05.10.2007
-
Comisia Europeana critica tranzactia Rompetrol - KazMunaiGaz
___
Europenii nu mai vor tranzactii precum cea dintre Rompetrol si KazMunaiGaz. Comisia Europeana ar putea refuza, pe viitor, avizul pentru astfel de tranzactii, daca tarile din care provin firmele respective nu semneaza Carta Europeana de Energie.
Presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul European, Jacek Saryusz-Wolski, a declarat miercuri ca a intocmit un raport pe chestiunea energetica, in care propune Comisiei Europene o mai mare sustinere pentru instrumente de protectie a pietei interne a UE in fata unor astfel de achizitii.
Problema este reciprocitatea, a explicat oficialul european. Companiile din statele partenere UE beneficiaza de regulile pietei libere europene, tratament de care sunt insa private companiile europene in spatiul rus si ex-sovietic.
'Asteptam de la partenerii nostri sa accepte regulile liberale ale pietei, ceea ce inseamna accesul liber la capacitatile de productie si transport. Din acest motiv asteptam ca ei, tari producatoare sau de tranzit, sa semneze, sa ratifice si sa respecte carta energetica', a mai spus Jacek Saryusz-Wolski, citat de presa internationala.
Presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul European spune ca daca statele din afara UE nu vor respecta Carta Europeana de Energie, iar firmele europene nu vor beneficia de un tratament egal cu cel european, Comisia Europeana va refuza, pe viitor, sa isi dea acordul pentru realizarea unor astfel de tranzactii.
'In relatiile cu Rusia, suntem pentru o reala politica de reciprocitate. In acest moment, in timp ce companiile europene respecta toate restrictiile impuse de statul rus, companiile ruse, precum Gazprom, profita de piata Uniunii. In raportul pe care l-am prezentat si care a fost adoptat am spus categoric nu acestui tip de reciprocitate. Dorim o relatie de egalitate', a adaugat presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe.
Sursa: DailyBusiness.ro, 05 octombrie 2007' -
Rusii de la Mechel cumpara cu 90 mil. euro Ductil Buzau
Business Standard
___
Grupul metalurgic rus Mechel, controlat de miliardarul Igor Ziuzin, a cumparat pachetul majoritar de actiuni al producatorului de electrozi Ductil Buzau, intr-o tranzactie estimata la circa 90 milioane de euro, potrivit unor surse din industrie. Vanzatorii sunt societatea FRO SpA, parte a gigantului francez Air Liquide, care a renuntat integral la detinerea de 71,85% din Ductil, precum si Broadhurst Investment, care controla 10,88% din actiuni si alti actionari, care au tranzactionat o mare parte din restul de 17,77%. Capitalizarea bursiera a companiei Ductil pe Rasdaq este de 98,2 milioane de euro.
Grupul rus Mechel este unul dintre cele mai mari companii siderurgice din Rusia si detine in Romania fostul Combinat de Oteluri Speciale, actualul Mechel Targoviste, si combinatul de prelucrare a sarmei de la Campia Turzii. In urma tranzactiei, rusii isi consolideaza pozitia in piata romaneasca de profil, cumparand concurentul Ductil. Ceilalti competitori din piata sunt Mittal Steel Galati, Mittal Steel Hunedoara, TMK Resita si Tenaris. Ziuzin are in Romania un portofoliu de afaceri de circa 315 mil. euro. Negocierile s-au derulat discret in ultimele luni la Moscova si Milano, sustin sursele citate.
Un miliardar rus la Buzau
Pana la inchiderea editiei, oficialii celor doua companii nu au putut fi contactati de Business Standard pentru declaratii. Miliardarul rus din spatele Mechel, Igor Ziuzin, intentiona sa achizitioneze termocentrala de la Giurgiu si Uzina Termoelectrica, cu scopul de a crea o sursa de energie pentru intreprinderile detinute, potrivit informatiilor aparute in presa la inceputul lui 2007.
Ductil are ca activitate principala productia de electrozi de sudura si comercializeaza echipamente de sudura si consumabile pentru sudura de la furnizorii Fro SpA Italia si ALW Franta.
Compania a obtinut in primul semestru din acest an venituri din exploatare de 21 milioane de euro si un profit din exploatare de 3,7 milioane de euro. Anul trecut, compania a obtinut o cifra de afaceri de 38,4 mil. euro si un profit de 4,5 mil. euro.
