Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

07.07.2004

  • Finantele, hotarate sa tranzactioneze pe bursa titlurile de stat

    Curierul National   

    ___
    Media tranzactiilor zilnice realizate la BVB este de trei milioane de dolari, iar capitalizarea bursiera este de sapte miliarde de dolari.

    Printr-o simpla comparatie cu alte piete emergente ca cele din Ungaria si Cehia, unde zilnic, se tranzactioneaza un volum de 30-35 de milioane de dolari, iar capitalizarea bursiera atinge 40 de miliarde de dolari, putem deduce nivelul de dezvoltare a pietei de capital autohtone.

    Pe piata secundara a titlurilor cu venit fix, volumul tranzactiilor a depasit 55 de miliarde de lei, in conditiile in care, anul trecut, se tranzactionau cu greu 15 miliarde de lei. Saltul s-a produs datorita obligatiunilor emise de Raiffeissen Bank, in valoare de 1.380 miliarde de lei, de BRD - Soci?t? G?n?rale, cu 500 de miliarde de lei si de BCR Leasing, cu 75 miliarde de lei.

    Stere Farmache considera ca emisiunile bancii Raiffeisen si ale BRD au fost apropiate de standardele internationale. „Daca vor continua aceste actiuni si daca emitentii vor avea aceeasi talie, piata secundara va da un raspuns bun“, sustine acesta, indicand ca si alte banci, cum ar fi Banca Carpatica, se pregatesc sa emita obligatiuni. Directorul BVB apreciaza ca semnalul de scadere a dobanzilor dat de BNR va impulsiona bancile in vanzarea de obligatiuni.

    Nu avem agentii specializate de rating

    Piata obligatiunilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti este dominata de titlurile municipale, in timp ce titlurile de stat lipsesc cu desavarsire. In Ungaria, de exemplu, unde piata secundara a titlurilor cu venit fix este de sase ori mai mare decat cea romaneasca, 50 la suta din PIB este finantat prin titluri de stat.

    „Lipsa titlurilor de stat de pe piata de capital tine de particularitatile economiei romanesti. Institutiile pietei de capital au aparut mai tarziu, iar climatul economic a ramas mai mult timp sub influenta ratei ridicate a inflatiei“, explica Farmache aceasta stare de fapt. Investitorii considera nerentabila o astfel de achizitie, iar absenta unor agentii specializate de rating care sa garanteze ca emitentul este capabil sa-si indeplineasca obligatiile financiare in momentul in care termenul expira, este un motiv in plus de reticenta.

    Cu toate acestea, Farmache considera ca „exista un potential imens de crestere a pietei obligatiunilor din Romania“, care ar putea fi stimulata de predictibilitatea cursului de schimb, masurile de liberalizare a contului de capital si diferentialul de dobanda. Mai mult, pana la sfarsitul acestui an, Ministerul Finantelor Publice ar putea lansa cateva emisiuni de titluri de stat prin intermediul BVB, a informat acesta.

    James Stewart, vicepresedintele Raiffeisen Bank, a declarat ca prima conditie pentru cresterea pietei secundare este dezvoltarea societatilor de asigurari si pensii private, principalii investitori. Stewart sustine ca numai cand vor circula mai multi bani in fondurile de pensii, va exista o cerere reala de obligatiuni.

    O data cu intrarea in vigoare a sistemului privat de pensii vor intra pe piata fluxuri importante de capital, care vor cauta plasamente pe termen lung, prognozeaza acesta.

    Pe de alta parte, Mircea Flore, reprezentantul Clubului Roman de Afaceri, avertizeaza ca piata titlurilor de valoare este accesibila numai companiilor foarte mari, capabile sa emita obligatiuni consistente. La Bursa de Valori din Budapesta, obligatiunile corporatiste au valoarea minima de cinci milioane de dolari.

    Membrii BVB si Rasdaq au decis unificarea celor doua institutii prin fuziune

    Unificarea Bursei de Valori Bucuresti (BVB) cu Bursa Electronica Rasdaq (BER) se va realiza prin fuziune, au decis, ieri, membrii celor doua institutii, care vor stabili ulterior daca operatiunea va avea loc prin comasare sau absorbtia societatii Rasdaq.

