21.12.2005
-
SIF-urile au hotarat sa-si pastreze pachetele detinute
Romania libera LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Societatile de investitii financiare (SIF) isi vor pastra actiunile detinute la Banca Comerciala Romana (BCR), ne-a declarat Vasile Salapa, presedintele SIF5 Oltenia. El a precizat ca societatile de investitii financiare sustin o privatizare profitabila a bancii. In ceea ce priveste strategia postprivatizare, Salapa este de parere ca aceasta va fi adusa la cunostinta tuturor actionarilor in cadrul unei adunari generale a actionarilor, care va avea loc ulterior transferului de proprietate. Cele cinci SIF detin putin peste 30% din actiunile BCR, iar angajatii bancii au in proprietate 8% din titluri. BCR este cea mai importanta banca din Romania, cu active de aproape noua miliarde de euro. In primele noua luni ale anului, banca a obtinut un profit net de 180 milioane de euro.
Plata actiunilor se va realiza in termen de cel mult 90 de zile de la semnarea contractului, perioada in care partea romana trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte, printre care si aprobarea de catre Parlament a ordonantei de guvern privind contractul de privatizare. Pana la plata efectiva a pachetului vandut, castigatorul va vira suma intr-un cont tip escrow, deschis in strainatate. Statul va incasa aproximativ 60% din valoarea tranzac-tiei, restul sumei revenind Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare si International Finance Corporation, care detin cate 12,5% din BCR plus o actiune. Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat recent decizia Executivului ca veniturile din privatizare sa fie transferate la Fondul de Dezvoltare a Infrastructurii, pentru finantarea proiectelor din transport, sanatate si educatie, existand totodata posibili-tatea ca o parte dintre aceste sume sa fie utilizate si pentru sistemul privat de pensii.
Cumparatorul va avea obligatia sa listeze banca la bursa
Potrivit unui acord intre actionari, cumparatorul BCR va avea obligatia sa listeze banca in trei ani de la preluare daca doreste renuntarea la prevederea statutara prin care cele mai multe decizii pot fi aprobate in adunarea generala cu o majoritate de 75% din actiuni. De asemenea, intelegerea prevede ca actionarul majoritar sa acorde pana la listare dividende de minimum 40% din profitul net pe toata perioada pana la introducerea actiunilor pe bursa.
Actiunile Bancii Comerciale Romane (BCR) ar trebui listate la bursa anul viitor sau in cel mult doi ani, intrucat este una dintre cele mai profitabile societati romanesti si ar crea masa critica necesara pietei de capital, a declarat recent presedintele executiv al bancii, Nicolae Danila. 'Banca trebuie sa se listeze nu doar pentru a oferi o oportunitate de iesire a actualilor actionari. BCR ar insemna masa critica necesara pentru piata de capital romaneasca, in conditiile in care ne pregatim de lansarea fondurilor de pensii si dezvoltarea altor instrumente, cum ar fi obligatiunile ipotecare', a explicat presedintele BCR. Danila ar opta pentru o listare in principal pe piata interna, chiar daca dimen-siunile bancii o califica pentru cotarea la o bursa externa. 'Mi-as dori ca ponderea mare sa fie pe piata interna, pentru ca stiu ca toti romanii ar cumpara actiunile unei firme profitabile si cu atat mai mult ale BCR. Ne-am dezvoltat in parteneriat cu piata si ar fi un cadou frumos pentru cei care ne sunt clienti', a mai spus oficialul bancii.
Sursa: Romania Libera, 21 decembrie 2005.' -
Erste Bank preia BCR
HotNews.ro EBS
___
Erste Bank a preluat BCR, in urma ofertei de 3,75 miliarde euro pentru 62% din actiunile bancii, a anuntat ministrul de Finante, Sebastian Vladescu. Pretul oferit a contat in proportie de 90% in desemnarea castigatorului. Contractul va fi semnat miercuri, 21 decembrie.
Privatizarea Bancii Comerciale Romane (BCR) cel mai important Grup financiar din Romania a ajuns la final. Cele doua banci ramase in cursa finala sunt Millennium Banco Comercial Portugues din Portugalia si Erste Bank, din Austria.
Sapte banci au intrat in competitia de privatizare a Bancii Comerciale Romane (BCR) depunand oferte angajante pentru achizitionarea pachetului de 61,88% din actiunile bancii.