Potrivit raportarii de la 30 iunie 2007, compania nu avea obligatii restante la bugetul de stat si nu avea credite contractate, avand disponibilitati in conturi bancare de 7,6 milioane de euro.
Compania a fost infiintata in 1963 ca Intreprinderea de Sarma si Produse din Sarma Buzau.
Un an mai tarziu, incepe productia de electrozi de sudura. In 1999, pachetul majoritar al Ductil SA, detinut de Fondul Proprietatii de Stat ( FPS) in procent de 50,9%, a fost achizitionat de FRO SRL Verona, membra a grupului Air Liquide Welding, una dintre cele mai mari firme din lume in domeniul activitatilor de sudura. Mechel a preluat Combinatul de Oteluri Speciale Targoviste in 2002, pentru ca, un an mai tarziu, sa cumpere de la AVAS si Industria Sarmei Campia Turzii.
Pretul platit de rusi pentru pachetele de actiuni ale celor doua companii a fost de circa 8 milioane de euro, potrivit oficialilor companiei. Mechel Targoviste a inregistrat, in primul semestru din 2007, o cifra de afaceri neta de 114,4 milioane de euro si un profit net de patru milioane de euro. In 2006, compania a raportat o cifra de afaceri de 183,7 milioane de euro si un profit de 2,5 milioane de euro.
Potrivit ultimelor rezultate publicate, Mechel Campia Turzii a afisat, pe primul trimestru din 2007, un profit brut de peste 1,1 milioane de euro.
Cifra de afaceri a firmei, in primul trimestru, a fost 35,9 milioane de euro. Compania Mechel Campia Turzii a incheiat anul 2006 cu o pierdere de 8,2 milioane de euro, de peste trei ori mai mica decat in anul anterior.
Afacerile companiei au crescut cu 28,8%, pana la 125,6 milioane de euro.
Sursa: Business Standard, 05 octombrie 2007 -
Petrom, cel mai aproape de Petrolsub
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI SNP
___
Patru investitori din domeniul petrolier s-au aratat, pana in prezent, interesati sa cumpere rafinaria bihoreana Petrolsub Suplacu de Barcau. Caietul de sarcini mai poate fi achizitionat pana vineri, 5 octombrie. Conducerea rafinariei a dat de inteles ca afacerea ar fi foarte profitabila pentru compania OMV-Petrom.
'Petrom se afla la doar 1.500 de metri de rafinarie, practic titeiul nu ar mai trebui transportat ca pana acum, pe calea ferata, pana la Pitesti, iar costurile ar putea fi mult mai mici. Bihorenii, de exemplu, platesc dublu acest transport, la Pitesti si inapoi, iar, odata eliminat acest cost, produsele s-ar putea ieftini', a expus ieri Gheorghe Furtos, directorul rafinariei de la Suplacu de Barcau, unul dintre avantajele repornirii companiei. In plus, sustine Furtos, Petrolsub va avea un consumator pe timp indelungat in apropiere, respectiv Autostrada Transilvania. 'In constructia Autostrazii va fi nevoie de mult asfalt. Acesta este pe baza de bitum, iar bitumul este principalul produs al Petrolsub', a aratat acesta. Viitorul investitor care va achizitiona rafinaria mai are si avantajul fortei de munca. 'Au fost disponibilizati 400 de angajati si majoritatea sunt inca in zona', a spus Furtos. El a mentionat ca se doreste vanzarea rafinariei in bloc, ca afacere, asadar nu pe componente. De asemenea, dupa achizitionare, vor fi necesare investitii pentru repornirea utilajelor. 'Nu putem sti exact despre ce suma e vorba, vom afla dupa revizie', a spus directorul Petrolsub.
Reprezentantii Petrom au declarat, tot ieri, ca nu sunt interesati de achizitionarea rafinariei Petrolsub. 'Noi avem deja doua rafinarii, cu o capacitate de opt milioane de tone. Trebuie sa importam titei ca sa avem ce rafina', au declarat reprezentantii Petrom.
