29.03.2005
-
Ministerul Economiei si Comertului face privatizare prin toate metodele
___
Din strategia de privatizare a companiilor aflate in portofoliul Ministerului Economiei si Comertului (MEC) lipsesc foarte putine din metodele de privatizare moderne. Transparenta este conceputa ca o cale de crestere a valorii de piata si de finantare.
Chiar atunci cand nu este folosita piata deschisa de capital prin oferta publica de actiuni, respectiv listarea la Bursa, strategia de privatizare a MEC seamana cu cea a unei mari companii care vrea sa faca din transparenta o cale de inlesnire a finantarii.
ARMA TRANSPARENTEI. 'Cresterea competitivitatii sectorului energetic presupune un volum de investitii de aproximativ 10 miliarde de euro in urmatorii 15 ani', a declarat Codrut Seres, ministrul Economiei si Comertului. Un obiectiv al MEC este ca peste 70% din aceste investitii sa fie capital privat si pentru a atinge acest nivel, oficialul roman crede ca este necesara 'folosirea unor metode transparente de privatizare cu reguli clare si criterii stabilite in documente publice'.
Pentru comparatie, companiile listate la marile burse ale lumii folosesc, de asemenea, transparenta pentru cresterea valorii lor de piata, de care depind dimensiunea si costul resurselor de finantare atrase de pe piata.
COTARE PRIN FINANTARE. In vederea listarii la Bursa de Valori Bucuresti, cinci companii din portofoliul MEC vor promova o oferta publica initiala primara, prin care isi vor majora capitalul social vanzand actiuni nou emise de circa 10% din capital.
Seres spera ca in prima jumatate a anului sa fie inscrisa la cota Bursei de Valori Bucuresti cel putin una dintre candidatele anuntate: Transelectrica, Transgaz, Romgaz si filialele Electrica Muntenia Nord si Transilvania Nord. 'Sunt societati care dupa listarea la Bursa si dupa ce se vor obisnui cu rigorile de transparenta ale acesteia, se vor putea finanta in continuare pe aceasta cale. Al doilea pas ar putea fi listarea si la mari burse europene, la Viena sau la Londra', a declarat Codrut Seres.
METODE SPECIFICE. In unele cazuri, listarea poate da indicii valoroase pentru stabilirea valorii de piata a companiei, respectiv pentru vanzarea unui pachet de control. In altele - nu. Adeseori analistii dau ca exemplu negativ trecerea din portofoliul fostului APAPS in proprietate privata a unei perle ca Alro Slatina, prin intermediul pietei deschise.
O metoda foarte agreata este combinarea vanzarii unui investitor strategic calificat a unui pachet de control cu o infuzie de capital pana la o proportie de 51% din actiuni, asa cum s-a intamplat la Petrom si la filialele Electrica.
MEC va incerca si metode complexe, cum este parteneriatul public privat, sau introducerea unor structuri IPP (producatori independenti de energie) care sa angajeze investitii private de la zero (greenfield) pentru anumite obiective ale societatilor. Sunt avute in vedere si metode simple, cum sunt vanzarea de mari active, cum sunt halele industriale, mine sau microhidrocentrale (la bucata sau la 'pachet').
TRANSELECTRICA LISTATA LA BURSA
Transelectrica SA va fi prima mare companie de stat care va sparge gheata privatizarilor printr-o oferta publica de actiuni nou emise echivaland cu pana la 10% din capitalul social. Pana la 15 martie, mai multe consortii de societati de brokeraj si-au prezentat propriile oferte pentru a castiga contractul de intermediere. Astfel se va indeplini rigoarea bursiera ca un numar mare de actiuni sa se afle in posesia cat mai multor detinatori. Autoritatile spera ca, pana la sfarsitul lunii iunie, la Bursa de Valori Bucuresti sa se inregistreze primele tranzactii cu actiuni Transelectrica.