Astfel, Banco Comercial Portugues (Portugalia), Banca Nationala a Greciei, Banca Intesa (Italia), Deutsche Bank AG (Germania), Erste Bank AG (Austria), Dexia (grup franco-belgian) si BNP Paribas (Franta) au intrat in lupta pentru privatizarea BCR. Alte doua banci, grupul belgiano-olandez Fortis si banca belgiana KBC nu au depus oferte pana la expirarea termenului fiind eliminate.
In urma deschiderii ofertelor au ramas in finala cursei Millennium Banco Comercial Portugues din Portugalia si Erste Bank, din Austria. Criteriul de selectie a fost pretul oferit. Imediat dupa anuntarea Erste Bank si BCP drept finaliste, au aparut in presa ofertele: 3,2 si, respectiv, 3,1 miliarde de euro, cifre emise de surse apropiate tranzactiei. Cifra finala a depasit asteptarile: 3,75 miliarde euro.
Achizitia BCR are o importanta strategica pentru ambii concurenti, arata un raport al HVB Corporates & Markets, Global Markets Research.
Oferta celor doua banci, estimata la peste trei miliarde euro, a fost considerata neobisnuit de mare, depasind de cinci ori valoarea contabila a actiunilor BCR. In ecuatia ofertei de pret a celor doua finaliste intra potentialul pietei financiare romanesti, mult mai mare decat cel pe care Ungaria sau Cehia il aveau in urma cu cinci ani, adica in anul preaderarii la UE.
O cota in jurul a 3,5 miliarde de euro, ar valoriza intregul grup BCR la aproximativ 5,6 miliarde de euro, un pret semnificativ pentru o banca cu peste 300 de sucursale si agentii bancare, active totale de 7,3 miliarde de euro si care anul trecut a realizat un profit net de 123 de milioane de euro.
Intrarea BERD si IFC in actionariatul Bancii Comerciale Romane (BCR) a jucat un rol important in valorificarea bancii. Acest lucru a permis restructurarea institutiei de credit si cresterea performantelor, ceea ce a dus la majorarea pretului de vanzare comparativ cu suma oferita la prima incercare de privatizare.
Cele doua institutii internationale au cumparat in 2003 un pachet de 25% plus doua actiuni din capitalul BCR, pentru suma de 222 milioane dolari. Vanzarea pachetului facea parte dintr-o intelegere intre Guvernul de atunci si Fondul Monetar International, iar tranzactia a fost finalizata in primavara anului trecut.
Castigatoarea cursei pentru BCR va dobandi o cota de piata de aproximativ 25%, insa va fi nevoita sa faca eforturi semnificative pentru modernizarea, restructurarea si diversificarea bancii. Noul proprietar va avea de rezolvat integrarea sistemelor IT utilizate de banca dar si delicata problema a restructurarii personalului, in prezent BCR avand aproximativ 11.000 de angajati.
De la aproape o treime din piata in anul 2000, BCR nu mai detine acum decat un sfert. S-a mentinut totusi pe prima pozitie in piata, inca la distanta considerabila de principalul urmaritor – BRD.
Pe de alta parte, BCR este prima banca din Romania care a instalat 1.000 de ATM-uri, deja operationale, pe intreg teritoriul Romaniei. Totodata, numarul posesorilor de carduri BCR a depasit, in premiera pentru Romania, 1,8 milioane, banca fiind lider al pietei cu o cota de aproximativ 27%.
Reamintim ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) este principalul actionar al BCR, cu 36,88% din capital, dupa ce a vandut anul trecut un pachet de 25% plus doua actiuni Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare si diviziei de investitii in sectorul privat a Bancii Mondiale, International Finance Corporation, pentru 222 de milioane de dolari.
Ceilalti actionari sunt salariatii BCR, cu 8% din titluri, SIF Oltenia - 6,11%, SIF Banat-Crisana - 6%, SIF Transilvania - 6% si SIF Moldova - 6% si SIF Muntenia - 6%.
Sursa: HotNews.ro, 20 decembrie 2005. -
Listarea Transelectrica pe Bursa, amanata pentru luna mai
Curentul TEL
___
Societatea de transport a energiei electrice Transelectrica s-ar putea lista la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in luna mai a anului viitor, printr-o oferta publica initiala primara, care ar putea fi lansata in luna aprilie, potrivit directorului pentru cooperare internationala si piata de capital al societatii, Razvan Purdila. Desi, initial, operatiunea era prevazuta pentru anul in curs, oficialii companiei au declarat ca, avand in vedere specificul societatii, care este un operator de sistem, si nu o firma cu 'productie' de bunuri, procesul a necesitat un timp ceva mai indelungat pentru pregatirea si intelegerea tuturor aspectelor, atat din partea consultantilor, cat si din partea companiei.
