02.11.2005
-
Financial Times: Erste Bank ofera 3,2 miliarde de euro pentru BCR
HotNews.ro EBS
___
Austriecii de la Erste Bank vor oferi 3,2 miliarde de dolari pentru pachetul de 61,88% din actiunile BCR, potrivit unor surse guvernamentale romane, citate de cotidianul Financial Times Germania. Potrivit acelorasi surse, pentru acelasi pachet de actiuni, portughezii de la Millenium BCP au oferit doar trei miliarde de euro.
Erste Bank si Millenium BCP sunt finalistele ramase in cursa pentru privatizarea BCR-ului, marele perdant fiind Deutsche Bank. Aceleasi surse releva faptul ca oferta germanilor a fost de doar 2,2 miliarde de euro.
Potrivit declaratiei lui Andreas Treichl, presedintele executiv al Erste Bank, citat de Financial Times Germania, tranzactia urmeaza sa se finalizeze cel mai tarziu la sfarsitul lui decembrie 2005.
Sursa: HotNews.ro, 1 noiembrie 2005. -
Leumi va delista Eurom Bank din piata Rasdaq
Averea
___
Eurom Bank va fi delistata de la bursa electronica Rasdaq dupa ce actionarul majoritar, Kolal BV Amsterdam, a perfectat vanzarea a 95% din actiuni bancii israeliene Leumi, a declarat Alexander Regenbogen, director general adjunct al Eurom Bank. Kolal BV Amsterdam, o companie olandeza controlata de oameni de afaceri israelieni, va primi de la cea de-a doua banca din Israel suma de 41,69 milioane dolari. In acest moment, valoarea de piata data de Rasdaq a Eurom Bank este de 70 milioane dolari.
Conform acordului, dupa cinci ani, Kolal va putea primi compensatii suplimentare, cuantumul acestora fiind influentat de profitabilitatea bancii. Noi actionari majoritari asteapta aprobarea autoritatilor romane si israeliene, pentru delistare. In conformitate cu termenii contractului, Kolal a acordat bancii israeliene o optiune de a cumpara, intr-o perioada de 6 luni de la incheierea tranzactiei, actiuni Eurom suplimentare, in limita ce va fi detinuta de catre Kolal. In acest moment, restul de actiuni este detinut de Blocul National Sindical, in proportie de 3%, iar restul de 2% apartin altor actionari.
Inainte de a fi incheiat contractul cu banca din Israel, Eurom Bank a starnit interesul mai multor investitori. „S-a luat in discutie o fuziune cu o banca romaneasca, am avut oferte de cumparare din partea a doua mari banci din Europa si am purtat discutii cu institutii financiare din SUA“, a declarat Alexander Regenbogen, director general adjunct al Eurom Bank.
Banca din Romania are 35 de filiale raspandite in toata tara, dintre care 6 in Bucuresti, are un capital social de 39,7 milioane de lei si o capitalizare bursiera de 70 de milioane dolari. In acest moment, Eurom Bank detine o cota de piata de 0,5%. „Speram ca in doi ani sa ne marim cota de piata de cinci ori“, a spus Daniel Tsiddon, seful departamentului strategie si dezvoltare afaceri internationale al Bank Leumi.
Leumi Bank este numarul doi ca marime din Israel, cu o cota de piata de 31%, din total activ, un capital propriu de 3,5 miliarde dolari si total active de 59,4 miliarde dolari.
Sursa: Averea, 2 noiembrie 2005.
01.11.2005
-
Banca Transilvania a facut 20 mil. euro profit la noua luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Banca Transilvania a incheiat primele noua luni ale anului cu un profit net de 73,4 milioane de lei (20 milioane de euro), in crestere cu 72% fata de perioada similara a anului trecut. Profitul obtinut de Transilvania pe primele trei trimestre ale acestui an este mai mare decat cel de pe tot anul trecut, cand banca castigase echivalentul a 60,8 milioane de lei noi (15,2 milioane de euro). Profitul bancii a crescut in conditiile unei cresteri rapide a activelor, pe fondul unei scaderi reduse a marjelor dintre dobanzile active si cele pasive din sistemul bancar. Conform ultimelor date disponibile, Banca Transilvania si-a majorat cota de piata pana la 3,4% din sistemul bancar la jumatatea anului, fata de 2,9% cat detinea la finalul anului trecut.
