18.04.2007
-
CFR Marfa va fi scoasa la privatizare pana la finele anului
Curierul National
___
CFR Marfa ar putea fi scoasa la privatizare pana la sfarsitul acestui an dupa ce va rascumpara anticipat, in toamna, euroobligatiunile emise in urma cu cinci ani, in suma de 120 milioane euro, au declarat surse din Ministerul Transporturilor. 'Anuntul pentru privatizarea CFR Marfa va fi publicat in acest an numai dupa ce va fi finalizata emisiunea de euroobligatiuni lansata in urma cu cinci ani, in suma de 120 milioane euro', au afirmat sursele citate.
Potrivit Mediafax, titlurile, care au o dobanda de 10,5% pe an, sunt scadente la 10 decembrie 2007. Potrivit surselor, compania intentioneaza sa rascumpere euroobligatiunile anticipat, cel mai tarziu in luna octombrie, astfel incat pana la finele anului sa poata fi publicat anuntul de privatizare. 'In cazul in care compania va fi scoasa la privatizare inainte de rascumpararea obligatiunilor, procesul va fi ingreunat, pentru ca CFR Marfa este obligata sa-i informeze in prealabil pe detinatorii titlurilor', au adaugat sursele. Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat luni ca exista foarte multe intarzieri in indeplinirea programului de guvernare, un exemplu in acest sens fiind procedura de privatizare a CFR Marfa. Orban a mentionat ca mare parte din intarzieri au fost produse, in special, in perioada in care la conducerea institutiei se afla democratul Gheorghe Dobre. Agentiile de rating au revizuit in sens negativ ratingul CFR Marfa in august 2006, avand in vedere probabilitatea reducerii sprijinului direct al statului pentru companie ca urmare a aderarii Romaniei la UE. De asemenea, agentiile financiare si-au aratat ingrijorarea fata de capacitatea CFR Marfa de a rascumpara obligatiunile. Guvernul a aratat in 2005, in strategia pe termen lung a sectorului feroviar, ca o eventuala privatizare a CFR Marfa in conditiile de piata de la acea vreme ar permite obtinerea unui pret de vanzare foarte bun si ar atrage investitori straini importanti.
Sursa: Curierul National, 18 aprilie 2007.' -
Dafora Medias a inceput forajul la instalatia petroliera Golitza, din Bulgaria
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI DAFR
___
Activitatea externa a companiei 'Dafora' Medias s-a extins prin contractarea unor lucrari in partea de sud a Africii, Franta si in prezent Bulgaria. Dafora SA Medias a inceput recent lucrarile de foraj dupa ce a incheiat cu succes montajul unei instalatii de foraj petrolier pentru prospectiuni geologice in perimetrul Golitza din nordul Bulgariei.
Instalatia este modernizata si are o capacitate de ridicare de 320 de tone. Specialistii Dafora S.A. estimeaza ca lucrarile vor dura aproximativ cinci luni. In ceea ce priveste costurile, contractul se bazeaza pe tarife zilnice in functie de operatiile necesare, valoarea total estimativa ridicandu-se la aproximativ 3,5 milioane de dolari. Lucrarile sunt executate de o formatie de aproximativ 50 de profesionisti.
In anul 2002 Dafora Medias si-a facut simtita prezenta pe piata de foraj din Africa printr-o prima lucrare in Uganda. Dafora S.A. va continua extinderea pe pietele externe, in perioada imediat urmatoare urmand sa se finalizeze negocierile pentru o serie de lucrari in Ucraina si Germania.
Sursa: Bursa, 18 aprilie 2007.'
17.04.2007
-
Prodplast vede afaceri cu 8% mai mari in 2007
ZF RO - FONDURI MUTUALE PPL
___
Producatorul de materiale plastice Prodplast Bucuresti (PPL) si-a bugetat pentru acest an un profit net de 4,1 mil. lei (1,22 mil. euro), in crestere cu aproape 9% comparativ cu cel realizat anul trecut, potrivit proiectului de buget publicat pe site-ul companiei.