    Consolidarea pietei de capital va fi coodonata de Comitetul Comun de Dezvoltare condus de doi copresedinti: vicepresedinte BVB, Septimiu Stoica, si presedintele Rasdaq, Siminel Andrei. Pentru a fi aplicabile la nivelul celor doua institutii, deciziile Comitetului Comun trebuie sa indeplineasca o tripla majoritate.

    Astfel, o hotarare devine obligatorie doar in cazul in care a primit votul majoritatii membrilor reprezentanti ai BVB si majoritatii reprezentantilor BER. Bursa de Valori Bucuresti a prevazut cheltuieli pentru unificare de 15 miliarde lei, in timp ce Bursa Electronica Rasdaq a alocat 3,3 miliarde de lei.

    Daca pentru inceput actionarii vor fi numai actualii membrii ai BVB, statutul societatii va permite, cel mai probabil, instrainarea actiunilor catre alte institutii, dar numai daca acestea activeaza in domeniul financiar. Finalizarea proiectului privind actul constitutiv al societatii este prevazuta pentru aceasta saptamina.

    Inregistrarea societatii la Registrul Comertului este previzionata pentru mijlocul lunii septembrie. Societatea va pastra numele si sigla actuala.

    Sursa: Curierul national, 7 iulie 2004.

    mai mult

  • Despagubiri pentru investitori in cazul falimentului unei SSIF

    Cotidianul   

    ___
    Investitorii din piata de capital vor putea fi despagubiti, incepand din 2005, in cazul incapacitatii de plata a societatilor de brokeraj sau a firmelor de administrare a portofoliilor individuale ale clientilor, plafonul de garantare urmand sa creasca treptat pana la 20.000 euro pentru un investitor, in 2011. Potrivit unui proiect de regulament elaborat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), toate societatile de valori mobiliare si societatile de administrare a investitiilor care au ca obiect de activitate administrarea portofoliilor individuale ale clientilor sunt obligate sa participe la fondul de compensare a investitiilor. In perioada 1 ianuarie 2005-31 decembrie 2005, plafonul maxim de compensare se va ridica la 2000 de euro. Suma maxima acoperita de la fond se va majora anual, la 4500 de euro in 2006 la 7000 de euro in 2007. Daca, in 2009, plafonul va atinge 11.000 de euro, suma va urca, un an mai tarziu, pana la 15.000 de euro. Incepand cu 1 ianuarie 2011, investitorii pe piata de capital vor avea certitudinea ca fondul de compensare poate acoperi un prejudiciu de cel mult 20.000 de euro. In actuala forma a regulamentului, fondul de compensare se va constitui ca societate comerciala, iar capitalul social va fi varsat prin contributia membrilor acestuia, adica societatile de brokeraj sau firme de administrare. CNVM va sanctiona companiile care nu-si platesc contributia obligatorie si va avea posibilitatea sa interzica societatilor de intermediere sa lucreze in contul clientilor. Intermediarii si administratorii vor putea alege, insa, alte scheme de acoperire a riscului, dar vor fi obligati sa asigure o protectie cel putin egala cu cea oferita de fondul de compensare.

    Sursa: Cotidianul, 7 iulie 2004.

    mai mult

06.07.2004

  • Petrom va lua bani pentru Kazahstan de la OMV

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   SNP

    ___
    SNP Petrom a renuntat la contractarea unui credit de circa 60 mil. euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) pentru finantarea operatiunilor sale din Kazahstan, fondurile necesare urmand sa fie furnizate de catre austriecii de la OMV. Grupul austriac se afla pe ultima suta de metri in negocierile pentru preluarea a 51% din Petrom.

    'Cei de la OMV vor veni cu suficienti bani si nu mai are rost sa contractam un credit pentru finantarea operatiunilor noastre din Kazahstan', a declarat pentru ZF Gheorghe Constantinescu, directorul general al SNP Petrom.

