09.12.2004
-
Vanzarile Biofarm au crescut invers proportional cu profitul
ZF RO - FONDURI MUTUALE BIO
___
Producatorul de medicamente Biofarm Bucuresti a avut vanzari de 6,6 milioane de euro in perioada ianuarie-septembrie 2004, cu 4% mai mult decat anul trecut, in timp ce profitul net s-a diminuat cu 11%, la 1,5 milioane de euro. Anul trecut, compania a raportat o cifra de afaceri de aproximativ 10 milioane de euro, si un profit net de aproape 3 milioane de euro. Oficialii companiei nu au facut comentarii referitoare la rezultatele financiare ale Biofarm.
Biofarm a finalizat o investitie ce totalizeaza 9 milioane de euro, concretizata in punerea in functiune a 4 noi linii de productie, pentru tablete, solutii de uz extern, siropuri si capsule gelatinoase moi, se arata in raportul remis de societate. Liniile de productie au fost instalate intr-o cladire existenta, care a fost consolidata si igienizata. Suprafata totala utilizata in aceasta cladire este de peste 4.000 de metri patrati, repartizata pe cinci nivele. Finantarea investitiei a fost realizata din resurse proprii si din creditul contractat de la filiala din Romania a bancii Abn Amro, in valoare de aproximativ 1 milion de euro, cu termen de rambursare de 3 ani.
Actiunile Biofarm sunt listate la Bursa Electronica Rasdaq, ultimul pret de tranzactionare fiind de 2.810 lei/actiune. Capitalizarea burisera a Biofarm este de 20 de milioane de euro. Actionarul principal al societatii este Robert William Ferran cu o participatie de 49,9% din actiuni. Health Sciences Group detine 24,3% iar Shapiro Bancorp 10% din actiuni, restul fiind in posesia unor actionari persoane fizice.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 decembrie 2004.
-
Siemens preia fara licitatie Electroputere Craiova
Realitatea Romaneasca EPT
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va privatiza Electroputere Craiova fara licitatie cu Siemens (Germania). Dupa modelul Bechtel sau EADS, din nou statul roman isi asuma responsabilitatea pentru incredintarea directa a unui contract foarte important. Mircea Ursache, presedintele AVAS, ne-a declarat ca 'nu e decizia noastra' si ca, pur si simplu, Electroputere este o societate al carei profil economic se preteaza la privatizarea fara licitatie.
AVAS a selectat recent 'alesul' pentru trecerea in proprietate privata a Electroputere: consortiul format din firmele Siemens Aktiengesellschaft Transportation System, Asociatia Salariatilor ELPAS Craiova si DAB Greece. Marii perdanti ai acestei afaceri sunt General Electric si Bombardier, care neintrand in consortiul pentru privatizare, nu mai au nici o sansa de a participa la vanzarea fabricii craiovene. Astazi sau cel mai tarziu joi saptamana viitoare, in sedinta de Guvern va fi aprobata si ordonanta de urgenta care precede transferul de proprietate a Electroputere catre acest consortiu. Actul de privatizare urmeaza sa fie aprobat si publicat in 'Monitorul Oficial' pana la sfarsitul acestui an, a mai spus Ursache. El a aratat ca 'Bombardier si General Electric nu au intrat in consortiu pentru ca nu si-au exprimat intentia de a intra in consortiu'.
Inainte de trecerea in proprietate privata, societatii craiovene ii vor fi reesalonate datoriile, iar dobanzile si penalitatile de intarziere vor fi sterse in baza Legii nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii. Seful AVAS a mentionat ca in ordonanta de urgenta referitoare la privatizarea Electroputere nu va fi trecuta expres stergerea datoriilor acumulate pana acum de compania craioveana.
Electroputere Craiova produce in special locomotive si trenuri, transformatoare de putere, piese turnate si forjate, motoare si echipamente electrice de mare putere. AVAS detine 62,5% din actiunile societatii.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 9 decembrie 2004.' -
OLTCHIM - Lider in Europa Centrala si de Est in productia de clorosodice
Gardianul OLT
___
Amplasata la o distanta de 10 km de zacamantul de sare de la Ocnele Mari, unul din cele mai mari zacaminte din Europa, compania OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea este cel mai mare producator de soda caustica si clor din Europa Centrala si de Est.