Pentru 2007, compania a prevazut venituri totale de 69,2 mil. lei (20,3 mil. euro), cu circa 8% peste cele obtinute anul trecut. Cheltuielile totale sunt asteptate sa avanseze in acelasi ritm, pana la 64,3 mil. lei (18,9 mil. euro).
Programul este considerat de reprezentantii Prodplast ca fiind unul optimist avand in vedere tendinta unor societati de a renunta la ambalaje din material plastic in detrimentul celor din carton, modificari care ar putea diminua cu 3-4% afacerile companiei si cu peste 10% rezultatul din exploatare, conform aceluiasi proiect de buget.
Pentru contracararea acestor efecte, compania isi propune sa atraga noi clienti, in speciali externi, si sa aduca produse noi pe piata.
Reprezentantii companiei nu au dorit sa ofere mai multe informatii, pe motiv ca acestea urmeaza sa fie discutate in Adunarea Generala de la finele lunii aprilie.
Prosplast are pentru acest an un buget de investitii de 27,6 mil. lei (8,1 mil. euro), similar cu cel de anul trecut, ce ar urma sa fie constituit in principal din sursele atrase in urma unor majorari de capital.
Producatorul din industria plastica a investit circa 1,1 mil. euro intr-o instalatie de realizare a foliilor, ce urmeaza sa fie pusa in functiune in perioada august-septembrie a acestui an.
De asemenea, Prodplast intentioneaza sa achizitioneze un teren de 5-7 hectare, in vederea relocarii fabricii in afara Bucurestiului, operatiune ale carei costuri nu au putut fi estimate de societate.
Prodplast detine 45% din actiunile societatii Romtatay din Bucuresti, care a realizat anul trecut un profit net preliminat de 0,75 mil. lei (0,21 mil. euro) la afaceri de 11,2 mil. lei (3,18 mil. euro).
Principalul actionar al companiei, societatea Nord Bucuresti, a propus actionarilor divizarea Prodplast in doua societati, una dintre ele urmand sa pastreze domeniul curent de activitate, iar cealalta sa activeze pe sectorul imobiliar. O decizie in acest sens va fi luata la urmatoarea adunare a actionarilor. Prevederile de buget pe acest an nu iau in calcul si eventualele efecte ale unei asemenea masuri.
Profitul net realizat de Prodplast a avansat anul trecut cu 7%, pana la 3,94 mil. lei (1,12 mil. euro), pe fondul unor afaceri in crestere cu cu 11%, la 63,8 mil. lei(18,1 mil. euro).
Compania nu are un actionar majoritar, principalul actionar fiind societatea Nord Bucuresti, cu circa 24,6% din actiuni, alti actionari semnificativi fiind societatile de investitii financiare SIF Banat-Crisana si SIF Moldova, cu participatii de 6,5%, respectiv 5%.
Actiunile Prodplast au fost cotate la inchiderea sedintei de ieri la un pret de 3,1 lei/actiune, nivel la care capitalizarea companiei este de aproape 35,2 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 aprilie 2007. -
Cinci investitori, interesati de Electroputere Craiova
Gardianul EPT
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a primit p?na ieri, la termenul-limita, cinci oferte la privatizarea Electroputere Craiova. Au depus oferte trei companii din Rom?nia, una din Arabia Saudita si una din SUA, a anuntat institutia. Firmele rom?nesti interesate sa preia Electroputere sunt A5 Invest SRL Caransebes, Grup Feroviar Rom?n Bucuresti si Vienna International Holding SRL Bucuresti. Companiile straine interesate de preluarea uzinei din Craiova sunt Al Arrab Contracting Company Limited – Arabia Saudita si Peeker Atomic Energy System Inc Lakewood Colorado, SUA. Electroputere are un capital social ?n valoare de 12,4 milioane de lei. Anul trecut a ?nregistrat pierderi de 50,1 milioane lei, ?n crestere cu 41%, iar cifra de afaceri neta s-a diminuat cu 13%, la 156,5 milioane lei.
Sursa: Gardianul, 17 aprilie 2007.
16.04.2007
-
Fondul Julius Baer a ajuns la investitii de 350 mil. USD pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondurile de investitii administrate de filiala americana a bancii elvetiene Julius Baer au ajuns, la finele lunii ianuarie, la o expunere de peste 355 de milioane dolari (270 mil. euro) pe Bursa de Valori.