PRIMA ATRACTIE. Compania va fi, probabil, cea mai atractiva oferta energetica la Bursa. Fiind detinatoare a monopolului transportului energiei electrice si conectata la sistemul energetic european, Transelectrica este si profitabila. Potrivit unor estimari interne, profitul brut va reprezenta 4 -5% dintr-o cifra de afaceri de circa 10.000 miliarde de lei. Capitalul social al Translectrica este acum impartit in 65,9 milioane actiuni cu o valoare nominala de 100.000 lei fiecare. Analistii cred ca vanzarea prin Bursa a unui plus de 10% ar insemna colectarea de pe piata a echivalentului a peste 2 milioane de euro, in functie si de dimensiunea primei de emisiune care este diferenta dintre pretul de vanzare a unei actiuni si valoarea nominala.
MARILE MIZE. Autoritatile par, in sfarsit, decise sa treaca examenul privatizarii prin Bursa, uneori mai complicat decat cel al negocierii cu un singur investitor si cu implicatii mai extinse. Vanzarea cu succes la Bursa de Valori Bucuresti a unor pachete de actiuni noi ale filialelor Electrica Muntenia Nord si Transilvania Nord va fi o piatra de incercare atat pentru Ministerul Economiei si Comertului cat si pentru societatile de brokeraj intermediare. Este posibil, insa, ca pachetele oferite sa fie de numai 5% din capitalul social.
Sursa: Jurnalul, 29 martie 2005'
28.03.2005
-
O noua nava lansata la Aker Braila
Romania libera
___
Aker Braila a lansat cea de-a patra nava din acest an, construita pentru firma Aker Langsten AS - Norvegia. Nava de aprovizionare MT 6000 Mk. II 'STRIL T.B.N.' este o nava cu propulsie electrica si este una dintre cele mai mari nave de aprovizionare construite la Aker Braila. Greutatea navei la lansare este mai mare de 2.000 t, in comparatie cu cele construite pana acum si a caror greutate era de aproximativ 1.200 t. Dintre caracteristicile principale ale noii nave amintim lungimea totala de 85,65 m si inaltimea de 7,45 m.
Sursa: Romania Libera, 28 martie 2005' -
Statul va acorda din nou subventii pentru tractoare
Gardianul
___
Parlamentarii de Brasov apartinand coalitiei de guvernamant au promis conducerii uzinei Tractorul reluarea subventiei bugetare pentru masinile agricole. Astfel, Guvernul va subventiona cu 500 miliarde de lei intreaga industrie producatoare de tractoare si masini agricole, statul urmand sa acopere 45% din pretul utilajelor. Restul sumei va fi platita de cumparatorii tractoarelor. Potrivit Mediafax, parlamentarii au subliniat ca subventia va sustine activitatea celor 33 de uzine producatoare de tehnica agricola, dupa ce blocarea programului, in anii trecuti, a dus la diminuarea livrarilor pe piata interna ale fabricilor de profil. Proiectul de act normativ privind subventia ar putea fi aprobat in urmatoarea sedinta de Guvern.
Parlamentarii vor sustine privatizarea cat mai rapida a uzinei Tractorul.
Sursa: Gardianul, 28 martie 2005. -
Noi zacaminte de petrol si gaze scoase la licitatie
Evenimentul Zilei SNP
___
Activitatea de atragere a unor noi investitori in activitatea de explorare a zacamintelor de hidrocarburi va continua in 2005 prin ofertarea a cinci perimetre situate in Platforma Moldoveneasca, Platforma Moesica si Bazinul Maramures. Agentia Nationala pentru Resurse Minerale va definitiva, pina pe 15 aprilie 2005, si lista perimetrelor de exploatare ce vor fi oferite in cursul anului 2005, potrivit datelor furnizate de institutie.
Potrivit ANRM, va fi incurajata si continuarea exploatarii unor zacaminte marginale, la exploatarea carora titularii actuali de acorduri (Petrom si Romgaz) vor renunta, din motive economice. Aceste perimetre vor fi oferite tot in cadrul unor licitatii publice la care pot participa companii petroliere medii si mici.