OLTCHIM a dobandit pozitia de lider de piata in Europa Centrala si de Est de-a lungul ultimilor ani castigand abilitatea de a rezista pe o piata cu probleme financiare si de concurenta prin politici manageriale bine gandite. Desi la inceputul anilor ‘90 mediul economic nu era favorabil productiei de bunuri industriale, in special din cauza caderii consumului pe piata interna, conducerea companiei a trecut la elaborarea si aplicarea unor politici manageriale revolutionare pentru adaptarea la economia de piata, concretizate in programe de cercetare-dezvoltare, investitii, protectia mediului, marketing s.a. Gratie acestor programe sustinute cu eforturi valutare insemnate, OLTCHIM nu numai ca nu a redus sau nu a oprit productia, ci a dezvoltat in continuare capacitatile de produse clorosodice, ajungand azi intr-o pozitie de lider de piata.
Avand avantajul apropierii de zacamantul de sare, la Ramnicu-Valcea s-au construit, intre 1968-1984, trei instalatii de electroliza a saramurii, bazate pe cele mai moderne procedee tehnice ale acelor ani: procedeul de electroliza cu mercur si procedeul cu diafragma.
In anii ‘90, cel mai modern procedeu de electroliza (nepoluant si caracterizat prin consumuri energetice reduse) era cel cu membrana ion-permisiva, dezvoltat in Japonia, USA, Europa de Vest.
Studii si prognoze publicate arata ca aceasta tehnologie va deveni predominanta in industria de produse clorosodice in anii 2005-2008, ea prezentand avantajul eliminarii poluarii cu mercur si obtinerii sodei caustice cu consumuri energetice cu 30% mai mici comparativ cu procedeul cu mercur.
In baza unor programe de dezvoltare inspirate, conducerea companiei a decis, inca de la inceputul anilor ‘90, alinierea la tendintele mondiale de modernizare tehnologica, prin adoptarea celor mai bune tehnologii disponibile in industria mondiala de produse clorosodice.
Tinta acestor programe a fost reducerea poluarii cu mercur a mediului, precum si reducerea costurilor de productie (ridicate, in cazul procedeului cu diafragma).
Astfel, instalatiile de electroliza puse in functiune in anii 1968 si 1984 au fost oprite si inlocuite cu o instalatie noua, bazata pe cea mai moderna tehnologie existenta – procedeul de electroliza cu membrana ion-permisiva.
Rezultatele modernizarii tehnologice au fost deosebit de benefice pentru angajati, autoritati si comunitatea locala.
Cel mai important efect a fost reducerea poluarii mediului, eliminandu-se o sursa potentiala de poluare cu mercur a aerului, apelor curgatoare si solului (se cunoaste deosebita toxicitate a mercurului pentru om, fauna si flora). Un alt efect deloc neglijabil este reducerea consumului energetic, care este cu 30% mai mic decat in cazul altor procedee de electroliza. Au fost astfel create premisele pentru ca OLTCHIM sa devina un jucator competitiv pe piata. Cu soda caustica astfel fabricata de foarte buna calitate, fara continut de mercur sau sare si cu un pret competitiv, patrunderea pe noi piete si contactarea unor clienti mai pretentiosi a ramas doar o problema de timp. De altfel, legislatia europeana aparuta in ultimii ani obliga companiile producatoare care pun pe piata produse chimice sa-si asume unele obligatii privind protectia sanatatii omului si mediului.
OLTCHIM a facut astfel pasi importanti in alinierea la legislatia europeana, in pregatirea momentului apropiat al integrarii europene.
In prezent, ca urmare a unei politici manageriale novatoare de dezvoltare durabila, sanatoasa a companiei, se lucreaza la conversia ultimei instalatii existente de electroliza cu mercur, de la procedeul cu mercur la procedeul cu membrana. Astfel, poluantul 'mercur' va disparea definitiv de pe platforma industriala OLTCHIM SA.
