar putea scadea cu 8% in acest an, informatie confirmata si de ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea. ________________________________________ PIB Economia s-ar putea contracta cu 8% in acest an, prognozele initiale, de 4,1%, urmand sa fie modificate de Guvern, dupa evaluarea misiunii Fondului Monetar International. Potrivit analistilor contactati de Business Standard, un declin de 8% al economiei ar avea un impact major asupra ratei somajului sau asupra cursului de schimb valutar. De asemenea, tot mai multe companii din domeniile afectate sever de criza ar putea intra in faliment. Curs Nicolae Chidesciuc, senior economist al ING Bank Romania, a declarat pentru Business Standard ca o contractie de 8% a economiei ar putea determina o depreciere a cursului de schimb in ultima luna a acestui an la 4,5 lei/euro. De asemenea, deprecierea ar putea sa continue in T1 2010, la 4,7 lei/euro. O depreciere a monedei nationale, in opinia lui Chidesciuc, ar putea determina o crestere a ratei inflatiei si o crestere a volumului de credite neperformante. Somaj Cresterea numarului de someri ar putea determina o restrangere semnificativa a consumului si o crestere a volumului de credite neperformante, spun analistii. Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, precizeaza ca acesta este cel mai ingrijorator indicator intr-un scenariu de contractie a PIB cu 8%. Potrivit acestuia, investitiile statului in infrastructura ar putea sa tempereze cresterea ratei somajului, prin generarea de noi locuri de munca. Sursa: Business Standard, 4 august 2009 -
Concedieri la Oltchim
Adevarul OLT
___
De la 1 septembrie, 488 de angajati ai combinatului vor fi disponibilizati.Masura de a apela la concedieri colective vizeaza reducerea cheltuielilor de personal, ca parte a planului de restructurare a companiei. In conditiile in care, in prezent, combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea functioneaza la 40% din capacitate si estimeaza al treilea an de pierderi, societatea vine cu un plan indraznet de relansare pentru urmatorii patru ani. Pentru implementarea acestuia, societatea are nevoie de credite de 486 de milioane de euro, garantate in proportie de 80% de stat. Una dintre masuri prevede reducerea personalului cu 1.206 angajati, pentru ca, la finele anului, in companie sa ramana 2.593 de salariati. Astfel, externalizarea de activitati va diminua schema cu 274 de persoane, in timp ce 444 de angajati vor iesi la pensie. Totusi, pentru prima data de la inceputul problemelor financiare ale combinatului, s-a luat decizia operarii de concedieri colective, care vor afecta 488 de persoane, incepand cu 1 septembrie. „Am facut o analiza a activitatilor de servicii, care nu sunt direct productive, si am ajuns la concluzia ca schema este prea incarcata in aceasta zona“, a declarat, pentru „Adevarul“, directorul general al combinatului, Constantin Roibu. Acesta a aratat ca unii salariati din acest sector vor putea ramane in companie. Acestia vor fi relocati in activitati unde va mai fi nevoie de oameni, in functie de pregatirea lor profesionala. Cei care totusi vor trebui sa fie trimisi in somaj vor primi cinci salarii compensatorii, conform contractului colectiv de munca. „Nu ne asteptam la actiuni de protest“, a adaugat Roibu, precizand ca planul a fost agreat de sindicate. Masura va insemna o economie de 8,5 milioane de lei in acest an. Din noiembrie, la capacitate maxima In ceea ce priveste intentiile Oltchim de a prelua divizia de petrochimie din rafinaria Arpechim, principalul furnizor de materii prime, combinatul este in toiul negocierilor cu bancile, pentru obtinerea creditului necesar, dar si cu Petrom, proprietarul rafinariei. „Speram ca la finele lunii august sa incheiem tranzactia“, a aratat Roibu. Astfel ca instalatiile de petrochimie, care sunt inchise