Activele bancii au crescut cu 58% in lei pe primele noua luni ale anului, ajungand la 4,12 miliarde de lei noi (1,14 miliarde de euro la finalul primului semestru). Veniturile totale ale bancii s-au majorat cu 46% in lei fata de perioada similara a anului trecut, atingand 578 milioane de lei (160 milioane de euro). Agentia Fitch Ratings a acordat, tot ieri, Bancii Transilvania calificativul 'BB minus' pentru datoriile pe termen lung , cu perspectiva stabila. De asemenea, banca a primit ratingul 'B' pentru datoriile pe termen scurt, calificativul '4' pentru sprijin si ratingul individual 'D'.
Fitch considera ca nivelul ratingurilor pe termen lung, scurt si cel individual a fost determinat de o serie de factori, printre care si capitalizarea moderata a bancii, rezervele relativ scazute pentru imprumuturi, gradul ridicat de concurenta de pe piata nationala, precum si riscurile ce deriva din extinderea rapida din ultimii trei ani. Calificativele reflecta si profitabilitatea Bancii Transilvania, aflata, conform agentiei de rating, la un nivel bun, pe fondul unei marje de dobanzi ridicate si a retelei adecvate de unitati.
'Banca Transilvania a avut o dezvoltare considerabila din 2002, moment la care a fost adoptata strategia actuala. Aceasta a contribuit la cresterea profitabilitatii si la dezvoltarea retelei de filiale. Exista insa si o serie de riscuri asociate, in special in ceea ce priveste portofoliul de credite, unde este posibila o scadere a calitatii, pe masura ce imprumuturile se apropie de scadenta', a declarat Tim Beck, analist la Fitch. El a avertizat ca rezultatele bancii ar putea fi afectate de reducerea dobanzilor si a majorarii concurentei din sectorul de profil.
Actiunile Bancii Transilvania au fost anul acesta printre cele mai profitabile plasamente de la Bursa de Valori. In ultimele sase luni actiunile bancii au urcat cu peste 60%, investitorii castigand anul acesta si din actiuni gratuite si din dreptul de a subscrie actiuni la un pret mai mic decat cel de pe piata. Pretul actiunilor bancii a fost ieri stabil, in ciuda tendintei de scadere de pe piata. Ultimele tranzactii s-au realizat la 1,13 lei/actiune, pret la care capitalizarea bursiera a bancii se ridica la 740 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 1 noiembrie 2005.
' -
Presedintele BCR vrea listare la bursa in maximum doi ani
Realitatea Romaneasca EBS
___
Actiunile Bancii Comerciale Romane (BCR) ar trebui listate la bursa anul viitor sau in cel mult doi ani, intrucat este una dintre cele mai profitabile societati romanesti si ar crea masa critica necesara pietei de capital, a declarat ieri presedintele executiv al bancii, Nicolae Danila. 'Banca trebuie sa se listeze nu doar pentru a oferi o oportunitate de iesire a actualilor actionari. BCR ar insemna masa critica necesara pentru piata de capital romaneasca, in conditiile in care ne pregatim de lansarea fondurilor de pensii si dezvoltarea altor instrumente, cum ar fi obligatiunile ipotecare', a explicat presedintele BCR. Danila ar opta pentru o listare in principal pe piata interna, chiar daca dimensiunile bancii o califica pentru cotarea la o bursa externa.