Sursa: Gardianul, 9 decembrie 2004.' -
Petrom primeste facilitati pentru extractie in perioada 2005-2006
Adevarul SNP
___
Petrom va putea constitui, in perioada 2005-2006, o rezerva deductibila fiscal, in valoare de cel mult 35% din veniturile obtinute din activitatea de productie de petrol si gaze, care va fi utilizata pentru acoperirea investitiilor realizate in echipamente si alte active destinate extractiei. Prevederea a fost inclusa, prin derogare de la Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, in Legea 555/2004 privind unele masuri pentru privatizarea Petrom, aprobata, recent, de Parlament. Potrivit actului normativ, rezerva este constituita prin aplicarea cotei de maximum 35% asupra pretului de referinta al tonei de titei extras si asupra pretului de referinta pentru gaze naturale, stabilite de Agentia Nationala a Resurselor Minerale - ANRM. Preturile de referinta mentionate sunt stabilite de ANRM in scopul calcularii redeventei petroliere. Legea prevede ca aceasta rezerva va fi deductibila la calculul profitului impozabil, inainte de calculul impozitului pe profit, si va fi evidentiata in contabilitate intr-un cont analitic distinct. Rezerva va fi utilizata pentru acoperirea cheltuielilor cu achizitionarea mijloacelor fixe pentru activitatea de explorare, dezvoltare si productie de titei si gaze naturale, modernizarea echipamentelor din dotare si lucrari de cercetare geologica, destinate descoperirii de noi rezerve din sectorul de productie de petrol si gaze naturale. Actul normativ stabileste, de asemenea, ca rezerva nu va face obiectul vreunei obligatii de impozitare sau rambursare, pe durata existentei societatii. In acelasi timp, vor fi deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, precum si cele cu lucrarile de cercetare geologica. In cazul in care societatea va realiza investitii in activitatile mentionate, valoarea rezervei nu se va reduce nici cu suma investita si nici cu amortizarea activelor finantate din rezerva. In cazul in care, dupa constituirea rezervei, societatea inregistreaza pierderi, acestea vor fi recuperate conform Codului Fiscal. Rezerva nu poate fi distribuita si nu vizeaza celelalte activitati ale Petrom, respectiv rafinare, transport si distributie de titei sau de gaze naturale. OMV a semnat, in luna iulie, contractul de privatizare a Petrom care prevede ca grupul austriac trebuie sa achite 669 milioane de euro pentru 33,34% din titlurile Petrom si sa participe cu 830 de milioane de euro la majorarea capitalului social pentru a dobandi un pachet de 51% din actiuni. Potrivit ministrului Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, OMV a virat, in aceasta saptamana, suma de 669 milioane euro pentru preluarea actiunilor, si urmeaza sa aloce fondurile pentru majorare.
Sursa: Adevarul, 9 decembrie 2004.
08.12.2004
-
Piata medicamentelor se indreapta spre o crestere de 20% anul acesta
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB BIO SCD
___
Piata romaneasca a medicamentelor ar putea creste anul acesta cu pina la 20% comparativ cu valoarea inregistrata in anul 2003, depasind previziunile initiale, ca urmare a tendintei de apreciere a monedei nationale din ultima perioada, se arata intr-un raport al firmei de cercetare Cegedim.
Anul trecut piata produselor farmaceutice s-a cifrat la 599,7 milioane de euro, consemnind o scadere de 1,9% comparativ cu anul anterior, potrivit datelor Cegedim din acea perioada. Studiul firmei de cercetare arata ca piata medicamentelor din Romania a totalizat aproximativ 867,4 milioane euro in perioada octombrie 2003 - septembrie 2004, in al treilea trimestru din acest an vinzarile atingind 241,1 milioane euro.
In structura vinzarilor din , 69,6% reprezinta aportul segmentului de retail - 604,1 milioane euro, restul de 30,4 % fiind medicamentele distribuite spitalelor - 263,3 milioane euro. Potrivit Cegedim, printre tendintele care se vor manifesta in prima jumatate a anului 2005 se numara si agravarea deficitului din sistem cu repercusiuni asupra profitabilitatii companiilor implicate, tinind cont de resursele publice bugetate. 'Astfel, anul viitor piata totala nu va putea mentine rata actuala de crestere', se mai arata in raport.
Studiul Cegedim cuprinde o comparatie intre perioada iulie 2003-iunie 2004 si octombrie 2003 - septembrie 2004 si rezultatele pentru al treilea trimestru din 2004. Conform studiului, in ultimele 12 luni incheiate in luna septembrie, piata a consemnat o crestere de 4,6%. Pe segmentul care se adreseaza direct consumatorilor, vinzarile s-au cifrat la 170,6 milioane de euro in trimestrul al treilea al acestui an, din aceasta suma 136,7 milioane de euro reprezentind medicamentele care necesita prescriptie medicala, iar 33,9 milioane de euro produsele fara prescriptie. Vinzarile catre spitale s-au situat la 70,5 milioane de euro. In clasamentul corespunzator perioadei octombrie 2003 - septembrie 2004, primele trei locuri sint ocupate de companiile GlaxoSmithKline (GSK), Novartis si Hoffmann La Roche. Vinzarile GSK, inclusiv rezultatele Europharm, au atins, in acesta perioada, nivelul de 93,5 milioane euro, reprezentind o cota de piata de 10,8%. Totodata, al treilea trimestru a adus companiei vinzari de 24,4 milioane euro.