In prezent, circa 80 la suta din suprafata tarii cu perspective petroliere face obiectul a 54 de acorduri de concesiune pentru explorare, dezvoltare si exploatare petroliera, in derulare cu companii straine si romanesti. In baza acestor acorduri, au fost realizate studii geologice si noi modele structurale si oleogenetice ale unor bazine, au fost reprocesati peste 12.000 de km ale unor profile seismice inregistrate anterior, au fost realizate investigatii geochimice cu metode moderne, au fost forate circa 150 de sonde de explorare, de deschidere si evaluare etc.
Costul total al lucrarilor de explorare, executate sub incidenta acordurilor petroliere, este de peste 400 milioane dolari, din care circa 250 milioane dolari au fost cheltuiti de companii straine. Rezultatul acestui efort financiar si tehnologic a fost descoperirea unui numar important de structuri de dimensiuni mici, peste 40, pe care a fost evidentiata prezenta unor acumulari de titei si gaze naturale, cele mai multe fiind inca in faza de evaluare sau exploatare experimentala.
Sursa: Evenimentul Zilei, 28 martie 2005
25.03.2005
-
Interagro isi consolideaza pozitia in actionariatul Asirom
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania Interagro Bucuresti, controlata de omul de afaceri Ioan Niculae, si-a consolidat pozitia in actionariatul Asirom, a doua societate de asigurari din Romania dupa volumul primelor subscrise, prin majorarea participatiei cu 2,41%, pana 40,55% din capitalul companiei. Conform RASDAQ, operatiunea a fost raportata in sedinta bursiera de ieri. Valoarea pachetului achizitionat depaseste 1,9 milioane de euro.
Ultima tranzactie cu titlurile Asirom a fost efectuata marti, cand au fost transferate 1.260 actiuni la un pret mediu de 4.400 lei/ actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 2.806,6 miliarde de lei (77,2 milioane de euro). De la inceputul anului, titlurile Asirom au fost intens tranzactionate, fapt ce a generat cresterea pretului mediu pana la 5.600 lei/titlu. Ulterior, pe fondul caderii pietei bursiere, cotatia a scazut pana la 4.000 lei/titlu la 21 martie. Valoarea tranzactiilor a urcat, in acelasi interval, de la o suta de milioane de lei, in luna ianuarie, la 34,86 miliarde de lei, in 18 martie. Cel mai ridicat nivel al tranzactiilor s-a inregistrat in 17 februarie, cand acest indicator a atins 41,6 miliarde de lei. Societatea are un capital social de 637,9 miliarde de lei.
Conform Rasdaq, in afara de Interagro, ceilalti actionari sunt Postelnicu Tiberiu Bica - 11,54%, fondul de investitii Broadhurst - 19,73%, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - 6,38% si Astra Romana - 17,79%. Asirom este al doilea jucator pe piata asigurarilor, dupa Allianz-Tiriac Asigurari, cu un volum al primelor subscrise din asigurari generale si de viata de 5.411 miliarde de lei la nivelul anului 2004. In 2004, conform datelor preliminare, piata asigurarilor a depasit 35.200 de miliarde de lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 25 martie 2005.
-
Dobanzile pentru lei au luat-o la vale
Curierul National
___
Mai multe banci importante au redus, ieri, dobanzile la depozitele in lei, tendinta influentata de coborarea dobanzii de interventie a BNR in conditiile scaderii constante a inflatiei.
Banca Comerciala Romana a redus dobanda la o luna pentru depozitele persoanelor fizice cu 1%, la 10%. La termen de 3 luni cu plata la scadenta, dobanda a fost redusa la 10,10%, la termen de 6 luni plata dobanzii la scadenta dobanda este de 10,25%, iar la termen de 12 luni este de 10,50%.
Raiffeisen Bank a scazut dobanzile la depozitele in lei, tot cu un punct procentual.
Depozitul in lei cu plata lunara a dobanzii si dobanda fluctuanta cu scadenta la o luna pentru persoane fizice se recompenseaza cu 9%.
Dobanda la 3 luni este de 9,5%, la fel ca la un an.
Pentru persoanele juridice si liber profesionisti dobanda la luna este de 7%, iar la 6 luni si la un an este de 7,5%.
Banca Daewoo a modificat, tot ieri, nivelul dobanzilor pentru depozitele in lei destinate persoanelor fizice si juridice, se arata intr-un comunicat al bancii.