'Mi-as dori ca ponderea mare sa fie pe piata interna, pentru ca stiu ca toti romanii ar cumpara actiunile unei firme profitabile si cu atat mai mult ale BCR. Ne-am dezvoltat in parteneriat cu piata si ar fi un cadou frumos pentru cei care ne sunt clienti', a mai spus oficialul bancii. Declaratia apare intr-un moment in care privatizarea bancii se afla in ultima etapa, cei doi finalisti fiind Erste Bank (Austria) si Millenium - Banco Comercial Portugues (Portugalia). Potrivit unor surse din piata, una dintre ofertele celor doi finalisti ar fi atins pragul de 3 miliarde de euro, ambii investitori plasandu-se si la nivelul ofertelor tehnice inaintea concurentilor priviti ca favoriti.
Valoarea estimata a actiunilor BCR scoase la vanzare se cifreaza la circa 3,5 miliarde de euro, potrivit unor surse apropiate procesului de privatizare. Mai trebuie spus ca, in baza unui acord semnat intre actionari, cumparatorul BCR va avea obligatia sa listeze banca in trei ani de la preluare daca doreste renuntarea la prevederea statutara prin care cele mai multe decizii pot fi aprobate in Adunarea Generala cu o majoritate de 75% din actiuni. De asemenea, intelegerea prevede ca actionarul majoritar sa acorde pana la listare dividende de minimum 40% din profitul net pe toata perioada pana la introducerea actiunilor pe bursa.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 1 noiembrie 2005.' -
Analistii economici au pareri divergente in privinta ruperii acordului cu FMI
Gardianul
___
Acordul Romaniei cu FMI a incetat, ieri, dupa luni de neintelegeri intre parti, in pofida avertismentelor oficialilor europeni in ceea ce priveste consecintele unei astfel de decizii. Comunicatul 'de adio' al FMI este foarte dur si critica atat lipsa de coerenta a politicilor macroeconomice ale Cabinetului Tariceanu, cat si politicile pe termen mediu, care par sa nu aiba obiective centrale spre care sa-si focalizeze resursele. Cresterea salariilor din sectorul public cu 50% de la finele anului 2004 nu tine cont de cresterea productivitatii muncii si conduce la majorarea inflatiei, se arata in comunicatul FMI.
'Misiunea FMI impartaseste parerea Comisiei Europene conform careia este urgent nevoie de un punct focal clar pe termen mediu pentru a pune de acord politicile publice cu cerintele unei economii moderne, cu o inflatie redusa. Cu actuala pozitie in materie de politici, Romania risca sa intre in UE cu o competitivitate slabita, dezechilibre macroeconomice in crestere, servicii de sanatate si invatamant care se deterioreaza si importante decalaje in infrastructura materiala', se arata in comunicatul FMI. Practic, se reproseaza autoritatilor de la Bucuresti ca 'recunosc' aceste probleme, dar ca nu remediaza situatia.
Lista derapajelor semnalate de FMI pare ca nu se mai sfarseste: dezechilibrele economice au continuat sa creasca in acest an, iar ritmul de crestere economica si a productivitatii s-a incetinit. 'In pofida unei aprecieri considerabile a monedei interne, inflatia a ramas ridicata, ducand la o accentuata scadere de competitivitate', accentueaza FMI, care aminteste si de intarzierile care continua sa fie prezente in ceea ce priveste reabilitarea sectorului de incalzire centralizat si a majorarilor de tarife la gazele naturale. In plus, modificarile aduse Codului Muncii nu sunt im masura sa duca la crearea unei piete a muncii flexibile si competitive , ceea ce 'va face ca intreprinderile romanesti sa fie si mai putin pregatite sa faca fata concurentei aspre de pe piata UE'. Nu sunt iertate nici progresele 'dezamagitoare' in aplicarea masurilor specifice de combatere a coruptiei si imbunatatire a sistemului de conducere si administratie publica prevazute in Acord.
Bugetul pe 2006, nerealist
Bugetul pe anul viitor este catalogat ca fiind nerealist, analistii FMI anticipand ca deficitul efectiv va depasi cu mult tinta de 0,5% din PIB.