A doua companie de pe piata este Novartis, care a avut vinzari de 55 milioane euro si a atins o cota de piata de 6,3%. In ceea ce priveste rezultatul din perioada iulie - septembrie 2004, compania a inregistrat 15 milioane euro, incluzind rezultatele Lek si Lek-Pharmatech.
Locul trei este ocupat de Hoffman La Roche, care a consemnat vinzari de 49,8 milioane euro si o cota de piata de 5,7%, in intervalul octombrie 2003 - septembrie 2004. Pentru al treilea trimestru, vinzarile Hoffmann La Roche s-au cifrat la 16,6 milioane euro, incluzind vinzarile Pharmacia. Pozitia a patra este ocupata de Pfizer, cu 48,9 milioane euro si o cota de piata de 5,6%.
Intre primele zece clasate se regasesc si trei producatori romani. Sicomed se afla pe locul cinci, cu 41,7 milioane euro, pe sapte se regaseste Terapia, cu 28,4 milioane euro, iar Antibiotice Iasi ocupa pozitia a noua, cu 25,8 milioane euro.
In acelasi timp, companiile Servier si Aventis sint clasate pe locurile sase si opt, cu vinzari de 30,3 milioane euro, respectiv 27,9 milioane euro. Producatorul german Schering Plough s-a plasat pe pozitia a zecea, inregistrind vinzari de 25,2 milioane euro. Cotele de piata ale companiilor aflate pe pozitiile cinci - zece variaza intre 2,9% si 4,8%.
In esalonul locurilor 10-20 se plaseaza, in aceasta ordine, Eli Lilly, Sanofi Synthelabo, Sindan, Menarini, Novo Nordisk, Gedeon Richter (inclusiv Armedica), Krka, Merck & Co, Beaufour Ipsen si Bristol-Myers Squibb. Cotele de piata ale fiecareia dintre aceste companii s-au situat intre 1,4% si 2,8%. Cegedim precizeaza ca datele prezentate estimeaza fluxul de produse la iesirea din farmacie si spital catre pacient, ele reprezentind exclusiv produsele farmaceutice (nu si cele parafarmaceutice, cosmetice sau veterinare).
Sursa: Ziarul Financiar, 8 decembrie 2004.
' -
Primul avion Boeing intra in reparatii la Aerostar
Realitatea Romaneasca ARS
___
Primul avion Boeing 737-300, apartinand FlyGlobeSpan, un operator aerian din Marea Britanie, a sosit ieri la Aerostar Bacau, pentru a-i fi efectuate lucrari de intretinere si reparatii. Aerostar va efectua lucrari de intretinere de baza, precum si lucrari in vederea instalarii unui nou sistem de protectie anticoliziune, cerut de autoritatile aeronautice civile internationale. Modificarile mecanice si electrice vor fi realizate de catre specialisti de la Bacau. Va fi imbunatatit si sistemul de identificare a avionului in zbor, prin modificari aduse echipamentului de bord. Aerostar detine autorizarea JAR 145 care-i da posibilitatea de a intretine avioane civile. Societatea este autorizata pentru executarea mai multor lucrari de reparatii si intretinere la tipurile de avioane BAE - ATP, SAAB 340 si BOEING 737.