inca din toamna trecuta, ar putea fi repornite in octombrie, ceea ce ar permite combinatului sa functioneze la capacitate maxima o luna mai tarziu. Oltchim are nevoie de un credit de 62 de milioane de euro pentru aceasta achizitie, precum si pentru revizia si pornirea instalatiilor. Roibu se asteapta ca, odata cu repornirea acestora in octombrie, sa poata fi respectati indicatorii din bugetul de venituri si cheltuieli, chiar daca valorile au fost calculate pentru integrarea petrochimiei in august. Potrivit datelor din buget, combinatul estimeaza ca va avea, la finele anului, pierderi de 151 de milioane de lei, in conditiile in care, odata cu repornirea instalatiilor de la Pitesti, va functiona pe profit. Lider regional Totodata, planul de restructurare se bazeaza pe conversia in actiuni pana la finele lunii noiembrie a datoriei de 134 de milioane de euro catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Alte masuri incluse in planul de restructurare vizeaza reducerea costurilor de productie, precum si vanzarea si inchirierea unor active. In total, planul inseamna un efort de implementare de 502 milioane de euro (din care 486 de milioane de euro reprezinta credite) si un spor de profit sau reducere a pierderilor de circa 91 de milioane de euro in primul an de aplicare, cand platile restante vor fi reduse cu 139 de milioane de euro. Planul va fi propus spre aprobare actionarilor in sedinta de joi. Potrivit notei de fundamentare a programului, la finele restructurarii, in 2013, Oltchim va deveni cea mai performanta societate de profil din Europa Centrala si de Est, cu o cifra de afaceri de 960 de milioane de euro, de la 528 de milioane de euro in 2008. Totodata, profitul net va fi de 82 de milioane de euro. „Societatea va inregistra profit net pe total activitate in fiecare an incepand cu 2010 si va reduce nivelul platilor restante cu aproximativ 80%“, potrivit documentului. Al treilea an de pierderi Combinatul chimic estimeaza ca va finaliza acest an cu pierderi de circa 151 de milioane de lei, dupa preluarea si repornirea petrochimiei de la Arpechim. Anul trecut, compania inregistrase pierderi de 225 de milioane de lei, de la un minus de 95 de milioane de lei in 2007. Sursa: Adevarul, 4 august 2009 -
Corectiile au marcat sedinta de marti a Bursei
Bloombiz.ro
___
'... dar in prezent exista clar o tendinta de cumparare pe toate pietele', a declarat, pentru NewsIn, Gabriel Necula,broker la Prime Transaction. -
Investitorii la Bursa au castigat in acest an 35%
Prime Transaction
___
... din noiembrie anul trecut si pana in prezent ar fi castigat, mai mult sau mai putin', ne asigura Alin Brendea, director de Operatiuni la Prime Transaction.
03.08.2009
-
Ignorate de investitori: Fondurile de actiuni revin in forta, cu castiguri de pana la 50%
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondurile de actiuni au adus randamente ca in vremurile lor bune, de maximum 51,6% in primele sapte luni, avand tot mai mult sanse sa devina performerele acestui an si sa recupereze pierderile din 2008. Cu toate acestea, investitorii continua sa-si plaseze banii in fonduri monetare, care au atras 145 de milioane de euro. Active Dinamic, fond de actiuni administrat de societatea Swiss Capital, este fondul care a reusit cea mai mare crestere in primele sapte luni din 2009, cu un randament de 51,6%. Active Dinamic este si singurul fond care a reusit sa bata toti indicii bursieri in aceasta perioada, performanta cu care putine fonduri de actiuni s-au putut lauda in ultimii ani. Pe Bursa, indicele celor mai lichide zece actiuni BET a crescut cu peste 35%, in timp ce indicele celor cinci societati de investitii financiare BET-FI a urcat cu 48% in primele sapte luni. Principalul indice al pietei RASDAQ, RASDAQ-C, a pierdut 1%. Active Dinamic este urmat de fondul de actiuni Romania Actiuni, administrat de Raiffesein Asset Management, cu o performanta de 45% in acelasi interval. Pe locul al treilea se situeaza Carpatica Stock, fond cu peste 50% din activele de 9 mil. lei investite in actiuni si administrat de Carpatica Asset Management, cu un plus 38,2% pe primele sapte luni. 