Compania va oferi 10% din capitalul social, respectiv 7,3 milioane de actiuni noi cu o valoare nominala de circa 10 lei.
Sursa: Curentul, 21 decembrie 2005.' -
In 2005, doar doua companii s-au finantat prin Bursa
Averea VNC
___
Companiile romanesti nu se inghesuie sa utilizeze piata de capital pentru atragerea de fonduri, unul dintre motivele principale fiind refuzul actionarilor de a transforma compania in societate deschisa, fapt care presupune un grad ridicat de transparenta in ce priveste afacerile firmei.
Anul acesta au fost lansate doar trei oferte publice initiale (IPO), din care s-au finalizat doua, Flamingo International si Vrancart Adjud. Valoarea totala a finantarilor din piata este mai mica de 17 milioane euro. Oferta publica initiata de societatea Apa Staretului a fost un esec total.
Flamingo International, unul dintre cei mai importanti retaileri si distribuitori de tehnica de calcul si electronice de consum din Romania, a lansat la inceputul lunii iunie o oferta publica ce s-a derulat dupa reguli neutilizate in Romania, insa cunoscute pe piata americana, dupa cum au opinat brokerii la acea vreme. Noutatea a constat in faptul ca pretul din oferta nu a fost prestabilit, ci determinabil. Investitorii au putut depune in perioada ofertei ordine de subscriere de actiuni la orice pret cuprins intre 18.000 si 24.000 lei vechi/actiune. Initial s-au pus in vanzare 17 milioane actiuni, la valoarea nominala de 0,1 lei noi/actiune, reprezentand 25,18% din capitalul social, insa oferta a fost suprasubscrisa astfel ca s-a suplimentat cu 15%, volumul final de actiuni vandute fiind de 19.550.000 titluri. In urma acestei oferte Flamingo International a obtinut o suma echivalenta cu 12,5 milioane euro, bani ce vor fi folositi pentru proiectele de extindere a companiei, potrivit conducerii acesteia. Dupa finalizarea acestei oferte, Flamingo a majorat capitalul social cu suma de 43.529.479 lei noi, de la 8.705.895,8 lei noi la 52.235.375 lei noi, prin emisiunea a 435.294.790 actiuni cu valoarea nominala de 0,1 lei noi/actiune. Majorarea s-a facut prin utilizarea primelor de emisiune integral incasate in suma de 43.010.000 lei noi si prin emiterea a 430.100.000 actiuni noi cu valoarea nominala de 0,1 lei/actiune. La finalul sedintei de tranzactionare din 25 noiembrie, caplitalizarea bursiera a companiei de IT&C era de 240 milioane lei noi, echivalentul a 65 milioane euro. Actionarul majoritar este Dragos Daniel Cinca, cu o detinere de 79,35% din actiunile societatii, iar alti actionari persoane fizice, in numar de 80, detin 20,65%. In urma ofertei, free-float-ul (nr. actiuni care se tranzactioneaza in piata) este de 36,6%.
Vrancart Adjud, fostul combinat de hartie si celuloza, cel mai mare producator de hartie igienica, de carton ondulat si hartie fluting, a lansat in primavara acestui an o oferta in cadrul careia s-a vandut un volum de 116.500.000 titluri, reprezentand 1% din capitalul social. Valoarea totala pusa in vanzare a fost de 17.475.000 lei noi, suma echivalenta cu aproximativ 4,8 milioane euro. Valoarea nominala a unei actiuni a fost 0,1 lei/actiune, iar pretul de vanzare 0,15 lei noi/actiune. Dupa incheierea acestei oferte, societatea a majorat capitalul social cu suma de 5.825.000 lei noi, prin emiterea unui numar de 58.250.000 actiuni, majorare rezultata prin incorporarea in capitalul social a primei de emisiune din oferta publica. Capitalul s-a majorat de la 46.902.714,60 lei noi la 52.727.714,60 lei noi, iar numarul total de actiuni s-a majorat de la 469.027.146 la 527.277.146.
Actionarul majoritar al Vrancart este SIF 1 Banat-Crisana, cu o detinere de 96,65%, in timp ce participatia altor actionari este de 3,34%. Vrancart a mai fost listata pe piata Rasdq in perioada 1996-2004, perioada in care s-a facut o singura tranzactie, pe data de 15 decembrie 2003, cand s-au transferat 75.041 actiuni, la pretul de 113.848 lei/actiune. Compania a fost delistata din cauza actionariatului excesiv de concentrat. Vrancart este listata, in prezent, la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti, asemenea companiei Flamingo International.