Pentru persoanele juridice, depozitele in lei constituite pe termen de pana la un an (la 1, 3, 6, 9 sau 12 luni) au o dobanda de 7 la suta. Pentru persoanele fizice dobanzile sunt de 10,50 la suta pentru o luna, 9,50 la suta pentru 3 luni, 8,50 la suta pentru 6 luni, 9 luni si un an.
Dobanzile acordate la depozitele constituite in lei pentru pensionari si studenti sunt de 11,50 la suta pentru o luna, 10,50 la suta pentru 3 luni, 9,50 la suta pentru 6 luni, 9 luni si un an.
De asemenea, au fost modificate corespunzator dobanzile la depozitul Maxim, depozitul cu plata lunara a dobanzii si la depozitul in lei pe perioade fluctuante.
Si UniCredit a scazut dobanzile tot cu un procent, cea pentru depozitul persoanelor fizice coborand de la 9% la 8% la o luna.
La sase luni si la un an, dobanda este de 7%. Pentru persoanele juridice, UniCredit opereaza o dobanda de 7% la o luna si de 6,5 la suta la 12 luni.
Ratele vor continua sa scada
BNR a redus, de trei ori in ultimele trei luni, rata dobanzii de politica monetara, nivelul acesteia ajungand astfel la 14,5%.
Cea mai recenta modificare a dobanzii a fost operata luna aceasta dupa ce la jumatatea lunii februarie, era redusa de la 16,5% la 15,75%.
Dobanda de politica monetara, sau de interventie, reprezinta nivelul ratei platite de banca centrala pentru depozitele atrase de la banci in cadrul operatiunilor de politica monetara.
Incepand cu jumatatea anului trecut, dobanda a scazut treptat, de la un nivel de 21,25%.
Nu este exclus sa mai asistam la scaderi ale dobanzilor la depozite, avand in vedere ca guvernatorul BNR Mugur Isarescu a 'promis' dobanzi maxime de 14% la credite pentru aceasta vara.
Automat vor scadea si dobanzile la depozite pentru ca altfel bancile ar avea profiturile afectate.
Dobanzile la valuta cresc
Depozitele in valuta sunt remunerate, cel putin in cazul BCR, mai bine ca luna trecuta. Este vorba insa numai de dolari.
Dobanda la depozitele in dolari a fos crescuta de BCR de la 3% la 3,5 la suta pe an. La euro nu au fost inca miscari.
Investitiile in depozite sunt cele mai sigure, dar randamentele lor scad, dupa cum se vede, pe zi ce trece. O alternativa mult mai riscanta dar cu randamente net superioare este Bursa.
Indicele BET, calculat pe baza evolutiei celor mai lichide companii, a urcat cu 10,29 la suta, BET-C, care reflecta trendul general al Bursei, a crescut cu 8,25 la suta, iar pentru BET-FI, care reflecta trendul celor cinci Societati de Investitii Financiare, avansul fata de luna anterioara a fost de 35,94 la suta.
Sursa: Curierul National, 25 martie 2005.' -
Pretul petrolului scade sub 55 de dolari barilul
___
Preturile petrolului au scazut miercuri sub 55 de dolari barilul, dupa ce stocurile de titei ale Statelor Unite au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, informeaza Reuters. Pretul titeiului brut de referinta pe piata americana a scazut cu 1,53 de dolari, la 54,50 de dolari barilul, mult sub nivelul record de 57,60 de dolari pe baril atins saptamana trecuta.
Titeiul Brent tranzactionat la Londra a inregistrat o scadere a pretului cu 1,09 dolari, la 53,50 de dolari barilul.
Scaderea preturilor a urmat dupa publicarea raportului saptamanal al Administratiei americane pentru Informatii in Domeniul Energiei, care a aratat ca stocurile au crescut saptamana trecuta cu 4,1 milioane de barili, la 309,3 milioane de barili, cel mai ridicat nivel atins din iulie 2002.