Astfel, investitiile celor trei fonduri (Julius Baer Global Equity Fund, Julius Baer International Equity Fund si Julius Baer International Equity II) reprezinta peste 1% din capitalizarea totala a BVB si RASDAQ, care se ridica la finele lui ianuarie la circa 34,7 miliarde de dolari.
Valoarea plasamentelor celor trei fonduri pe Bursa a crescut cu circa 61,8 milioane de dolari (47 mil. euro) in ultimul trimestru raportat (noiembrie 2006 - ianuarie 2007), conform raportului trimestrial transmis la inceputul acestei luni catre Securities and Exchange Comission (SEC), autoritatea de supraveghere a pietei de capital din Statele Unite.
Cresterile se datoreaza, pe de o parte, evolutiei pozitive a Bursei de Valori in ultima parte a anului trecut si in prima luna a acestui an, dar si investitiilor noi realizate de fonduri.
Intre timp, Bursa de la Bucuresti a inregistrat si unele scaderi, pe fondul corectiilor generale de pe pietele internationale, astfel ca este posibil ca valoarea investitiilor fondurilor Julius Baer sa mai fi scazut.
Julius Baer International Equity Fund, cel mai mare investitor de portofoliu de la Bursa de Valori, si-a majorat plasamentele la Bursa cu 47,6 milioane de dolari (peste 36 de milioane de euro), in perioada noiembrie 2006 - ianuarie 2007, ajungand la un portofoliu de circa 312 milioane de dolari (238 de milioane de euro). Plasamentele pe piata romaneasca reprezentau circa 1,4% din activul net al fondului la finele lui ianuarie, care se ridicau la 22,2 miliarde de dolari (circa 16,9 miliarde de euro).
Fondul a achizitionat in aceasta perioada un pachet de aproape 1,39% din actiunile companiei petroliere Rompetrol Rafinare, pentru circa 7,8 milioane de euro, majorandu-si participatia in cadrul companiei la peste 3,1%. Achizitiile au mai inclus un pachet de 6,6% din actiunile companiei de foraj Dafora Medias, precum si pachete mai mici la Banca Transilvania, Antibiotice Iasi, Biofarm Bucuresti, Compa Sibiu si Socep Constanta. Pe de alta parte, fondul a vandut un pachet mic de actiuni la BRD.
Fondul are in portofoliu un pachet de aproape 1% din actiunile companiei petroliere Petrom si circa 1,16% din actiunile BRD Groupe Societe Generale. De asemenea, fondul mai detine aproape 6% din compania de dezvoltare imobiliara Impact, peste 5% din producatorul de medicamente Biofarm, 6,2% din producatorul de componente auto Compa Sibiu si 9,6% din Condmag Brasov.
Fondul detine si pachete de cate 1% din capitalul social al societatilor de investitii financiare (SIF). Julius Baer Investment Management LLC, compania care administreaza fondul, a raportat ca detine, impreuna cu persoanele cu care actioneaza in mod concertat, peste 1% din capitalul social la fiecare din cele cinci SIF-uri. Potrivit legislatiei in vigoare, persoanele care depasesc in mod concertat pragul de 1% la SIF-uri sunt obligate sa vanda participatiile care depasesc 1% in termen de trei luni.
Al doilea fond din familia Julius Baer prezent pe piata romaneasca este Julius Baer International Equity Fund II, care avea la sfarsitul lui ianuarie plasamente de 43 de milioane de dolari (32,8 milioane de euro) in actiuni Petrom si BRD. Fondul detine 0,25% din Petrom si 0,18% din BRD.
Julius Baer Global Equity Fund este cel mai mic dintre fondurile Julius Baer active pe Bursa, avand investitii de aproape 500.000 de dolari (380.000 de euro) in actiuni Petrom, BRD, Impact si in titluri SIF.