Principalul produs: bitumul
Incepand din iunie 2005, Petrolsub SA se afla in procedura de insolventa, iar din martie 2007 se afla in faliment. Euroconsult SPRL Arad a fost numita, pe rand, administrator judiciar si, ulterior, lichidator judiciar. Rafinaria produce, in principal, bitum neparafinos pentru drumuri, bitum usor pentru carton asfaltat, bitum pentru izolatii, bitum pentru hidroizolatii, emulsii bituminoase cationice, combustibil de tip M, combustibil lichid usor tip III si pacura. Rafinaria de la Suplacu de Barcau a fost deschisa in 1969. La acea vreme purta denumirea de 'Rafinaria Crisana' si avea o capacitate de prelucrare de 300.000 tone/an. Specialistii au proiectat rafinaria pentru prelucrarea titeiului de tip A3 Barcau, extras de pe platforma petroliera Suplacu de Barcau. In 1992, societatea a fost cuprinsa in programul Ministerului Industriilor in cadrul actiunii de restructurare si retehnologizare. O data cu transformarea rafinariei in societate pe actiuni, in 1991, denumirea s-a modificat in SC Petrolsub SA
Sursa: Bursa, 05 octombrie 2007'
04.10.2007
-
Biofarm vrea sa se extinda prin achizitii cu banii de la actionari
ZF RO - FONDURI MUTUALE BIO
___
Producatorul de medicamente Biofarm Bucuresti (BIO) intentioneaza sa-si extinda activitatea atat pe partea de distributie, cat si la nivelul portofoliului de medicamente. In acest scop, compania vrea sa atraga de la actionari, prin operatiunea de majorare a capitalui aflata in derulare, circa 12,8 milioane de euro (43,25 milioane de lei).
'Suntem in discutii destul de avansate, dar detalii nu pot sa dau decat intr-o luna de zile. Printre optiunile pe care le avem in vedere sunt achizitia unor distribuitori de medicamente, preluarea unor portofolii de produse sau a unor producatori mai mici', a declarat pentru ZF Dan Vasile, directorul general al Biofarm Bucuresti.
Actionarii Biofarm au aprobat de curand infiintarea unei societati in Ucraina, cu sediul in Kiev, in parteneriat cu o firma despre care conducerea companiei nu a dorit sa-i dezvaluie identitatea.
'In principal este vorba de dezvoltarea pe verticala a companiei prin achizitia de societati de distributie si farmacii, sau, daca acest lucru nu este posibil, prin infiintarea lor', spune Adrian Ceuca, membru in Consiliul de Administratie al Biofarm.
Titlurile Biofarm au fost tranzactionate ieri cu o limita de variatie de 60%, ca urmare a trecerii datei de inregistrare a majorarii de capital derulate de companie.
Actiunile Biofarm au inchis sedinta de miercuri la un pret de de 0,615 lei/actiune, cu aproape 34% sub nivelul din sedinta precedenta, dar cu circa 7% peste pretul teoretic, de 0,575 lei/actiune, rezultat din calculul matematic luand in considerare cotatia din sedinta anterioara.
In urma operatiunii de majorare, capitalul social al Biofarm ar urma sa creasca cu 42%, la 30,2 mil. euro (101,8 milioane de lei), prin aport al actionarilor la valoarea nominala, de 0,1 lei/actiune.
SIF Oltenia, principalul actionar al companiei, trebuie sa aduca 1,9 mil. euro (6,4 mil. lei) la capitalul societatii pentru a-si pastra participatia, in timp ce SIF Moldova si SIF Banat-Crisana vor trebui sa contribuie fiecare cu 1,2 mil. euro (4,3 mil. lei).
In primele sase luni, profitul net al Biofarm s-a ridicat la 9,15 mil. lei (2,77 mil. euro), cu 22% mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut, in conditiile unui avans de 1,3% al cifrei de afaceri, la 29,5 mil. lei (8,95 mil. euro).
Principalii actionari ai companiei sunt SIF Oltenia, cu 15% din actiuni, respectiv SIF Moldova si SIF Banat-Crisana cu o participatie de 10% fiecare. Fondul de investitii Julius Baer si-a diminuat de curand participatia la Biofarm sub pragul de 5%.
La ultimul pret de ieri, de 0,615 lei/actiune, luand in considerare titlurile emise prin majorarea de capital, capitalizarea companiei se ridica la 185 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 04 octombrie 2007' -
Impact isi va dubla capitalul
ZF RO - FONDURI MUTUALE IMP
___
Compania de dezvoltare imobiliara Impact Developer & Contractor (IMP) va derula o majorare de capital cu actiuni gratuite in valoare de 85 mil. lei (25 mil. euro), dupa finalizarea majorarii de capital cu aporturi in numerar incheiata la finele lunii trecute, in valoare de 15 mil. lei (4,4 mil. euro), prin incorporarea in capitalul social a primelor de emisiune.