Societatea Apa Staretului a lansat, tot in primavara acestui an, o oferta publica de vanzare a 653.000 de actiuni, reprezentand 42,85% din capitalul social. Valoarea totala pusa in vanzare a fost de 1.632.500 lei noi. Oferta nu s-a incheiat insa, deoarece nu au fost intrunite conditiile minime, anume sa fie subscrisa in proportie de cel putin 30%, dupa cum declara reprezentantii societatii de brokeraj Finans Securities, intermediarul ofertei. Compania intentiona ca dupa incheierea ofertei sa se listeze pe piata Rasdaq, la categoria baza. Actionarul majoritar al societatii este Saranna Enterprises Limited, care detine 87,47% din actiuni, iar un procent de 10% este detinut de un investitor, Bogdan Manoiu, potrivit datelor din oferta publica.
Brokerii sunt optimisti si cred ca anul viitor vor avea loc mai multe oferte publice initiale, luand in calcul listarea unor companii de utilitati, precum Transgaz, Romgaz, Transelectrica, a BCR sau CEC. In 2004, la BVB a avut loc o singura oferta publica initiala, cea a SSIF Broker din Cluj, listata la categoria a II-a.
Sursa: Averea, 21 decembrie 2005.
20.12.2005
-
Curtea Constitutionala pune sub semnul intrebarii Codul fiscal
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
O decizie recenta a Curtii Constitutionale (nr. 568 din 2005) pune sub semnul intrebarii si aplicabilitatea actualului Cod fiscal, dupa ce guvernul a anuntat saptamana trecuta ca renunta la modificarea sa la 1 ianuarie 2006. Curtea Constitutionala a decis ca unul din articolele din legea care aproba o ordonanta de urgenta a guvernului prin care era modificat Codul fiscal este neconstitutional. Curtea a fost sesizata de Avocatul Poporului. Aplicarea respectivului articol este astfel suspendata.
Decizia Curtii adanceste si mai mult starea de confuzie de pe piata cu privire la prevederile fiscale care vor fi aplicate incepand de anul viitor, in special in privinta dobanzilor, fondurilor mutuale, investitiilor imobiliare si in actiuni. Legea fusese publicata pe 1 iunie si prevedea ca intra in vigoare la aceeasi data. Conform Constitutiei insa, legea nu putea intra in vigoare decat la trei zile dupa publicare, iar articolul se refera tocmai la momentul intrarii in vigoare a noilor prevederi fiscale. Neoficial, reprezentantii Ministerului de Finante considera ca articolul respectiv nu prezenta nici o problema, pentru ca oricum legea nu se putea aplica retroactiv si a luat in considerare acest fapt la elaborarea normelor.
Brokerii sustin ca in conditiile actuale, castigurile de pe Bursa vor fi impozitate cu 1% si anul viitor. Avand in vedere decizia Curtii Constitutionale, din punctul meu de vedere pentru anul viitor va ramane in vigoare prevederea conform careia castigurile de pe Bursa se impoziteaza in continuare cu 1%,' este de parere Rares Nilas, directorul general al BT Securities, societatea de brokeraj a Bancii Transilvania. Codul fiscal prevede impozitarea cu 16% a actiunilor cumparate dupa 1 iunie incepand de anul viitor. Decizia pune sub semnul intrebarii si impozitele majorate pe dobanzi si tranzactiile imobiliare retinute incepand din iunie.
'Decizia Curtii nu face decat sa legifereze o stare de fapt, pentru ca oricum legea s-a aplicat din 4 iunie, iar Ministerul de Finante a acceptat acest lucru prin normele de aplicare', spune Gabriel Biris, avocat in cadrul Salans. Conform Constitutiei, Parlamentul va trebui sa corecteze legea astfel incat sa intre in prevederile constitutionale. Nu este insa sigur daca parlamentarii vor putea modifica legea, in sensul ca aceasta intra in vigoare la o data anterioara unei astfel de decizii. 'Cred ca deputatii, care va trebui sa modifice legea, vor putea pune ca data de aplicare data de 4 iunie. Oricum, ar fi fost de datoria Curtii Constitutionale sa precizeze care este interpretarea care trebuie data acestei hotarari', spune Biris.