Sursa: Realitatea romaneasca, 8 decembrie 2004. -
Reuters: Fluxurile de capital speculativ au favorizat aprecierea leului
Adevarul
___
Aprecierea semnificativa a leului din ultima perioada a fost favorizata de intrarile de capital strain speculativ, in conditiile in care investitorii internationali cauta plasamente cu randamente ridicate pentru lichiditatile de care dispun, transmite Reuters. 'In pofida restrictiilor impuse capitalurilor, Romania a beneficiat de volumul ridicat de lichiditati de care dispun investitorii aflati in cautarea unor randamente ridicate. Acestia isi plaseaza banii in Romania, pe fondul aderarii tarii la UE, al politicilor macroeconomice imbunatatite si ratelor inalte ale dobanzilor', a declarat Erik Nielsen, directorul departamentului de cercetare pentru pietele europene emergente din cadrul Goldman Sachs. Dupa 3 noiembrie, cand Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat relaxarea politicii de flotare controlata a cursului de schimb, leul a urcat cu aproape 6% fata de moneda unica europeana. Potrivit Reuters, la aceasta evolutie au contribuit cel putin partial si fluxurile de capital speculativ. Participarea redusa a BNR pe piata, incepand cu luna noiembrie, a incurajat aprecierea leului, favorizata si de rata ridicata a dobanzii de interventie a bancii centrale, de 18,25%, precum si de efectele pozitive ale programelor de aderare la UE. 'Ratele dobanzilor sunt cu doar 2% mai mici decat cele din Turcia, dar Romania este mult mai atractiva, intrucat este aproape de intrarea in UE', a afirmat Koon Chow, analist monetar pentru pietele in dezvoltare la CSFB. La randul lor, traderii din Romania au exprimat opinii asemanatoare. 'Intrarile de capital strain sunt in crestere, alimentate de asteptarile legate de continuarea liberalizarii contului de capital, astfel ca se mentine o presiune ascendenta asupra leului', a afirmat un broker din Bucuresti. Printre problemele pietei romanesti se numara, potrivit lui Chow, si dificultatile intampinate de investitorii straini care doresc sa cumpere active denominate in lei. 'Piata din Romania nu este nici pe departe la fel de lichida ca alte piete din Europa Centrala', a spus Ivailo Vesselinov, analist pentru pietele emergente la Dresdner Kleinwort Wasserstein. Cresterea pietei de capital ar putea fi stimulata de eliminarea treptata a restrictiilor asupra fluxurilor de capital, in conformitate cu cerintele aderarii la UE. Romania s-a angajat sa elimine, incepand cu luna aprilie a anului 2005, interdictia impusa strainilor privind accesul la depozitele in lei, piata de capital urmand sa fie liberalizata integral inainte de 2007.
Sursa: Adevarul, 8 decembrie 2004.'
07.12.2004
-
BNR a pus stop aprecierii leului
Romania libera
___
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis sa opreasca aprecierea monedei nationale si a intervenit in piata valutara interbancara prin ordine de cumparare de euro estimate de dealeri la o valoare cumulata de pana in 50 de milioane. Piata valutara s-a confruntat, luni, cu prima interventie a bancii centrale dupa anuntul de la inceputul lunii noiembrie privind o mai mare flexibilizare a pietei valutare. Iesirea bancii centrale din piata a fost urmata imediat de o revenire a raportului de schimb in jurul nivelului de 38.000 de lei. BNR a anuntat un curs de referinta de 38.235 lei/euro, cu 675 de unitati peste cel valabil luni. In consecinta, raportul calculat pentru moneda americana a urcat cu 165 de unitati, la 28.439 lei.
De la inceputul acestui an, leul a castigat 9% fata de cosul valutar format din 75% euro si 25% dolari, iar in termeni reali s-a apreciat cu aproximativ 17%.
Sursa: Romania Libera, 7 decembrie 2004. -
Cluj-Napoca listeaza 25.000 de obligatiuni la BVB
Curierul National
___
Urmeaza sa fie cotata la Bursa de Valori Bucuresti a doua emisiune de obligatiuni ale Municipiului Cluj-Napoca.
Numarul noilor obligatiuni municipale este de 25.000, cu o valoare nominala trimestriala de 600.000 lei. Data de referinta pentru trimestrul curent este de 10 decembrie anul curent. Randamentul obligatiunilor pe trimestrul curent este de 19,74 la suta.
Sursa: Curierul National, 7 decembrie 2004. -
Cresterea masei monetare a fost egala cu cresterea inflatiei in octombrie
Cronica Romana
___
Masa monetara in sens larg (M2) a inregistrat in luna octombrie 2004 o crestere lunara egala cu rata inflatiei (1,2 la suta, octombrie fata de septembrie) si a ajuns la 31 octombrie la 573.948 miliarde lei, a anuntat, luni, Banca Nationala. Fata de 31 octombrie 2003, masa monetara a inregistrat o crestere de 35,4 la suta (22,2 la suta in termeni reali). Activele externe nete au crescut in octombrie cu 1,4 la suta, pana la 341.784 miliarde lei, fiind rezultatul cresterii cu 1,6 la suta a componentei “Valute convertibile” si al mentinerii constante a componentei “Aur”. Activele interne nete s-au majorat cu 0,8 la suta, pana la 232.164 miliarde lei, in conditiile in care creditul intern a crescut cu 0,4 la suta, pana la 355.910 miliarde lei, iar alte active nete si-au diminuat soldul negativ cu 0,4 la suta (ajungand la -123.746 miliarde lei), precizeaza BNR.