In urma acestei operatiuni, capitalul social al Impact se va ridica la 200 mil. lei (59 mil. euro), fata de 100 mil. lei (29,5 mil. euro) cat este in prezent. Majorarea se va realiza prin distribuirea a 74,12 actiuni gratuite la fiecare 100 de actiuni detinute de actionari la data de inregistrare, data propusa fiind de 27 noiembrie 2007. Operatiunea va fi supusa aprobarii Consiliului de Administratie al companiei, convocat pentru data de 5 noiembrie.
Impact a strans circa 46 mil. euro de la actionari prin intermediul majorarii de capital derulata luna trecuta, din 74 mil. euro cat isi propusese.
Actionarii principali ai companiei sunt Dan Ioan Popp, presedintele CA, care detine circa 27% din actiuni, Carmen Sandulescu, directorul economic, cu circa 10%, si fondul de investitii american Julius Baer International Equity Fund, cu circa 11%.
Actiunile Impact au inchis ultima sedinta de tranzactionare la pretul de 1,06 lei/actiune, capitalizarea companiei fiind de 361 mil. euro, luand in calcul si majorarea de capital incheiata.
Sursa: Ziarul Financiar, 04 octombrie 2007 -
Transgaz raporteaza un profit in crestere de 2,3 ori pe primul semestru
DailyBusiness.ro TGN
___
Compania Transgaz a raportat, in primul semestru, un profit net de 139 milioane lei (42 milioane euro) si venituri totale de 506 milioane lei (152 milioane euro), de peste 2,3 ori mai mari decat in perioada similara din 2006.
Veniturile din transportul de gaze au crescut in primul semestru de 2,1 ori, comparativ cu nivelul inregistrat in intervalul echivalent din 2006, iar veniturile din serviciile de tranzit international au avansat cu 73%, in aceeasi perioada de raportare, a anuntat, intr-un comunicat, compania.
Cheltuielile Transgaz s-au situat, in primul semestru, la 342 milioane lei (103 milioane euro), de 2,27 ori mai mari decat in aceeasi perioada din 2006. Costurile din exploatare s-au ridicat, in prima jumatate a acestui an, la 336 milioane lei (101 milioane euro) si au constituit 98,25% din costurile totale.
Transgaz a transportat, in primul semestru, o cantitate de 7,422 milioane mc de gaze, in crestere cu 37,7% fata de acelasi interval din 2006. Capacitatile de tranzit international de gaze comandate au fost, in primul semestru al acestui an, de 11,885 milioane mc de gaze, dublu fata de perioada echivalenta din 2006.
Transgaz a obtinut, in 2006, un profit net de 238 milioane de lei (68 milioane de euro), la un venit din exploatare de 941 milioane de lei (267 milioane de euro).
Compania va fi listata la bursa
Rezultatele financiare pozitive ale Transgaz vin pe fondul declansarii operatiunilor de listare la bursa a companiei. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a aprobat pe 18 septembrie intentia companiei cu privire la oferta publica initiala de vanzare de actiuni (IPO).
Oferta vizeaza 10% capitalul majorat al transportatorului de gaze, adica un numar de 1.177.384 milioane actiuni.
Valoarea nominala a actiunilor este de 10 lei. Intermediarul listarii Transgaz la BVB este compania Raiffeisen Capital & Investment Bucuresti, care urmeaza sa transmita la CNVM prospectul privind IPO la Transgaz.
Sursa: DailyBusiness.ro, 04 octombrie 2007 -
Cel mai mare val de schimbari la varful Petrom
Business Standard SNP
___
Petrom, cea mai mare companie din Romania, se confrunta cu un val amplu de schimbari la nivelul de top management dupa instalarea austriecilor de la OMV in companie, in 2004. Potrivit unor surse din cadrul companiei, austriacul Gerald Kappes, care lucreaza in cadrul OMV Marketing si Rafinare pe zona de procurement, urmeaza sa fie adus in structurile Petrom pentru a conduce Divizia de Energie, Gaze si Petrochimie. Kappes va face parte, de asemenea, din board-ul de directori al Petrom, raportand direct CEO-ului companiei.