Proiectul de modificare a Codului fiscal, discutat in ultimele luni, va fi aprobat de Guvern dupa consultarile ministrului finantelor, programate pentru urmatoarele zile, cu comisarii europeni asupra taxelor si accizelor care urmeaza sa fie introduse la alcool si tutun, conform premierului Tariceanu, citat de Mediafax. El a tinut sa precizeze ca discutiile vor viza doar taxele si accizele la alcool si tutun, si nu intregul proiect de modificare a Codului, al carui text tine strict de responsabilitatea Guvernului.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu a anuntat saptamana trecuta ca nu mai schimba nimic pana la 1 ianuarie 2006 in prevederile fiscale, fiscalitatea urmand sa fie modificata de la inceputul anului viitor conform actualului Cod. Aceasta dupa ce mai multe proiecte de modificare a Codului fiscal au facut obiectul dezbaterilor publice in ultimele luni. Bursa a scazut ieri, brokerii punand aceasta evolutie si pe seama incertitudinilor privind fiscalitatea.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 decembrie 2005.
' -
Presedintii SIF-urilor, convocati in secret la guvern
___
Premierul Calin Popescu Tariceanu i-a convocat, in secret, ieri, dupa-amiaza, la guvern, pe presedintii celor cinci Societati de Investitii Financiare. Asta, in conditiile in care fiecare SIF detine cate 6% din BCR, banca al carui nou proprietar urmeaza a fi anuntat astazi. La inchiderea editiei, intalnirea ' de taina' nu se terminase, nici unul dintre participanti neputand fi contactat. O posibila rascumparare a participatiilor SIF la BCR ar fi putut constitui insa singurul subiect de discutie.
Presedintii celor cinci Societati de Investitii Financiare (SIF) au fost convocati, ieri, in mare secret, la guvern. Invitatia a fost facuta prin cabinetul premierului Calin Popescu Tariceanu, pentru ora 16.00, desi pe agenda publica nu era mentionata o astfel de intalnire. 'Speram ca macar ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, sa fie la discutiile care vor avea ca tema privatizarea Bancii Comerciale Romane. Alte detalii nu ne-au fost furnizate nici noua', ne-a declarat unul dintre presedintii SIF-urilor.
Chiar daca pana la ora inchiderii editiei 'sedinta' ad-hoc nu se terminase si nici unul dintre reprezentantii SIF-urilor nu a putut fi contactat, subiectul acestei intruniri pare sa fi fost o posibila rascumparare a participatiilor detinute in prezent de SIF-uri la BCR.
De ce au 'cautare' SIF-urile
Fiecare SIF detine 6%-6,12% din actiunile BCR. Anunturile din presa legate de ofertele facute pentru preluarea pachetului de 61,88% din BCR au determinat, anul acesta, o evolutie oscilanta si o volatilitate ridicata pe titlurile celor cinci SIF. Dupa primele informatii legate de ofertele financiare, SIF-urile au castigat din nou teren, investitorii facand diferite scenarii cu privire la adevarata valoare a activului net si, implicit, a valorii de piata a actiunilor, trendul din luna octombrie si noiembrie continuand sa fie crescator, ne-a explicat directorul general la Intercapital Invest, Razvan Pasol.
Nu vor sa vanda
Analistii ne-au explicat ca BCR este inregistrata in activele SIF-urilor la o valoare mai mica, din cauza ca este actiune necotata. De aceea, in momentul in care va fi listata pe Bursa, va fi inregistrata in activ la o valoare mult mai mare. In momentul de fata, presedintii SIF nu par dispusi sa-si vanda participatiile la BCR catre stat, constienti fiind ca nu vor putea obtine contravaloarea reala. 'Nu am de gand sa accept vanzarea pachetului detinut la BCR', ne-a declarat, ieri, inaintea intalnirii de la guvern, unul dintre presedintii SIF.
Azi e ziua cea mare!
Mai sunt doar cateva ore pana cand vom afla care este noul proprietar al celei mai mari banci din Romania! Castigatorul licitatiei pentru preluarea Bancii Comerciale Romane (BCR) va fi anuntat, astazi, la ora 19.00, la sediul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Viitorul proprietar al BCR va fi insa, cu siguranta, unul dintre cei doi ofertanti calificati pentru ultima etapa a procesului de privatizare, respectiv Erste Bank (Austria) si Millennium bcp (Portugalia). Selectia s-a realizat dupa o prima depunere de oferte, la care au participat alte sapte institutii de reputatie internationala, precum Deutsche Bank AG, BNP Paribas, Banca Intesa sau KBC. Grila de departajare a fost conceputa de autoritati astfel incat pretul sa reprezinte 90% din punctaj. Finalistii au fost anuntati pe 26 octombrie, iar o saptamana mai tarziu au fost demarate negocierile pentru elaborarea contractului de privatizare. Documentul in forma finala a fost aprobat in sedinta guvernului din 11 decembrie, iar a doua zi a fost trimis celor doi participanti. Castigatorul care va fi anuntat astazi la sediul AVAS va prelua astfel un pachet de 61,88% din actiunile BCR, o participatie de 36,88% aflandu-se in proprietatea AVAS, iar restul de 25% plus doua actiuni fiind detinute de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (IFC).