Nici la capitolul conceptie lucrurile nu stau prea bine, dat fiind ca analistii considera ca structura bugetului contribuie 'in mica masura la rezolvarea pierderii de venit din 2005, datorata introducerii cotei unice de impozitare si estimata la circa 1,5% din PIB (peste un miliard de euro). Aceasta din cauza ca frecventele modificari ale Codului Fiscal, respectiv diferitele majorari ale impozitelor si taxelor 'au facut prea putin pentru a compensa aceasta pierdere, dar au marit nesiguranta in randul comunitatii mediului de afaceri', potrivit FMI. Acesta atrage atentia ca politica fiscala trebuie 'urgent' pusa pe o baza durabila pe termen mediu. 'Cu o inflatie de ordinul unei singure cifre, frecventele cresteri de salarii in sectorul public (nu mai putin de patru in ultimele 12 luni), care au ridicat salariile cu pana la 50% fata de sfarsitul lui 2004, nu mai sunt corespunzatoare.'
EIU: «Ruperea acordului creeaza ingrijorari privind aderarea Romaniei la UE»
'Tonul comunicatului FMI despre «deraierea» acordului este neobisnuit de dur. Fondul face o analiza extrem de negativa a directiei catre care converge politica economica, cu impact puternic asupra perceptiei despre Romania. Temerile existente privind masurile noului Guvern sunt accentuate prin aceasta evaluare si sunt alimentate si de disensiunile din ce in ce mai evidente ale partidelor majoritare din coalitia de guvernare in privinta masurilor economice', a declarat Agentiei Mediafax Joan Hoey, analist la Economist Intelligence Unit (EIU). Ea a aratat ca cealalta 'ancora externa' a politicii economice a Romaniei, UE, a inclus, in raportul prezentat recent, critici ale mix-ului de politici si a cerut Guvernului sa adopte o atitudine mai prudenta. Potrivit lui Hoey, programul cu FMI a fost intrerupt tocmai ca urmare a faptului ca autoritatile de la Bucuresti nu au reusit sa stabileasca un pachet coerent de actiuni si par hotarate sa aplice masurile programate in domeniul fiscal indiferent de consecinte. 'Este probabil ca ruperea acordului cu FMI sa accentueze ingrijorarile privind incapacitatea Romaniei de a fi pregatita pentru integrarea in UE', a conchis analistul EIU.
Fitch: «Ruperea acordului cu FMI nu are o importanta cruciala pentru Romania»
Intreruperea acordului cu FMI provoaca unele ingrijorari, dar nu are o importanta cruciala pentru Romania, la fel ca reformele necesare integrarii, a declarat, ieri, analistul principal pentru Romania al agentiei de evaluare financiara Fitch Ratings, Nick Eisinger. 'Romania nu atrage fonduri prin acest acord si nici nu are nevoie, in prezent, de astfel de finantari. Consideram ca, in acest context, sunt mult mai importante masurile pentru integrarea in UE', a spus Eisinger, citat de Mediafax.
Potrivit acestuia, Romania se va confrunta cu necesitati ridicate de cheltuieli in viitor pentru asigurari sociale, pensii, precum si infrastructura. 'UE nu poate suplini decat partial aceste costuri, intrucat finantarile comunitare trebuie completate de la bugetul public, creand noi presiuni', a afirmat analistul. Nick Eisinger considera ca incetarea acordului nu va avea un efect semnificativ asupra politicilor guvernamentale, intrucat a fost marcat de divergente de opinie intre autoritatile de la Bucuresti si reprezentantii FMI.
Potrivit acestuia, relatia cu FMI nu are nici o influenta asupra ratingurilor Romaniei.