Valul de schimbari are la baza o reorganizare a structurilor de management din Petrom, in contextul in care, la finele anului, va disparea pozitia numarul doi din companie, cea de director general executiv adjunct, odata cu plecarea lui Werner Schinhan. O parte din atributiile acestuia a fost deja preluata la numirea Marianei Gheorghe in functia de CEO, in iunie 2006. Schimbarile din top managementul Petrom vizeaza departamentele de fuziuni si achizitii si relatia cu piata de capital, energie, gaze, resurse umane si juridic.
Compania a anuntat, ieri, ca Lacramioara Diaconu, director de fuziuni si achizitii si relatii cu piata de capital, a devenit de la 1 octombrie noul director al Diviziei de Energie. “Lacramioara Diaconu ocupa, simultan, si pozitia de director al Diviziei de Energei, dar si pe cea de fuziuni si achizitii, relatii cu piata de capital, pana la numirea pe aceasta din urma a unui nou director”, au declarat pentru Business Standard oficiali ai companiei petroliere. Atat divizia de energie, cat si departamentul de fuziuni si achizitii sunt in subordinea directa a directorului general executiv adjunct al Petrom, austriacul Werner Schinhan.
Rocada cu romani si austrieci in conducerea companiei
Directorul de afaceri corporative si seful Departamentului Juridic, Marian Dinu, a fost inlocuit cu Dan Costinescu, care la momentul numirii era seful Departamentului de Litigii din cadrul companiei petroliere. Marian Dinu se intoarce la biroul din Bucuresti al firmei de avocatura Linklaters, casa de avocati care a consiliat statul roman la privatizarea Petrom.
Alte schimbari care s-au produs in companie vizeaza inlocuirea lui Marian Tudoroiu, directorul de resurse umane al Petrom, cu Cristina Ionescu. In subordonarea diviziei de gaze, aflate tot “in parohia” lui Werner Schinhan, s-a infiintat, la inceputul acestei luni, o noua companie, Petrom Distributie Gaze.
Portofoliul sefului Departamentului de Gaze al Petrom, Harald Kraft, a fost splitat si a rezultat aceasta noua societate. Petrom Distributie Gaze a aparut in urma reorganizarii activitatilor reglementate de cele nereglementate in acest sector, ceruta de Uniunea Europeana.
Conducerea Petrom a mai luat, in ultima perioada, o alta decizie importanta si anume crearea unei divizii de servicii petroliere, dupa preluarea unei parti din Petromservice. Astfel, cel mai probabil de la 1 ianuarie 2008, Gugu Siegfried va deveni seful acestei divizii separate, numite E&P Services (Exploration and Production Services). O alta modificare in structura Petrom a fost operata pe 15 iunie in acest an, cand la nivelul Explorare si Productie (E&P) s-au creat doua noi divizii. Este vorba de E&P Romania, condusa de Johann Pleininger, si E&P International, al carui sef a devenit Werner Ladwein. “Astfel de schimbari in organigrama sunt firesti intr-o companie de talia Petrom. Suntem o societate dinamica si suntem flexibili la evolutiile mediului de afaceri, astfel incat sa ne indeplinim obiectivele strategice”, a declarat directorul de comunicare al Petrom, Dan Pazara.
Petrom la bursa
Ieri, capitalizarea bursiera a Petrom era de 8,82 miliarde euro. Compania a inregistrat, in primul semestru al acestui an, un profit net de 266,2 milioane de euro, la afaceri de 1,63 miliarde euro.
Sursa: Business Standard, 04 octombrie 2007
03.10.2007
-
Fondurile de investitii specializate pe Europa de Est se uita mai mult spre actiunile romanesti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondurile de investitii orientate pe Europa de Est acorda o importanta tot mai mare pietei de capital din Romania, aceasta fiind a saptea destinatie de investitii din regiune, dupa Rusia, Turcia, Polonia, Ungaria, Cehia si Austria, potrivit raportului de strategie pe trimestrul patru al Erste Bank (CeE Equity Strategy 4Q 2007).
Potrivit raportului, actiunile romanesti detineau la finele lunii august o pondere de circa 1,52% din totalul activelor fondurilor specializate pe pietele est-europene, in crestere cu aproape 0,2% fata de luna mai, cand expunerea pe Romania a fondurilor respective era de doar 1,34%.