Active de noua miliarde de euro
BCR este, in prezent, cea mai mare banca din Romania, avand active de aproximativ noua miliarde de euro. Din valoarea tranzactiei, statul va incasa aproximativ 60%, restul sumei revenind Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (IFC), care detin cate 12,5% plus o actiune. Contractul de privatizare va fi semnat, maine, in prezenta primului-ministru, Calin Popescu Tariceanu, si este considerata cea mai mare privatizare pana in acest moment.
Sursa: Curentul, 20 decembrie 2005.' -
SIF-urile vor garantii de exit
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Ultimele zvonuri printre analistii din strainatate sustin ca favorita in cursa pentru BCR este Erste Bank, insa departajarea va fi una foarte mica. AVAS va anunta astazi cistigatorul licitatiei pentru preluarea BCR, iar Guvernul spera ca va semna contractul miercuri. Sansele bancii austriece sint mult mai mari, mentioneaza sursele citate intrucit este o banca mai mare, cu experienta in regiune.
Pe de alta parte, banca spaniola 'Santander' a facut public faptul ca se asteapta ca 'Millenium', cea mai mare banca privata din Portugalia, sa cistige BCR contra sumei de 3,8 miliarde de euro. Oficialii 'Santander' cred ca 'Millenium' va atrage de la actualii sai actionari circa 1,7 miliarde de euro pentru finantarea operatiunii de preluare a BCR.
Privatizarea celei mai mari banci din Romania - Banca Comerciala Romana - este intens disputata. Presedintii celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au fost chemati de urgenta la Guvern in cursul zilei de ieri pentru ultimele discutii inainte de anuntarea cistigatorului licitatiei pentru preluarea BCR.
Surse din piata mentioneaza o posibila neintelegere intre stat reprezentat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului si presedintii SIF-urilor.
Presedintele SIF5 'Oltenia', Vasile Salapa, contactat inainte de intilnirea de la Guvern, ne-a declarat: 'Nu stiu pentru ce am fost chemati la Guvern, probabil ca sa aflam situatia actuala inainte de finalizarea privatizarii BCR'. Si, Petre Pavel Szel, presedintele SIF4 'Muntenia', a sustinut ca nu stie nimic legat de invitatia urgenta la Guvern. De asemenea, domnia sa ne-a precizat ca au avut loc citeva discutii pe tema privatizarii BCR si cu presedintii SIF-urilor.
Presedintele SIF 1 'Banat Crisana', Ioan Cuzman, ne-a declarat: 'Cea mai incerta situatie este aceea ca nici salariatii si nici SIF-urile nu stiu intentiile viitoare ale investitorului strategic'. Domnul Cuzman ne-a precizat ca nici unul dintre potentialii investitori la BCR nu are o strategie clara pentru viitor. Domnia sa mai afirma ca au existat intilniri cu AVAS, insa sustine ca SIF-urile sint interesate de o prefigurare a clauzei de exit. Ioan Cuzman ne-a mai declarat: 'Daca BCR nu se va lista la cota Bursei si nu va exista o strategie viitoare a investitorului institutional ce va fi declarat cistigator, putem solicita iesirea din actionariatul bancii'.
Finalistii in cursa BCR sint 'Erste Bank' (Austria) si 'Millenium bcp' (Portugalia). Grila de departajare a fost conceputa de autoritati astfel incit pretul sa reprezinte 90% din punctaj.
AVAS este principalul actionar al BCR cu 36,88% din capital, dupa ce a vindut anul trecut un pachet de 25% plus doua actiuni Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare. Ceilalti actionari sint salariatii BCR cu 8% din titluri, SIF 'Oltenia' cu 6,11% si celelalte societati de investitii financiare cu cite 6% din actiunile bancii.
Sursa: Bursa, 20 decembrie 2005.'
19.12.2005
-
Pe 20 decembrie vom sti castigatorul licitatiei pentru BCR
Gandul EBS
___
Presedintele Traian Basescu este foarte multumit de modul in care a decurs, pana acum, procesul de privatizare al Bancii Comerciale Romane (BCR). Este o adevarata lectie de transparenta, a afirmat, sambata, seful statului, la un seminar organizat de catre Societatea Academica Romana (SAR).