Cele trei fonduri Julius Baer detineau impreuna active de peste 26,6 miliarde de dolari (20 de miliarde de euro), avand investitii pe piete de capital dezvoltate si emergente din America, Europa si Asia.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 aprilie 2007. -
SIF-urile vineaza deja actiunile angajatilor Petrom
Cotidianul SNP
___
Caderea din ultima vreme a actiunilor Petrom a atras atentia SIF-urilor, care au inceput deja sa cumpere de pe piata de capital. Insa marea afacere cu actiunile SNP incepe abia in luna august, atunci cind se asteapta ca angajatii Petrom sa intre in posesia celor 8% prevazute in contractul de privatizare a companiei. Cum salariatii Petrom vor cumpara o actiune SNP la pretul de 0,2 lei, e posibil ca ei sa incerce sa o vinda undeva la 0,4-0,45 lei. „SIF Muntenia dispune de o strategie privind cumpararea de actiuni Petrom. Este normal sa fim interesati si dispunem si de bani“, ne anunta Petre Pavel Szel, presedintele SAI Muntenia Invest, cea care administreaza activele societatii SIF Muntenia.
Presedintele SSIF Broker Cluj, Petru Prunea, spune ca si societatea pe care o conduce este interesata de actiunile Petrom, dar marimea investitiei depinde de pretul din piata. „La un pret de 0,4-0,45 lei pe actiune am putea investi citeva zeci de miliarde de lei vechi“, puncteaza seful SSIF Broker Cluj.
SNP, trend descrescator
Potrivit unui raport al firmei de consultanta KTD Invest, „pe termen scurt, actiunile Petrom nu sint interesante pentru achizitionare. Trendul descendent este destul de vizibil atit pe termen scurt, cit si pe termen mediu“. Se pare ca la tendinta de scadere a actiu-nilor SNP a contribuit si anuntul din zilele anterioare, legat de bugetarea pentru 2007 a unui profit net in scadere cu 26% fata de cel obtinut in 2006.
„E posibil ca actiunile Petrom sa se apropie pe termen mediu de pragul de 0,5 lei“, sustine Iulian Panait, presedintele firmei de consultanta financiara KTD Invest. In prezent, o actiune Petrom este cotata la Bursa de Valori Bucuresti la pretul de 0,55 lei.
Ce spune conducerea
Potrivit estimarilor conducerii executive a Petrom, cistigul inainte de plata dobinzilor si a taxelor (EBIT) ar putea cobori in acest an pina la 1,7 miliarde de lei, de la 2,1 miliarde de lei, cit a fost prognoza in 2006. Anul trecut, compania a afisat un profit operational de 2,7 mi-liarde de lei, care a depasit cu 28% estimarile initiale.
Pentru anul 2007, Petrom mizeaza pe venituri de 10,6 miliarde de lei, sub nivelul estimat in 2006, de 10,9 miliarde de lei. La finalul anului 2006, Petrom a afisat venituri de 13 miliarde de lei, depasindu-si cu 19% estimarile.
Un dolar in plus la baril, 4% in plus la profit
Analistii bancii de investitii Wood Company spun ca bugetul Petrom a fost intocmit la sfirsitul anului 2006 si a luat in calcul posibilitatea reducerii preturilor la petrol. „De atunci, preturile petrolului exportat din Urali au crescut de la 56 de dolari pe baril pina la 65 de dolari pe baril“, apreciaza analistii Wood. Potrivit estimarilor bancii de investitii, o miscare a pretului petrolului cu un dolar influenteaza cu 4% profitul operational consolidat.
Directorul de comunicare al Petrom declara ca inchiderea Arpechim pentru revizie in luna aprilie si estimarea de reducere a preturilor petrolului sint principalele cauze pentru care Petrom a admis ca, in acest an, ar putea avea profit si cifra de afaceri reduse.
Sursa: Cotidianul, 16 aprilie 2007. -
Hidroelectrica si Romgaz, lideri regionali
Adevarul
___
Varujan Vosganian vrea sa transforme cele doua companii in cei mai importanti jucatori de pe piata energetica din regiune
Ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, si-a propus sa transforme o serie de companii din domeniul energiei in jucatori importanti pe piata de profil din regiune. Totodata, strategia oficialului guvernamental vizeaza si listarea pe piata de capital a unor societati importante precum Romgaz, Hidroelectrica si Nuclearelectrica.