Expertii Fondului Monetar International considera ca relaxarile fiscale «submineaza» sarcina BNR
'Politica monetara se straduieste sa faca fata unor obiective care nu se suprapun', se afirma in comunicatul FMI. Expertii FMI admit insa dificultatea ajungerii la un echilibru intre continuarea dezinflatiei si eliminarea stimulentelor pentru intrarile de capitaluri in urma liberalizarii contului de capital. 'BNR trebuie sa isi consolideze rapid credibilitatea vizavi de angajamentul sau de tintire a inflatiei', se afirma in documentul amintit. In acelasi timp, relaxarea semnificativa prevazuta in politica fiscala din ultimul trimestru se va adauga presiunilor inflationiste si va 'submina' sarcina BNR. Scaderea dobanzilor a contribuit la cresterea rapida a creditelor in lei, atentioneaza expertii FMI. Astfel, fara o schimbare de politica monetara si sprijin puternic prin politica fiscala si salariala, 'este greu de vazut cum se va putea reduce inflatia'. Combinarea acestor politici va ajuta la reducerea presiunii cauzate de utilizarea aprecierii monedei interne ca principal instrument de combatere a inflatiei si va preveni pierderile accentuate de competitivitate in perioada urmatoare.
Daniel Daianu, fost ministru al finantelor: «Era un deznodamant inevitabil»
'Nu trebuie dramatizat, era de prevazut ca se va ajunge in aceasta situatie, dar trebuie sa aratam ca putem sa o gestionam', ne-a declarat fostul ministru al finantelor, Daniel Daianu. 'Situatia cere de la Guvern si de la Banca Nationala o prudenta sporita', adauga Daianu. Aceasta ar insemna continuarea procesului de dezinflatie, mentinerea unui deficit bugetar cat mai mic.
'In conditiile de acum, nu trebuie sa marim deficitul bugetar prevazut pentru 2006'. Astfel, chiar daca deficitul bugetar va fi stabilit la 0,5%, cel inregistrat la finele anului sa fie mai mic. In acest mod autoritatile ar arata ca sunt 'chibzuite'.
Sursa: Gardianul, 1 noiembrie 2005.'
31.10.2005
-
Seres vrea sa recupereze datoria de la Krivoi Rog pentru Fondul Proprietatea
Realitatea Romaneasca
___
Ministerul Economiei si Comertului (MEC) are in vedere un plan care sa conduca la recuperarea datoriilor pe care combinatul ucrainean Krivoi Rog le are catre statul roman. Trebuie spus ca acest combinat a fost cumparat recent de catre Grupul Mittal. Potrivit lui Seres, pe baza acordului pe care Romania il are cu partea ucraineana, se va constitui o comisie de negociere pentru recuperarea acestei datorii. Ministrul Industriilor ne-a mai spus ca pana la sfarsitul anului in curs aceasta comisie va fi infiintata si ca in prezent 'partea ucraineana lucreaza la imputernicirea deplina a ministrului pe partea de industrie'. Seres a afirmat ieri ca este prematur sa spuna ce se va intampla cu cele 800 de milioane de dolari (cuantumul datoriei cu pricina) dupa preluarea Krivoi Rog de catre Mittal Steel. 'Cert este ca datoria despre care se tot vorbeste, o data recuperata, va merge catre Fondul Proprietatea', a mai explicat oficialul MEC.
Krivoi Rog, cea mai mare otelarie din Ucraina, a fost cumparata recent de catre Mittal Steel contra a 4,81 miliarde de dolari. Astfel, Mittal Steel va controla 20% din productia de otel a Ucrainei.
Grupul Mittal a castigat licitatia de privatizare invingand in finala grupul condus de compania franceza Arcelor. Potrivit ultimelor informatii, pretul final a depasit cu mult 3 miliarde de dolari, dorita la inceput de administratia lui Yuscenko.
In comunism, Romania a investit in combinatul ucrainean Krivoi Rog circa
800 de milioane de dolari. Ucraina ar fi trebuit sa ne dea in schimbul acestor bani pelete de minereu, care urmau sa fie utilizate de Sidex Galati. Numai ca in 1990 Ucraina a sistat aceasta constructie, iar banii investiti de tara noastra atunci nu au mai fost nici pana astazi recuperati.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 31 octombrie 2005.' -
Georgescu: Mari banci respinse la vanzarea BCR sau CEC ar putea intra pe piata
Gardianul
___
Domnule prim-viceguvernator, exista banci care intentioneaza sa-si extinda activitatea in Romania?