Aderarea la Uniunea Europeana a determinat un interes mai ridicat al fondurilor straine pentru piata romaneasca de capital, fapt indicat si de evolutia investitiilor straine la Bursa, care au inregistrat un sold pozitiv in primele sapte luni ale anului, iar in august au scazut doar din cauza contextului international nefavorabil.
Investitorii straini au plasat in primele sapte luni ale anului 437 mil. euro in conturile brokerilor de la Bucuresti si au realizat achizitii nete de 302 mil. euro pe Bursa de Valori, in perioada ianuarie-august.
Principalele destinatii ale fondurilor de investitii specializate pe Europa de Est sunt Rusia, cu o pondere de 42% in activele toale, Polonia, cu 16%, si Turcia, cu 10,5%. Ungaria si Cehia raman si ele atractive pentru fondurile straine, atragand 8,3%, respectiv 6% din investitiile acestora, in timp ce Austria, care este o piata mai matura, atrage 2,6% din investitii, potrivit datelor preluate de Erste Bank de la Emerging Portfolio Research.
Potrivit statisticilor Emerging Portfolio Research, activele fondurilor orientate pe Europa de Est (Emergin Europe) reprezentau la finele lunii august circa 14% din activele totale ale fondurilor dedicate pietelor emergente la nivel mondial.
Luna august a fost cea mai slaba din acest an pentru fondurile de investitii dedicate pietelor emergente, care au inregistrat iesiri de capital de 3,6 mld. dolari, pe fondul scaderii pietelor internationale de capital determinata de criza americana.
Analistii Erste Bank considera ca pietele din Europa Centrala si de Est au fost afectate doar limitat de criza de pe piata americana, dar sustin ca sentimentul negativ generat de aceasta criza va mai persista pentru o perioada, determinand o evolutie volatila a pietelor. Pe de alta parte, Erste considera ca pietele mici, dominate de speculatori locali, cum sunt Serbia si Romania ar putea oferi o oarecare protectie investitorilor impotriva trendurilor globale.
Pe de alta parte, analistii Erste Bank avertizeaza ca pietele din Romania, Bulgaria, Croatia si Serbia sunt destul de scumpe, din cauza speculatorilor locali care au mentinut preturile actiunilor ridicate, in ciuda crizei globale, dar sustin ca aceste niveluri ridicate de pret sunt justificate de potentialul de crestere mai mare.
Sursa: Ziarul Financiar, 03 octombrie 2007 -
Imotrust cere 3,2 mil. de la actionari pentru a-si finanta proiectele imobiliare
ZF RO - FONDURI MUTUALE ARCV
___
Dezvoltatorul imobiliar Imotrust Arad (ARCV) intentioneaza sa-si dubleze capitalul social cu suma de 10,68 milioane de lei (circa 3,2 milioane de euro), prin aport in numerar al actionarilor, pentru a-si putea finanta noi proiecte imobiliare.
Actionarii vor putea subscrie titlurile noi la valoarea nominala, de 0,1 lei/actiune, cu mult sub pretul la care actiunile se tranzactioneaza in prezent pe piata RASDAQ, unde ultima tranzactie s-a derulat la pretul de 3,53 lei/actiune.
Propunerea de majorare a capitalului social va fi discutata in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor din data de 2 noiembrie. Tot atunci, se va discuta si transferul actiunilor companiei de pe piata RASDAQ la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Reprezentantii societatii estimeaza ca transferul actiunilor se va realiza in primavara anului viitor.
'Vrem sa realizam aceasta majorare de capital pentru atragerea de fonduri necesare finantarii unor noi proiecte imobiliare', a declarat Ciprian Marina, asistent manager in cadrul Imotrust.
Potrivit acestuia, noile proiecte vizeaza constructia unui bloc cu 100 de apartamente in Arad, un cartier de vile in Sannicolau, Arad, a unor hale pe o suprafata de 40.000 mp in zona industriala, tot in Arad, dar si a unor blocuri in Oradea, unde societatea a cumparat in acest an terenuri.
Imotrust a anuntat de la inceputul acestui an proiecte imobiliare de cateva zeci de milioane de euro. Activitatea companiei se concentreaza in special in judetul Arad si in alte judete din zona de vest a tarii.
Societatea detine peste 550.000 mp de teren in intravilan, peste 1.340.000 mp de teren in extravilan, peste 110.000 mp de hale, in diferite stadii de executie, si peste 6.000 mp de birouri si spatii comerciale, potrivit datelor de pe situl companiei.