'Cea mai importanta resursa a Romaniei este energia. Daca vom juca in mod inteligent cartea energiei in Europa si daca vor fi dezvoltate strategiile energetice, fiscale si cele postaderare, Romania va fi privita cu mai mult respect', crede Varujan Vosganian. Ministrul considera ca, intrucat cele trei mari strategii se afla, institutional, in acelasi loc, va da o mai mare coerenta liniilor de actiune.
'Poate ca, din acest punct de vedere, ideea fuziunii Ministerelor Finantelor si Economiei a fost una potrivita', a mai spus Vosganian. El a explicat ca strategia energetica, al carei termen de finalizare este sfarsitul lunii mai, trebuie sa aiba un corespondent financiar foarte clar: cat costa, de unde vin banii si cum va fi racordata la cea fiscal bugetara – cu dezvoltarea pietelor financiare.
Ministrul economiei crede ca listarea la bursa a companiilor Transgaz, Romgaz, Nuclearelectrica si Hidroelectrica va aduce prezenta in Consiliile de Administratie a unui reprezentant din sectorul privat care va fi cel mai important reper al corectitudinii si eficientei managementului. 'Interesul privat in cadrul companiilor va face mai mult decat orice Corp de Control', a explicat Vosganian.
In ceea ce priveste directiile importante de actiune pentru urmatoarea perioada, acestea se vor axa pe urmatoarele componente: finalizarea privatizarii distributiei de energie electrica si a microhidrocentralelor, precum si demararea privatizarii in sectorul de productie termo. 'Vrem sa transformam Romgaz si Hidroelectrica in forte economice regionale, asa cum este de pilda CEZ din Cehia. Romgaz are aceasta forta, iar dezvoltarea se va face prin intermediul pietelor de capital si printr-o anumita strategie indrazneata in ce priveste valorificarea resurselor, in ce priveste componenta de depozitare si implicare a investitiilor', a completat ministrul.
Licitatie reluata, pentru reactoarele 3 si 4
Ministrul economiei a mai anuntat ca procedurile de selectare a investitorilor pentru constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda vor fi reluate. 'Am semnat proiectul de hotarare privind atragerea investitorilor pentru constructia celor doua reactoare, dar de o luna si ceva a existat o disputa intre Ministerul Economiei si cel al Finantelor, care invoca faptul ca lista investitorilor a fost facuta inainte de a aparea hotararea de guvern si a solicitat reluarea procedurilor', a spus Vosganian. El a adaugat ca in cateva saptamani va trece hotararea prin guvern, apoi, pentru a evita orice suspiciune, vor fi reluate toate procedurile de selectare a investitorilor, lasand la latitudinea acestora sa decida si modul in care isi vor recupera banii. 'Formula de a lua energie la pret de cost se pare ca nu este foarte clara din punctul de vedere al liberei competitii si, in plus, luand la pretul de cost, s-ar putea sa nu mai ramana bani pentru investitii ulterioare', a spus ministrul. El a declarat ca, daca datoriile Nuclearelectrica nu vor fi anulate, compania nu va putea participa la constructia reactoarelor 3 si 4, iar proiectul nu va mai putea fi realizat.
De altfel, directorul general al Nuclearelectrica, Teodor Chirica, a atras atentia ca daca nu se va debloca proiectul pentru reactoarele 3 si 4, investitorii selectati deja ar putea fi pierduti. 'Cei care sunt interesati sa investeasca la 3 si 4 sunt la fel de interesati sa investeasca la Belene in Bulgaria, E.ON vrea sa faca o centrala nucleara in Slovacia, deci interesul pentru energia nucleara incepe sa cuprinda si alte tari in jurul Romaniei', a spus Chirica. El a invocat faptul ca deja, din cauza factorului politic, Romania a pierdut oportunitatea de a avea, de doi ani cel putin, unitatea 2 in operare.
La randul sau, Valica Gorea, seful Agentiei Nucleare Romane, a tras un semnal de alarma asupra faptului ca este extrem de important ca in acest an sa nu pierdem startul reluarii constructiei unitatilor 3 si 4. 'Un motiv este risipirea si pierderea fortei de munca calificata, care, neavand o perspectiva sigura pentru viitorul apropiat, incepe sa isi caute de lucru in alte parti', a explicat Gorea.