    Sursa: Ziarul financiar, 6 iulie 2004.'

    mai mult

  • Contract de 700.000 euro pentru Rominserv

    Romania libera   

    ___
    Compania Rominserv, antreprenor general al Grupului Rompetrol, a castigat un contract in valoare de 700.000 de euro pentru realizarea lucrarilor de alimentare cu apa a localitatii Turcoaia, judetul Tulcea. Proiectul, care va fi demarat la sfarsitul lunii iulie, este finantat prin Programul Sapard si este inclus in planul de dezvoltare si imbunatatire a infrastructurii rurale din Romania. La ora actuala, Rominserv deruleaza proiecte de peste 60 de milioane USD, cifra de afaceri pe primele cinci luni ale lui 2004 atingand 16 milioane USD. Profitul net, pentru aceeasi perioada, a fost de aproximativ 600.000 USD. Compania a inregistrat in 2003 o cifra de afaceri de peste 30 milioane USD si un profit net de circa 800.000 USD.

    Sursa: Romania libera, 6 iulie 2004.

    mai mult

  • Companiile romanesti sunt vulnerabile in fata deprecierii leului

    Curentul   

    ___
    Riscul de credit, aferent imprumuturilor acordate persoanelor juridice, detine un rol important, in conditiile in care sectorul corporate este vulnerabil la o eventuala depreciere semnificativa a cursului de schimb, ca urmare a volumului mare de credite contractate in valuta, se arata intr-un raport al Bancii Mondiale (BM).

    Oficialii BM recomanda bancilor comerciale, care au acces limitat la finantare internationala, sa-si dimensioneze oferta de creditare in functie de rata de economisire. 'Dinamica depozitelor populatiei in Romania este mult sub rata de crestere a creditelor. In cazul devalorizarii leului, s-ar putea materializa riscul de neplata, debitorii riscand sa se confrunte cu dificultati in serviciul datoriei', se arata in raport.

    Testele de performanta realizate de Banca Mondiala, in colaborare cu FMI, au scos la iveala ca, in prezent, bancile care opereaza in Romania nu sunt supuse unor eventuale socuri produse de riscul de credit sau de riscul de piata, in parte si datorita gradului redus de intermediere financiara. De asemenea, riscul sistemic este scazut, reflectand, in opinia specialistilor de la BM, o piata financiara interbancara slab dezvoltata.

    Bancile manifesta preferinta pentru lichiditati, in detrimentul implicarii in activitati de creditare riscante, pentru ca majoritatea companiilor romanesti se confrunta cu pierderi, inregistreaza arierate si nu au perspective de dezvoltare, se arata in raportul 'Restructuring for EU Integration' intocmit de Banca Mondiala. Creditul neguvernamental inregistreaza nivelul cel mai scazut din regiune, din cauza ratelor mari de dobanda si a volatilitatii cursului de schimb, indicatori care au scurtat orizontul de timp al creditelor. In plus, din cauza accesului limitat la finantari pe perioade mai mari de timp, bancile comerciale nu au putut oferi credite pe termen mediu si lung pentru finantarea investitiilor.

    Peste o treime din firmele romanesti nu inregistreaza profit

    Sectorul corporatist isi finanteaza activitatea numai in proportie de 8% din imprumuturi bancare, firmele preferand finantarea prin neplata datoriilor si intarzierea la plata impozitelor si taxelor. Bancile refuza sa finanteze intreprinderile, fie din cauza gradului mare de risc, fie din cauza neprofitabilitatii acestora. 'Peste o treime din firmele romanesti nu inregistreaza profit si nu genereaza fluxuri de bani care sa acopere datoriile angajate', se arata in raport. Numarul intreprinderilor profitabile, care dispun de suficiente lichiditati astfel incat sa aloce un nivel acceptabil din capitalul propriu proiectelor de investitii, ramane in continuare scazut.

    'Neplata datoriilor este o practica des intalnita atat in cazul companiilor asupra carora au fost impuse constrangeri bugetare, cat si in cazul companiilor sanatoase, care prefera sa intarzie plata taxelor, fiind incurajate de o istorie lunga a arieratelor, de practica esalonarii datoriilor si de cuantumul mic al penalitatilor aplicate', se arata in acelasi raport.