- Vedem competitia accentuata dintre banci de renume international pentru achizitionarea pachetelor de actiuni scose la vanzare din BCR si CEC.
Unele din bancile care participa la procesele de privatizare a BCR si CEC, care au in strategia de dezvoltare extinderea afacerilor in Europa Centrala si de Est, daca nu vor avea succes in privatizarea celor doua banci, vor incerca sa-si dezvolte in mod direct afaceri bancare pe piata romaneasca.
- Care va fi evolutia bancilor mici dupa intrarea in UE?
- Deja piata bancara a devenit tot mai competitiva si apreciez ca in raport cu pachetul de servicii bancare oferit, cu segmentul de beneficiari carora se adreseaza si zona geografica interna vizata, bancile mici pot coexista cu bancile foarte mari, cu activitate transnationala. Totul depinde de nisa de piata pe care o astfel de banca si-o identifica din perspectiva eficientei si a performantelor.
- Exista banci cu probleme in sistemul bancar romanesc?
- Sistemul bancar este sanatos din punct de vedere financiar. Ratingul calculat pe baza celor mai recente date contabile ale acestora dovedeste atat la nivel individual, cat si la nivelul sistemului bancar, ca indicatorii de performanta economico-financiari ai institutiilor de credit se situaza la un nivel constant bun si foarte bun. Avand in vedere consolidarea activitatii Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar, nu sunt motive de ingrijorare din partea clientilor creditori (deponentii) sau debitori (beneficiari de credite) ai bancilor. Indicatorul de solvabilitate este de peste 18% la nivelul sistemului bancar.
- Care va fi evolutia bancilor mici in urmatorii cinci ani?
- Dezvoltarea pietei bancare romanesti va cunoaste probabil unele mutatii, asa cum se intampla si in prezent, pornind de la deciziile unor banci mari cu reprezentare pe plan international. Aceste decizii se vor reflecta si pe piata noastra bancara, dupa cum exista, datorita evolutiilor foarte bune ale conditiilor macroeconomice din Romania incepand cu anul 2000, o atractivitate sporita a investitorilor straini pentru mediul de afaceri romanesc. Pe piata bancara exista numeroase oferte exprimate catre diferite societati bancare, manifestandu-se, in acelasi timp, intentia unor banci straine de a deschide in Romania sucursale sau filiale care sa le permita extinderea afacerilor, pe fondul modernizarii infrastructurii legislative a pietei noastre bancare.
- Ce efecte va genera aplicarea legii de reglementare a functionarii institutiilor financiare nebancare asupra institutiilor de acest gen care intermediaza acordarea de credite?
- Foarte multe din aceste institutii financiare nebancare (IFN) au solicitat de-a lungul vremii un anumit regim privind autorizarea, reglementarea si supravegherea din partea unei autoritati a statului, pentru a dobandi mai multa credibilitate in fata consumatorilor, pentru a dovedi o activitate transparenta si, totodata, pentru a fi racordate la practica internationala de profil.
Cand au fost stabilite criteriile si conditiile pentru autorizarea IFN-urilor s-a pornit de la legislatia deja existenta, care reglementeaza activitatea fiecarei grupe de astfel de entitati, legislatie care prevede conditii referitoare la capitalul minim, criterii de organizare si functionare a societatilor respective.
Desigur, exista posibilitatea unor mutatii pe diferitele segmente ale pietei IFN-urilor care vor fi stabilite de actionarii acestora. Oricum, obiectivul este de a le consolida pozitia de piata, de a le stimula sa devina mai competitive, transparente si eficiente potrivit standardelor internationale. Pe aceasta cale vor fi create conditii pentru ca IFN-urile sa se poata dezvolta in continuare. Nu anticipam un impact negativ, nu estimam costuri administrative exagerate pentru a pune in aplicare prevederile acestei legi.