Sursa: Adevarul, 16 aprilie 2007.'
13.04.2007
-
Actionarii IAR Ghimbav au decis schimbarea directorului general
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Adunarea Generala a Actionarilor uzinei de elicoptere IAR Ghimbav, judetul Brasov, a decis, ieri, schimbarea din functia de director general a lui Ion Georgescu si inlocuirea lui cu Nicolae Banea, care a ocupat acest post pana in anul 2003. Georgescu a spus ca nu 'din cauza incompetentei' a fost demis, ci din motive care nu tin de abilitatile sale de conducere.
'Motivele pentru care m-au schimbat nu sunt legate de competenta de conducere a fabricii, ci dimpotriva, mi s-a multumit pentru ca am adus fabrica pe profit. Motivele pentru decizia actionarilor sunt altele, care nu tin de abilitatea mea de conducere, motive care nu mi-au fost aduse la cunostinta, poate probabil ca sunt proprietar', a declarat Georgescu.
El a precizat ca va mai sta in aceasta functie timp de o luna, asa cum prevede legea, perioada in care il va chema pe noul director sa participe la toate negocierile din cadrul societatii.
De asemenea, AGA a mai luat in discutie si problema majorarilor salariale solicitate de angajati si a mentinut oferta de 15%, fata de 30%, cat au cerut muncitorii. Totodata, in cadrul AGA a fost aprobat si fondul de salarii pentru 2007, care ajunge la suma de 23,6 milioane de lei, potrivit lui Suba Arpad, liderul de sindicat al ICA Ghimbav.
Nicolae Banea, care a mai fost director la IAR Ghimbav in perioada 1991 - 2002, a declarat ca stie din presa despre conflictele dintre conducere si angajati, spunand ca va continua negocierile pentru a afla nemultumirile angajatilor, imediat dupa ce va fi numit oficial in functia de director general.
AVAS detine 64,89%, din capitalul producatorului de aeronave, Ministerul Muncii - 7,3%, iar SIF Transilvania - 4,57%. Statul intentioneaza sa privatizeze compania, insa a primit anul trecut o singura oferta, de la Eurocopter Franta. IAR produce elicoptere si avioane si realizeaza lucrari de mentenanta, reparatii si modernizari de aeronave.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 aprilie 2007.' -
Rafinaria Petrolsub a intrat in faliment
Curierul National
___
Tribunalul Bihor a decis intrarea rafinariei Petrolsub Suplacu de Barcau in faliment, iar creditorii vor putea sa depuna cereri de admitere a creantelor pana la 24 aprilie, a anuntat lichidatorul firmei, compania Euroconsult din Arad.
Procedura de intrare in faliment a fost initiata in luna mai a anului trecut. Creditorii pot solicita validarea creantelor din perioada 9 mai 2006 - 20 martie 2007, data la care a fost adoptata hotararea instantei. In cazul in care creditorii depun cererile dupa data de 24 aprilie, solicitarile vor fi considerate tardive, iar companiile sau persoanele fizice care au de recuperat bani de la Petrolsub vor fi decazute din drepturi. Creantele vor fi verificate pana la 15 mai, iar eventualele contestatii vor fi acceptate pana la sfarsitul lunii, potrivit datelor Euroconsult transmise, joi, Bursei de Valori Bucuresti. Termenul de solutionare a contestatiilor a fost stabilit pentru 5 iunie, iar tabelul definitiv consolidat al creantelor va fi anuntat la 12 iunie. Petrolsub producea combustibil lichid usor, motorina, bitum si pacura pentru asfalt. Compania avea cea mai redusa capacitate instalata dintre rafinariile din Romania, cu 450.000 de tone pe an si o capacitate operationala de 400.000 de tone pe an. In 2006, rafinaria avea datorii de 120-140 milioane de lei. Cel mai important creditor al Petrolsub era Petrom, companie careia unitatea de procesare a titeiului ii datora aproape 110 milioane de lei. De asemenea, firma avea datorii catre salariati si catre Ministerul Finantelor Publice.