'In cazul fondului Active Dinamic, am investit in actiunile celor cinci SIF-uri, ale companiilor din sectoarele financiar si constructii. De asemenea, am incercat sa mentinem pozitiile de cash cat mai mici, si sa investim in cat mai multe actiuni, pastrand gradul de risc al fondului la un nivel moderat', a spus Eduard Gunescu, administrator de portofoliu la Swiss Capital, societate controlata de KBC Securities Romania-cel mai mare broker de pe piata locala. Anul trecut, Active Dinamic s-a numarat printre fondurile mutuale cu cele mai mari pierderi, plasandu-se al patrulea in top perdanti cu un minus de 74%. Fondul a beneficiat si de stabilitate la nivelul intrarilor si iesirilor de capital, care au fost destul de reduse in acest an. Active Dinamic avea la finele lunii iunie active nete de 9,7 mil. lei (2,3 mil. euro) si 1.993 de investitori. Ocupantul pozitiei secunde, Romania Actiuni, a inregistrat anul trecut cele mai mari pierderi din industrie, respectiv de 79%. In timp ce Carpatica Stock, lansat in vara lui 2008 ca fond de actiuni, si-a redus expunerea pe piata actiunilor sub pragul de 66% din active pentru a se pune la adapost de scaderile bursiere. Fondurile de actiuni mai au de recuperat dupa pierderile uriase din 2008 'Cred ca fondurile de actiuni au forta de a recupera pierderile de anul trecut in 2009, pentru ca piata da semne de imbunatatire si nu mai exista pericolul de a asista la scaderi asemeni celor din 2008', a continuat Gunescu. Razvan Rusu, director de investitii la Aviva Investors, societatea care administreaza fondul Intercapital, este insa de alta parere. 'Nu cred ca fondurile de actiuni pot recupera scaderile de anul trecut, insa au sanse sa fie cele mai performante fonduri mutuale in 2009. Cred ca va mai dura pana cand investitorii vor gasi tentante randamentele fondurilor de actiuni si vor incepe sa plaseze bani in aceste fonduri. Pana atunci, fondurile monetare vor continua sa atraga cele mai mari volume de subscrieri', a spus el. Intercapital a marcat un randament de 6% in 2009, cu 40% din activele de 7,4 mil. lei investite in actiuni. Desi randamentele aduse de fondurile de actiuni sunt superioare celor ale fondurilor monetare, investitorii prefera sa investeasca in cele din urma pentru ca gradul de risc la care se expun este foarte coborat. 'Cresterile de pe Bursa au venit cu un grad foarte mare de volatilitate, care s-a regasit in sentimentul de teama al investitorilor fata de actiuni. Economisirea la care asistam in prezent, vizibila si in intrarile record raportate de fondurile monetare, este fortata de imprejurarile speciale de criza in care ne aflam si mai putin planuita pentru termen lung', a conchis Rusu. Portofoliul ZF Agresiv, care cuprinde unele dintre cele mai volatile actiuni de pe Bursa, a inregistrat un randament de 67,5% in primele sapte luni, fiind urmat de portofoliul ZF Moderat, care cuprinde majoritatea SIF-urilor, dar si titlurile Erste Bank, cu o crestere de 52,3%. Dintre indicii bursieri, cea mai mare crestere a inregistrat-o BET-NG, indicele companiilor din sectorul energetic, care a fost tras in sus de cresterea cu 160% a actiunilor Rompetrol Rafinare (RRC). Doar patru fonduri mutuale au reusit sa bata indicele de referinta al Bursei de la Bucuresti (BET), care a crescut in primele sapte luni cu 35%. 15 dintre cele 49 de fonduri mutuale au inregistrat randamente mai mici de 8,5% care reprezinta dobanda medie oferita de un depozit bancar in lei in primele sapte luni ale anului. Sursa: Ziarul Financiar, 3 august 2009.
Pagina