Stocurile de titei au crescut continuu in ultimele sase saptamani si sunt cu peste 23 de milioane de barili peste cele de anul trecut. Impactul cresterii stocurilor de titei a fost temperat de scaderea cu 4,1 milioane de dolari a stocurilor de benzina, la 217,3 milioane de barili. Cererea pentru benzina a continuat sa creasca in pofida faptului ca preturile la pompa sunt extrem de mari.
Sursa: Adevarul, 25 martie 2005.
24.03.2005
-
Broker ar pierde daca vinde din actiunile detinute la BRD
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Societatea de intermediere financiara SSIF Broker din Cluj-Napoca a anuntat ca are o pozitie deschisa pe BRD a carei pierdere potentiala in urma vanzarii la preturile la care se tranzactioneaza titlurile BRD la Bursa de Valori reprezinta mai mult de 3 miliarde de lei (aproximativ 82.000 de euro). Anterior, Broker raportase ca se afla intr-o situatie similara si in ceea ce priveste actiunile pe care le detine la Rompetrol Rafinare.
'Noi valorificam diferentele de pret in permanenta, astfel ca de regula pretul mediu de achizitie se afla aproape de pretul de piata. Daca pretul din piata scade, in evidentele noastre apare ca pierdere potentiala. Dar cand trendul se reia, pierderea dispare', a comentat Petru Prunea, presedintele SSIF Broker. Acesta a refuzat sa comenteze asupra pretului mediu la care actiunile BRD si Rompetrol Rafinare sunt inregistrate in portofoliu sau asupra numarului de actiuni pe care Broker le detine la cele doua companii.
Prunea a mai spus ca Broker nu face de regula investitii pe un orizont de timp prestabilit. 'Noi analizam conditiile de piata, oportunitatile care apar in anumite momente si in functie de acestea decidem daca ne marcam profitul, situatie care a fost reflectata si de rezultatele pe care le-am avut dupa primele doua luni ale anului', afirma Prunea. SSIF Broker a obtinut in primele doua luni ale anului un profit brut de 73,1 mld. lei (1,9 mil. euro), ceea ce reprezinta aproximativ 94% din profitul realizat anul trecut de aceasta companie.
Actiunile SSIF Broker sunt listate la Bursa de Valori. Ultima tranzactie cu aceste titluri s-a perfectat la pretul de 42.900 lei/actiune, in crestere cu 4,6% fata de sedinta precedenta. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 27,1 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 martie 2005.
' -
Fuziune intre Bursele de Valori de la Viena si Budapesta
Curierul National
___
Un grup de investitori austrieci a obtinut, martea trecuta, acordul Comisiei Europene pentru achizitionarea a doua Burse din Ungaria, informeaza Reuters. HVB Bank Ungaria, Bursa de Valori de la Viena - Wiener Boerse, impreuna cu mai multi investitori vor cumpara Bursa de Valori si Bursa de Marfuri din Budapesta, precum si casa de clearing Keler. Aprobarea achizitiei deschide posibilitatea unei fuziuni regionale sau a cooperarii intre Bursele din Europa Centrala, a declarat Attila Szalay-Berzeviczy, presedintele Bursei din Budapesta. Cele doua Burse ar putea depune o oferta comuna pentru cumpararea Bursei de la Varsovia, in momentul in care va fi scoasa la vanzare, a adaugat acesta.
Anul trecut, Bursa de la Viena si un grup de banci austriece au cumparat majoritatea actiunilor Bursei de Valori de la Budapesta, in cadrul unei tranzactii conduse de HVB Ungaria.
Principalul actionar al Bursei de Valori, cu 25% din titluri, este HVB Bank Ungaria, divizia locala a grupului HVB.
Sursa: Curierul National, 24 martie 2005. -
Liberalul Patriciu cere eliminarea taxei de 10% pe cistigurile de capital
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Liberalul Dinu Patriciu cere eliminarea cotei speciale de 10% aplicata cistigurilor de capital, propusa de Guvern in proiectul de modificare a Codului Fiscal. Propunerea a fost facuta ieri cu ocazia intilnirii patronatelor cu ministrul de stat George Copos si cu reprezentantii Finantelor. Desi proiectul de modificare a Codului Fiscal ar fi trebuit aprobat in urma cu aproape doua luni, el nu a fost zarit de patronate pina ieri.