Sursa: Curierul National, 13 aprilie 2007. -
Romania poate deveni principalul exportator de carburant verde din Europa
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI UARG
___
Uniunea Europeana si-a propus ca, pana in anul 2010, o proportie de 10% din combustibilul consumat sa fie bio-diesel. Bio-dieselul este un combustibil 100% natural, obtinut din ulei de rapita, palmier, soia, floarea-soarelui. Principalul avantaj al acestuia este ca nu contine sulf, este bio-degradabil, nu este poluant si are calitati superioare motorinei. Ponderea totala a biocombustibililor in spatiul comunitar s-a dublat din 2003 pana 2005, cand a atins aproximativ 4 milioane de tone. Tarile care au inregistrat cea mai mare productie de bio-diesel au fost Germania, Suedia, Austria, Franta si Lituania.
Romania, in calitate de tara membra, este parte a politicii UE. Insa, in conditiile in care portughezii de la 'Martifer', germanii de la 'MAN Ferrostaal', omul de afaceri Adrian Porumboiu, 'Argus' Constanta si Grupul 'Rompetrol' investesc, in total, peste 235 de milioane de euro in productia de bio-diesel, Romania are sanse ca, in cativa ani, sa devina principalul exportator de 'carburant verde' din Europa.
Anul trecut, 'Rompetrol' a anuntat ca a alocat 19 milioane de euro pentru constructia unei instalatii de productie a bio-dieselului la Navodari, proiect care va fi finalizat la sfarsitul anului 2007. Productia rafinariei va fi destinata, cu precadere, exportului.
Companii straine precum 'Martifer' si DTK au achizitionat vaste suprafete agricole in Romania, destinate cultivarii plantelor tehnice. Germanii de la MAN pregatesc, si ei, pentru urmatorii doi ani, investitii de peste 138 de milioane de euro in fabrici si activitati agricole conexe producerii de bio-diesel.
Potrivit Ministerului Economiei si Finantelor si Ministerului Agriculturii, in 2007 si 2008, Romania va cunoaste un boom in productia de biodiesel. Potrivit expertilor, productia romaneasca de biodiesel se va ridica, pana in 2008, la circa 400 mii de tone, obtinute in principal din floarea-soarelui si rapita. Biocombustibilii nu inseamna numai motorina ecologica (bio-diesel), ci si bio-etanol (substitut al benzinei) obtinut din porumb. Daca motorina vegetala a fost scutita de acciza, pentru bio-etanol, pana la 1 ianuarie 2007, nu au existat facilitati fiscale, astfel ca investitiile productia de benzina ecologica lipsesc.
Recent, presedintele Statelor Unite ale Americii, George W. Bush, a insistat ca Guvernul american sa elaboreze o lege care sa impun folosirea a 132 de miliarde de litri de combustibili alternativi, pana in anul 2017. Declaratia vine ca urmare a intalnirii pe care presedintele Bush a avut-o cu directorii generali ai producatorilor auto 'General Motors' Corp., 'Ford Motors' Co. si 'DaimlerChrysler' AG, ocazie cu care a propus si reducerea cu 20% a consumului de benzina in urmatorii zece ani. Conform datelor Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), recolta de porumb a Statelor Unite a fost, in 2005, de 280,2 milioane de tone.
Discursul liderului de la Casa Alba nu a ramas fara ecou. Presedintele Cubei, Fidel Castro, a lansat un atac la adresa lui Bush, pe care l-a acuzat ca va propaga saracia in lume prin transformarea unor alimente in combustibili. 'Aplicati aceasta reteta la tarile lumii a treia si vedea cate persoane nu vor mai consuma porumb in randul masei de flamanzi de pe planeta noastra. Chiar mai rau: acordati finantare tarilor sarace pentru productia etanolului din porumb sau din orice tip de aliment si nu va mai ramane niciun copac sa apere omenirea de schimbarile climatice', a declarat Castro. Realitatea este ca resursele de hidrocarburi ale Terrei sunt pe cale sa fie epuizate, iar cautarea sau producerea unor combustibili alternativi devine, treptat, o prioritate la nivel mondial.
Sursa: Bursa, 13 aprilie 2007.
'
Pagina