    Privatizarea bancilor ramane principala provocare

    Demararea procedurii de privatizare a BCR in 2004 este un pas inainte, dar prezenta inca masiva a bancilor cu capital majoritar de stat, reprezentand circa 40% din totalul activelor bancare si 32% din credite, plaseaza Romania pe o pozitie dezavantajoasa comparativ cu restul tarilor din regiune care au aderat in acest an la UE, se mai arata in raport. In aceste tari, beneficiile sectorului privat sunt deja vizibile: un grad mai mare de intermediere financiara, servicii financiare diversificate si cresterea competitiei cu efect de ieftinire a serviciilor financiare. 'In 2002, prevalenta sectorului de stat in domeniul bancar a condus la un numar mic de decizii de creditare, fapt ce a determinat deteriorarea dramatica a portofoliilor detinute de banci', se mai arata in raport.

    Titlurile de stat au cautare

    Bancile au preferat in aceste conditii titlurile de stat care aveau rate de remunerare mari in conditii de risc minim. In acelasi document se arata ca, in 2003 si in prima parte a anului 2004, au fost facute progrese importante privind imbunatatirea cadrului legal si de supraveghere bancara. Provocarile-cheie raman implementarea deplina a noilor reglementari legislative, intarirea capacitatii de supraveghere a BNR si adoptarea procedurilor internationale de evaluare a riscului.

    Piata financiara nonbancara este subdezvoltata

    'Cadrul legal de functionare a institutiilor financiare nonbancare este deocamdata incomplet, iar supravegherea acestor institutii este slaba', se arata in raport. Drept consecinta, piata financiara nonbancara din Romania este subdezvoltata. Reglementarile legale in vigoare nu definesc optiunile de finantare pentru creditorii nonbancari sau drepturile acestor institutii in cazul debitorilor rau-platnici. De asemenea, regimul de taxare si impozitare este mai putin favorabil in cazul acestor institutii decat in cazul bancilor.

    Gradul redus de intermediere financiara si nivelul mic al investitiilor reprezinta urmari ale costurilor ridicate ale creditarii, absentei oportunitatilor de crestere economica a intreprinderilor, preferintei bancilor pentru lichiditate si deficientelor structurale inregistrate de piata creditului din Romania.

    Sursa: Curentul, 6 iulie 2004.'

    mai mult

05.07.2004

  • BCR este din nou cea mai buna banca romaneasca

    Realitatea Romaneasca   

    ___
    Premiul acordat bancii are la baza trendul constant de crestere inregistrat de BCR pe parcursul ultimilor ani, cu o crestere a profitului net de la 54 de milioane de dolari in 1999 la 152 de milioane de dolari in 2003. De altfel, Euromoney a avut in vedere si rezultatele BCR din prima parte a anului 2004. Astfel, BCR a obtinut, in primele 5 luni ale acestui an, rezultate pozitive pe toate segmentele de piata pe care actioneaza.

    'Suntem onorati de aceasta noua recunoastere internationala, bazata pe performantele reale ale BCR, care confirma calitatea strategiei proprii de dezvoltare. BCR creste organic printr-un parteneriat durabil cu economia romaneasca iar, in contextul eforturilor de integrare in Uniunea Europeana, Romania merita astfel de campioni nationali care sprijina efectiv si eficient procesul de aderare', a declarat presedintele BCR, Nicolae Danila.

    Sursa: Realitatea romaneasca, 5 iulie 2004.'

    mai mult

  • BCR are 73 milioane euro profit

    Evenimentul Zilei   

    ___
    In primele cinci luni ale anului, profitul net al Bancii Comerciale Romane (BCR) a crescut viguros, cu peste 60 fata de perioada similara a anului trecut, atingind suma de 3.000 miliarde lei (circa 73 milioane euro), a informat banca. BCR ocupa, cu un capital de 801 milioane de euro, locul 9 in rindul primelor 100 de banci din zona euro-asiatica, asa-numita zona a Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), in cel mai recent clasament intocmit de revista specializata “The Banker”.