De altfel, proiectul de act normativ stabileste termene rezonabile pentru aplicarea fiecarei etape: mai intai notificarea la autoritatea competenta a existentei institutiei financiare nebancare, apoi emiterea de catre aceasta autoritate, pe baza informatiilor care sunt furnizate in etapa anterioara, a unor criterii si norme privind incadrarea IFN-urilor in grupa institutiilor cu o activitate mai diversificata (carora li se solicita cerinte de capital si de prudentialitate mai exigente) sau in grupa institutiilor cu activitate mai putin complexa (care vor trebui sa raspunda unor criterii racordate la dimensiunilor mai reduse ale acestora). Apoi va exista o perioada in care IFN-urile vor trebui sa indeplineasca cerintele stabilite prin norme in raport cu grupa in care se incadreaza: cele cu activitate mai complexa vor fi inregistrate in Registrul special, celelalte in Registrul general pentru a le fi monitorizata activitatea. In acelasi timp, va exista si un Registru de evidenta a CAR-urilor si a caselor de amanet.
- Ce se va intampla cu institutiile care nu vor reusi sa indeplineasca cerintelor prevazute in norme?
- La finalul perioadei de obligativitate a indeplinirii conditiilor de prudentialitate si de capital, entitatile care nu vor putea sa raspunda acestor exigente isi vor putea continua activitatea fara a mai incheia noi contracte, procedand la derularea celor aflate in portofoliu.
- In cat timp ar putea intra in vigoare actul normativ?
- Depinde de traseul pe care il va urma proiectul de lege, daca se va opta de catre Guvern pentru adoptarea acestuia ca ordonanta de urgenta sau daca va fi promulgat prin Parlament, urmand procedurile forului legislativ. Cred ca si intr-o ipoteza, si in cealalta, pana la finele acestui an, proiectul de lege va intra in vigoare.
- In cazul in care va fi adoptat ca ordonanta de urgenta, cine va decide daca BNR va reglementa IFN-urile sau daca va fi infiintata o institutie noua?
- Intr-o prima faza va decide Guvernul, urmand ca Parlamentul sa ratifice propunerea Guvernului.
- Daca nu va fi desemnata BNR ca autoritate de supraveghere a IFN-urilor, cat timp apreciati ca va dura infiintarea unei institutii noi cu acest scop?
- Cateva luni.
- Avand in vedere ca exista un mare interes din partea BNR ca IFN-urile sa fie reglementate, apreciati ca se va opta ca BNR sa fie autoritatea de reglementare?
- Factorii decizionali, Guvernul si Parlamentul, vor aprecia oportunitatea uneia sau alteia din optiuni, si, in raport cu argumentele care sunt prezentate, vor decide asupra solutiei celei mai eficiente.
Sursa: Gardianul, 31 octombrie 2005. -
Profit dublu la Oil Terminal
Curierul National OIL
___
Cifra de afaceri a companiei Oil Terminal Constanta a avansat in primele noua luni ale anului, in termeni nominali, cu 24% pana la valoarea de 99 milioane lei (27,6 milioane euro), fata de rezultatul de 79 milioane lei, inregistrat in perioada similara a anului trecut. Profitul companiei a crescut de aproape 2,5 ori in primele noua luni. Oil Terminal este specializata in prestari de servicii privind primirea, depozitarea, conditionarea si expedierea titeiului. Ministerul Economiei si Comertului detine 69,62% din actiunile societatii, restul titlurilor fiind in posesia unor persoane juridice si fizice.
Sursa: Curierul National, 31 octombrie 2005.