„Faptul ca, pana acum – si au fost eliminati competitori formidabil de mari –, nimeni nu a reclamat autoritatile romane este o proba a corectitudinii derularii acestui proces. (...) Mecanismul creat este de necontestat.
Cel care va merita cu adevarat sa castige va castiga, chiar daca va fi vorba de o diferenta de un euro intre ofertele celor doi competitori. Acuratetea procesului e de exceptie', a adaugat Basescu.
Guvernul va anunta, pe 20 decembrie, castigatorul licitatiei pentru cumpararea BCR. In cursa au mai ramas portughezii de la Millenium si austriecii de ERSTE. Pe 21 decembrie urmeaza sa fie semnat contractul de privatizare. (L. Ruse)
Sursa: Gandul, 19 decembrie 2005.' -
Electroputere Craiova, privatizare amanata
Curierul National EPT
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a decis decalarea perioadei pentru depunerea ofertelor la privatizarea societatii Electroputere Craiova, pana la 5 ianuarie 2006, dupa ce o firma care a cumparat dosarul de prezentare a solicitat prelungirea datei limita. AVAS a anuntat, in data de 21 noiembrie, ca vinde prin negociere pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile, un numar de 78 milioane de actiuni reprezentand 62,8% din capitalul social al Electroputere. In urma publicari anuntului, au fost cumparate patru dosare de prezentare, de catre o firma straina si trei din Romania. Structura actionariatului si pachetul de actiuni scos la vanzare se vor definitiva in functie de modificarea capitalului social al Electroputere, in urma iesirii din patrimoniu a unor active care au facut obiectul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, precum si a unor active cu caracter social. In aceste conditii, AVAS va vinde intreg pachetul de actiuni pe care il va detine la data incheierii contractului de vanzare-cumparare de actiuni.
Societatea din Craiova activeaza in domeniul productiei de motoare, generatoare si transformatoare electrice si are un capital social de 12,4 milioane de lei.
Sursa: Curierul National, 19 decembrie 2005. -
In 2005, privatizarea a adus doar 86 de milioane de euro
Cotidianul
___
Prestatia Aliantei in 2005 in materie de privatizare inseamna doar 86 de milioane de euro. Anul poate fi salvat cu pixul daca adunam cele 300 de milioane antamate de DIP in 2004, dar platite anul acesta, si cele trei miliarde care se vor obtine din privatizarea BCR.
Privatizarea companiilor care au mai ramas in portofoliul statului este gestionata de doua institutii: Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si Ministerul Economiei, prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie. Daca in cel de-al doilea caz putem vorbi de ceva succese la vinzare, in cazul AVAS performanta din privatizare este aproape nula.
Societati mici si putine
AVAS a vindut, in acest an, pachete majoritare de actiuni la doar patru societati. Este vorba despre firme mici, nume putin cunoscute, cu impact redus asupra economiei romanesti: Senzorom Cluj, Moldoplast Iasi, Girobir Birlad si Haber Hateg. Cumparatorii au fost persoane fizice sau SRL-uri, iar sumele obtinute au fost mici. In total, s-au luat doar 4,9 milioane de euro.
De vina pentru aceste ‘’performante’’ este in primul rind portofoliul de societati al institutiei, jumatate din el ajungind la stadiul de fi socotit neprivatizabil. Aici mai pot fi vindute, in cel mai bun caz, doar activele. In al doilea rind, institutia s-a axat mai mult pe recuperarea datoriilor catre stat, activitate care a avut ceva mai mult succes: doar din executare silita, AVAS a incasat, in primele opt luni ale anului, 71 de milioane de euro.
Totusi, AVAS este institutia in portofoliul careia se afla “perla” numita BCR, privatizare care este prognozata a se incheia pina la sfirsitul anului. Cum declaratiile mai putin oficiale de pina acum indica un pret de cel putin 3,2 miliarde de euro, aceasta va fi cea mai banoasa privatizare din istoria Romaniei. Succesul tranzactiei nu este insa dat de extraordinara pricepere a vinzatorilor, ci de contextul pietei: BCR este ultima mare banca neprivatizata din estul Europei, iar interesul pentru achizitii din partea institutiilor financiare occidentale este maxim in acest moment.