    La finele primelor cinci luni, volumul creditelor a atins 87.000 miliarde lei, in urcare cu 45a comparativ cu perioada ianuarie-mai 2003. Depozitele atrase de banca au crescut cu 22a fata de mai 2003, pina la 140.000 miliarde lei. In 2003, BCR a avut un profit net de aproape 5.000 miliarde lei, cu 10,94% mai mic fata de 2002. Actionarii bancii sint Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) - 44,8%, BERD si International Finance Corporation (IFC), care detin 25% plus doua actiuni din capitalul social al BCR, urmate de SIF Oltenia - 6,11%, SIF Banat-Crisana, Transilvania, Moldova si Muntenia cu cite 6%.

    Sursa: Evenimentul zilei, 5 iulie 2004.

    mai mult

  • Rezervele valutare au crescut cu aproape 500 milioane euro

    Adevarul   

    ___
    Rezervele valutare la Banca Nationala a Romaniei au crescut cu 491,5 milioane euro in luna iunie, pe fondul cumpararilor bancii centrale din piata interbancara in suma de 429,8 milioane de euro si intrarii a 179,6 milioane de euro pentru un pachet de actiuni BCR. La majorarea rezervei, care a ajuns la 7,76 miliarde de euro, au contribuit si veniturile de 7 milioane de euro obtinute de BNR din administrarea sumelor in valuta, precum si alte intrari in suma de 32,5 milioane euro. In perioada mentionata, banca centrala a platit 157,4 milioane euro in contul datoriei publice externe garantate de Ministerul Finantelor. Rezerva de aur s-a mentinut la 105,1 tone. In conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia a crescut la 1.096,9 milioane euro, ceea ce face ca rezervele internationale ale BNR (valute plus aur) sa se situeze la 8,86 miliarde euro. Pana la sfarsitul anului, platile scadente in contul datoriei externe totalizeaza 682 milioane euro.

    Sursa: Adevarul, 5 iulie 2004.

    mai mult

02.07.2004

  • Pragul la SIF-uri, la mana CNVM

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   LION  SIF2  SIF3  SIF4

    ___
    Desi legea consolidata a pietei de capital a fost aprobata fara a mentiona nici o limita maxima de detinere la SIF-uri, lucrurile sunt departe de a se fi clarificat in aceasta privinta.

    Deputatii au introdus in legea pietei de capital o prevedere care obliga Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare sa emita reglementari privind statutul SIF-urilor, care sa cuprinda si reguli privind detinerea actiunilor acestora. Legea lasa, de altfel, in seama CNVM o mare parte a reglementarilor privind SIF-urile.

    Sursa: Ziarul financiar, 2 iulie 2004.

    mai mult

  • Bursa vrea mai multe actiuni

    Realitatea Romaneasca   

    ___
    Capitalizarea bursiera a pietelor romanesti de capital este inca foarte mica din cauza free-floatului scazut al companiilor listate la bursa, a declarat ieri directorul general al Bursei de Valori Bucuresti (BVB), Stere Farmache. Free-floatul reprezinta procentul din actiunile unui emitent care este tranzactionat pe piata de capital. 'Capitalizarea pietei este mica pentru ca nu avem suficiente companii private listate la bursa. Avem un potential foarte bun, mai ales daca stam sa ne gandim ca suntem a doua tara ca marime din regiune, dupa Polonia', a declarat Stere Farmache.

    Potrivit datelor din buletinul bursiei editat de BVB si Rasdaq, capitalizarea Bursei de Valori Bucuresti s-a ridicat, la finele lui mai, la 5,73 miliarde de dolari, mult mai mica decat cea a Poloniei, Slovaciei sau Ungariei.

    De asemenea, valoarea totala a actiunilor tranzactionate la BVB in mai a fost de doar 50,9 milioane de dolari, fata de 85 de milioane in Slovacia, 1,35 miliarde in Ungaria, 1,68 miliarde pe piata din Cehia si doua miliarde in Polonia.

    Sursa: Realitatea romaneasca, 2 iulie 2004.'

    mai mult

Pagina

inchide