Creditul neguvernamental a crescut in luna octombrie cu 2,2 la suta (1 la suta in termeni reali), pana la un nivel de 402.249 miliarde lei, fiind rezultatul cresterii cu 1,5 la suta a componentei in lei si a majorarii cu 2,7 la suta a celei in valuta (exprimat in euro, creditul in valuta s-a majorat cu 3,4 la suta). La 31 octombrie 2004, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 46,3 la suta (32,1 la suta in termeni reali) fata de 31 octombrie 2003, pe seama majorarii cu 29,6 la suta a componentei in lei (17,0 la suta in termeni reali) si cu 59,4 la suta a componentei in valuta exprimate in lei (exprimata in euro, cresterea creditului in valuta a fost de 53,9 la suta). Creditul guvernamental net a inregistrat un sold negativ de 46.339 miliarde lei (fata de un sold negativ de 38.839 miliarde lei in luna septembrie), in principal ca urmare a majorarii disponibilitatilor in Contul General al Trezoreriei Statului. Masa monetara in sens restrans (M1) s-a majorat cu 0,2 la suta, pana la 143.110 miliarde lei, pe seama cresterii cu 1,4 la suta a numerarului in circulatie (care s-a cifrat la 77.764 miliarde lei) si a reducerii cu 1,2 la suta a disponibilitatilor in conturi la vedere (pana la 65.346 miliarde lei). Cvasibanii au inregistrat o crestere de 1,5 la suta, pana la 430.838 miliarde lei. Economiile populatiei s-au majorat cu 2,1 la suta, pana la 127.851 miliarde lei, ponderea acestora in masa monetara cifrandu-se la 22,3 la suta. La 31 octombrie 2004, economiile populatiei au inregistrat o crestere de 33,4 la suta (20,4 la suta in termeni reali) fata de 31 octombrie 2003. Depozitele in lei ale agentilor economici au crescut cu 3,5 la suta, pana la 104.669 miliarde lei. In cadrul acestora, depozitele pe termen s-au majorat cu 4,7 la suta (pana la 69.729 miliarde lei), depozitele conditionate s-au majorat cu 1,6 la suta (cifrandu-se la 13.925 miliarde lei), iar certificatele de depozit au crescut cu 1,1 la suta (pana la 21.015 miliarde lei). La 31 octombrie 2004, depozitele in lei ale agentilor economici au inregistrat o crestere de 73,6 la suta (56,7 la suta in termeni reali), fata de 31 octombrie 2003. Depunerile in valuta ale rezidentilor (inclusiv populatia), exprimate in lei, s-au mentinut la acelasi nivel (198.318 miliarde lei); exprimate in euro, acestea s-au cifrat la 4,852 miliarde euro. In cadrul acestora, depunerile bancare in valuta ale populatiei s-au redus cu 1 la suta, pana la 96.615 miliarde lei (exprimate in euro, depozitele populatiei s-au diminuat cu 0,4 la suta si au reprezentat echivalentul a 2,364 miliarde euro). Depunerile in valuta ale agentilor economici s-au majorat cu 1,1 la suta, pana la 91.601 miliarde lei (exprimate in euro, depozitele agentilor economici au crescut cu 1,7 la suta, pana la 2,241 miliarde euro). La 31 octombrie 2004, exprimate in euro, depunerile in valuta ale rezidentilor au inregistrat o majorare de 14,4 la suta fata de 31 octombrie 2003, depunerile in valuta ale populatiei au crescut cu 12,8 la suta, iar depozitele in valuta ale agentilor economici s-au majorat cu 18 la suta. Titlurile de stat detinute de sectorul nebancar se situau la sfarsitul lunii octombrie la 69.282 miliarde lei (in scadere cu 2,3 la suta fata de luna septembrie). In cadrul acestora, titlurile in valuta reprezentau echivalentul a 1,18 miliarde euro (in scadere cu 2,8 la suta fata de luna septembrie).
Sursa: Cronica Romana, 7 decembrie 2004.
Pagina