Doar doua tranzactii
Ministerul Economiei sta ceva mai bine la privatizare. OPSPI a bifat, pentru acest an, citeva succese. In timpul actualului mandat, institutia a semnat contractul de privatizare a doua dintre cele doua societati de distributie a energiei electrice, Electrica Moldova si Oltenia. Privatizarea acestora a fost demarata de fosta guvernare, dar contractul si finalizarea tranzactiei (adica transferul actiunilor cumparate si plata pretului) s-au facut in acest an. Pachetele majoritare ale celor doua societati au ajuns in posesia nemtilor de la E.On Energie si a cehilor de le CEZ. Valoarea totala a tranzactiilor a fost de 203,6 milioane de euro, asta incluzind pretul pentru un pachet minoritar de actiuni si majorarea de capital necesara atingerii celor 51%. Statul a primit din aceste tranzactii 81,3 milioane de euro.
Succesele trecutului
Prin privatizarea facuta de Ministerul Economiei s-au scos mai multi bani, desi tranzactiile au fost parafate anul trecut. Asta pentru ca privatizarea din energie are un specific: afacerea se finalizeaza la mai multe luni dupa semnarea contractului.
Astfel, desi contractele de privatizare ale celor doi distribuitori de gaze (Distrigaz Sud si Distrigaz Nord) si ale primelor doua sucursale ale Electrica (Banat si Dobrogea) au fost semnate in 2004, finalizarea tranzactiei, adica transferul actiunilor si plata pretului s-au facut in 2005.
Valoarea totala a tranzactiilor prin care Gaz de France si E.On Ruhrgas au preluat cele doua Distrigaz se ridica la 614 milioane de euro, dar suma platita pentru actiunile vindute de stat se ridica la 253 de milioane de euro. Grupul italian Enel a platit, pentru cele doua Electrica, statului roman 35,1 milioane de euro, in conditiile in care valoarea totala a tranzactiei a fost de 111,8 milioane.
Restante
Privatizarea din energie a dovedit oarece succes doar la nivelul distributiilor. Toate capacitatile de productie sint inca in mina statului si nu exista decit intentii declarative de privatizare. Pina acum, nici o termocentrala n-a trecut in proprietate privata, desi pentru unele dintre ele (cazul Doicesti sau complexele energetice din Oltenia) s-a vehiculat deja interesul mai multor companii occidentale.
Ultimele pozitii ale oficialilor modifica strategiile de privatizare gindite anterior. Acum doua zile, secretarul de Stat din Ministerul Economiei, Ionel Mantog, a spus ca institutia doreste ca acele doua complexe de la Rovinari si Turceni sa fie vindute la pachet, anuntul de privatizare urmind sa fie publicat in ianuarie. Luate impreuna, ele vor deveni cel mai mare producator de energie din Romania.
Pentru un singur producator s-a semnat contractul de privatizare: CET Midia. Centrala a fost cumparata de grupul Rompetrol, dar finalizarea privatizarii treneaza, pentru ca tranzactia nu a fost inca aprobata de guvern. •
A plecat FMI, statul ramine proprietar
Marile restante ale Romaniei la capitolul privatizare se numesc Tractorul Brasov si Electroputere Craiova, ultimele mari societati din industrie aflate inca in proprietatea statului, in portofoliul AVAS. Cele doua societati au fost salvate de la inchidere de abandonarea acordului cu FMI, pentru ca acolo scria ca, daca ele nu se privatizeaza pina la sfirsitul anului, vor fi lichidate. Or, la nici una dintre ele nu se intrevede vinzarea in ultimele doua saptamini ale anului. Tractorul este in procedura avansata, AVAS negociind in prezent cu indienii de la Mahindra&Mahindra. Lucrurile sint insa complicate de o contestatie depusa de firma MYO-O (celalalt ofertant, exclus din cursa) si de spinoasa problema a ajutoarelor de stat. Initial, in contractul de privatizare pe care guvernul trebuia sa-l incheie cu Landini, se prevedea stergerea unor datorii ale Tractorul. Dupa esecul cu italianii, AVAS a anuntat ca respectivul contract va fi cel pe baza caruia se va face tranzactia cu viitorul proprietar, dar acele facilitati intra acum in contradictie cu cerintele UE. Electroputere este la a saptea tentativa de privatizare. Principalul impediment este marimea sa - nimeni nu vrea sa o cumpere pe toata. La inceputul anului s-a vehiculat ideea vinzarii separate a diviziilor de locomotive si transformatoare, pentru care ar fi existat, cel putin declarativ, ofertanti ca DAB (Grecia), General Electric (SUA), Siemens (Germania), dar AVAS a luat decizia ca si ultimul contract de privatizare sa prevada vinzarea societatii in intregime.
Sursa: Cotidianul, 19 decembrie 2005.
Pagina