Presedintele grupului 'Rompetrol' considera ca masura impozitarii cu 10% a cistigurilor de capital nu face decit sa afecteze prezenta investitorilor straini in Romania si poate influenta investitiile de anvergura si de durata.
Liberalul este de parere ca o crestere de 10 ori a impozitului pe cistigul de capital, rezultat in urma transferului titlurilor de valoare va reduce semnificativ interesul potentialilor investitori in pietele de capital, cu consecinte serioase asupra lichiditatii burselor. 'In orice caz, acest impozit se poate percepe doar prin declaratia globala de venit si nu pe tranzactie, asa cum se intimpla in majoritatea statelor europene. Orice alta forma de percepere a taxei este penalizatoare pentru piata de capital', se arata in documentul prezentat ieri de Dinu Patriciu.
De asemenea, Dinu Patriciu nu este de acord cu abrogarea punctului din Codul Fiscal care dadea posibilitatea pentru cei care vind in rate, de a recunoaste veniturile si a plati impozitul pe masura ce incaseaza ratele. In opinia domniei sale, aceasta masura nu face decit sa produca greutati producatorilor care vind unele produse in rate, 'fapt cu un serios impact asupra fluxurilor de lichiditati'.
Dinu Patriciu mai sustine ca eliminarea facilitatilor de deducere a 20% din valoarea de intrare a unui mijloc fix va pune serioase probleme investitorilor. Si masura cresterii impozitului pe dobanda la 10% este prematura, considera liberalul, deoarece ea ar putea duce la descurajarea economisirii.
Dinu Patriciu avertizeaza ca si accizarea electricitatii este o masura pripita luata de autoritati, deoarece ar atrage, inevitabil, o crestere a costurilor. Presedintele grupului 'Rompetrol' precizeaza ca noul Cod Fiscal mentine unele diferente nejustificabile de accize intre diversele tipuri de carburanti, care nu fac decit sa stimuleze frauda fiscala. El sustine ca numai egalizarea preturilor la benzina si motorina poate aduce statului venituri importante.
Se pare, insa ca nici aceste dezbateri nu i-au convins pe guvernanti sa dea o forma definitiva proiectului. Codul fiscal nu se afla nici astazi pe ordinea de zi a Executivului.
Modificarile de ultima ora, ale Codului fiscal prevad aminarea cresterii cu 10% a impozitelor pe veniturile din capital, a celor din dobinzile bancare si a tranzactiilor imobiliare, de la 1 aprilie la 1 mai. Codul fiscal prevede si alinierea, de la 1 ianuarie 2006 a tuturor impozitelor la nivelul cotei unice, de 16%.
De asemenea, protrivit directorului departamentului juridic din Ministerul Finantelor, Cornelia Preteanu, noul Cod fiscal prevede anularea unor facilitati la plata TVA. Astfel, va fi majorata TVA la serviciile de radio si televiziune, altele decit televiziunea si radioul public, precum si in cazul importurilor de discuri si suporturi tehnice care beneficiau pina acum de un ados de numai 9%.
Noul Cod Fiscal prevede majorarea accizelor pentru principalele produse, cum ar fi alcoolul etilic, tigari si uleiuri minerale dar si in cazul unor produse de lux, cum ar fi arme de vinatoare sau iahturi. Nota de fundamentare a proiectului arata ca masura cresterilor accizelor este o prevedere absolut fireasca, care se revizuieste anual, la data de 1 iulie, doar ca in acest caz, operatiunea a fost devansata data la 1 aprilie pentru a acumula mai repede venituri suplimentare la buget.
Reprezentantii Coalitiei guvernamentale urmau sa se intilneasca aseara, la Guvern, cu premierul Calin Popescu Tariceanu si cu Ministrul finantelor, Ionut Popescu, pentru a diascuta pe marginea Codului fiscal. Ieri, reprezentantii UDMR din Coalitie au amenintat ca vor da aviz negativ proiectului de lege in cazul in care se va majora TVA la hirtie de ziar, carte, sau in cazul televiziunilor si a radioului.
Sursa: Bursa, 24 martie 2005.'
Pagina