28.10.2005
-
Dupa imobiliare si Bursa, Electromagnetica incearca si sectorul energetic
ZF RO - FONDURI MUTUALE ELMA
___
Producatorul de echipamente electrice si electronice Electromagnetica Bucuresti isi pregateste intrarea pe piata energetica prin achizitionarea a sapte microhidrocentrale din bazinul raului Doftana, scoase la licitatie de societatea Hidroelectrica. Actionarii Electromagnetica au aprobat ca nivel maxim al pretului de achizitionare suma de 27,7 milioane de lei (7,7 milioane de euro).
'Intentionam sa achizitionam aceste microhidrocentrale pentru a ne completa portofoliul de activitati. Vrem sa patrundem pe o alta piata, avand in vedere ca in ultima perioada ne-am restructurat in totalitate portofoliul de activitati. Inainte, 70% din produsele noastre erau destinate pietei telecomunicatiilor. Datorita schimbarilor intervenite pe aceasta piata, in sensul ca telefonia fixa a pierdut teren in favoarea telefoniei mobile, a trebuit sa inlocuim aceste activitati cu altele. Am investit si pe piata de capital, si pe piata imobiliara, incercand sa profitam de orice oportunitate aparuta. In acest context, e posibil ca pe viitor sa ne continuam seria de achizitii din sectorul energetic', a spus Ilie Frasineanu, directorul economic al Electromagnetica. Investitia urmeaza sa fie finantata in proportie de 85% printr-un credit bancar ce va fi garantat cu activele companiei.
Reprezentantii Electromagnetica au precizat ca de aceasta data nu este vorba despre o investitie speculativa, ci de o restructurare a portofoliului de activitati. 'Despre impactul acestei investitii asupra rezultatelor financiare ale companiei vom putea vorbi numai dupa ce vom castiga licitatia, cand vom realizat un flux de venituri si cheltuieli pentru urmatorii 10 ani', a spus Frasineanu.
Pentru acest an, compania estimeaza o crestere cu circa 25% a cifrei de afaceri, pana la nivelul de 17,8 milioane de euro (65 milioane de lei), comparativ cu vanzarile de 14 milioane de euro (57 milioane de lei) realizate in 2004. Reprezentantii companiei au precizat ca este greu de prognozat un nivel al profitului in conditiile in care previziunile privind evolutia cursului de schimb sunt contradictorii. 'Oricum, ne vom respecta prevederile din bugetul de venituri si cheltuieli', a concluzionat Frasineanu.
Electromagnetica este controlata de catre Asociatia Salariatilor (PAS), aceasta detinand 54,1% din actiunile companiei. Societatea este listata la Categoria I a Bursei Electronice Rasdaq, ultimul pret de tranzactionare al titlurilor Electromagnetica fiind de 0,375 lei/actiune. La acest nivel capitalizarea bursiera a companiei este de 27,56 milioane de lei (7,64 milioane de euro).
Sursa: Ziarul Financiar, 28 octombrie 2005.
' -
Compania Socep Constanta va fi listata la BVB
Curierul National SOCP
___
Comisia de inscriere la cota Bursei de Valori Bucuresti si-a exprimat marti avizul favorabil admiterii actiunilor emise de operatorul portuar Socep Constanta la prima categorie, se arata intr-un comunicat al companiei. Directorul general al Socep, Petrica Valcu, a declarat pentru agentiile de presa ca, in urma analizei documentatiei prezentate de conducerea operatorului portuar, Comisia a admis actiunile Socep la prima categorie a Bursei. 'Societatea va fi transferata cu siguranta la sectiunea de excelenta a Bursei, insa momentul cand vor incepe procedurile legale de transfer si cand se vor incheia depinde de institutiile implicate', a precizat Valcu. Societatea este listata in prezent la prima categorie a Bursei electronice Rasdaq, fiind una dintre cele mai lichide companii de pe aceasta piata. Capitalul social al companiei se ridica la 34 de milioane de lei, divizat in actiuni cu valoarea nominala de 0,1 lei. Interesul investitorilor pentru aceasta companie este motivat si de faptul ca nici un actionar nu detine peste 10% din actiunile Socep.
Sursa: Curierul National, 28 octombrie 2005.'
Pagina