Activele companiei au fost si unul dintre principalele motive care au condus la cresterea puternica a actiunilor in acest an. Pretul titlurilor Imotrust pe piata RASDAQ a crescut de peste zece ori de la inceputul anului. Valoarea pe Bursa a companiei depaseste 112,5 milioane de euro.
Imotrust a obtinut in primul semestru un profit net de 18 milioane de lei (5,5 milioane de euro), de circa 5,6 ori mai mare fata de castigul realizat in perioada similara a anului trecut. In acelasi timp, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 57,5%, pana la 1,3 milioane de lei (0,4 milioane de euro). Cresterea puternica de profit s-a datorat in principal castigurilor din plasamentele financiare ale companiei.
Imotrust s-a format in urma fuziunii prin absorbtie dintre Arconserv si Frigorifer SA, Edil Invest, Moneasa, Gradina Verde si International Transport, care s-a finalizat anul trecut. Toate firmele care au fuzionat apartineau grupului Codlea din Arad.
Sursa: Ziarul Financiar, 03 octombrie 2007' -
SC Constructii Feroviare Moldova Iasi scoate la vanzare peste 21 hectare de teren
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Pe ordinea de zi a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor de la SC 'Constructii Feroviare Moldova' SA Iasi, din data de 17 octombrie, se afla cateva proiecte de hotarare care vizea-za scoaterea la vanzare a mai multor terenuri detinute de societate in Iasi si in localitati limitrofe. Astfel, se urmareste valorificarea unui activ 'teren si constructii' in suprafata de 61.278 mp, situat in municipiul Pascani, a unui teren si a constructiilor aferente, in suprafata de 94.132 mp, din localitatea Timisesti, judetul Neamt, precum si a catorva active din municipiul Iasi: doua terenuri de 12.546 mp, respectiv 23.661 mp si constructiile existente, din Bdul Poitiers, a unui alt teren si constructii intinse pe o suprafata de 24.585 mp din str. Radu Voda, dar si a unui imobil din Aleea Musatini, cu o suprafata construita de 363,27 mp.
De asemenea, AGEA de la SC 'Constructii Feroviare Moldova' va mai decide asupra darii in plata catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate CAS Iasi, in contul obligatiilor bugetare preluate de catre AVAS, a unui camin de nefamilisti aflat in proprietatea societatii si a terenului aferent in suprafata de 498 mp. Se mai urmareste darea in plata catre Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura si, respectiv, Centrul Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit 1, institutii din subordinea Ministerului Agriculturii, in contul datoriilor la bugetul de stat, a unor imobile: cladire 'Sediu Central' si 'Laborator CTC', cu terenurile aferente, in suprafata de 1.484 mp si, res-pectiv, 1.130 mp, situate in Iasi. Niciunul dintre activele asupra carora se va decide darea in plata nu este inclus in capitalul social al societatii.
Conform raportului semestrial, SC 'Constructii Feroviare Moldova' SA Iasi avea la jumatatea acestui an datorii in valoare totala de 68.173.985 lei, structurate astfel: furnizori - 6,1 milioane lei, bugetul de stat - 38,84 milioane lei, bugetul asigurarilor sociale de stat - 22,84 milioane lei, bugetele locale - 380.218 lei. Societatea a reusit, totusi, sa-si achite integral datoriile catre bugetul local al municipiului Iasi (circa 410.000 lei) si sa-si diminueze soldului TVA de plata, prin vanzarea unor imobilizari. In opinia conducerii societatii, volumul ridicat al datoriilor se datoreaza lichiditatii reduse cauzata de blocajul generalizat din economie, precum si circuitului anevoios de incasare de la clienti. In ciuda situatiei financiare determinata de datoriile fata de bugetul de stat, cauzate si de ritmul greoi de incasare a creantelor, multi dintre beneficiarii lucrarilor fiind institutii de stat care depind de alocarea fondurilor de la bugete, societatea ieseana a contractat sau aditionat in acest an lucrari in valoare totala de 21.913.044 lei.
SC 'Constructii Feroviare Moldova' SA este specializata pe constructii de cai de comunicatie terestre si constructii destinate sportului. Societatea a luat fiinta in anul 1950, cand Serviciul Lucrari Speciale al Regionalei CFR Iasi s-a transformat in Intreprinderea de Constructii in Transporturi Iasi, capatand ulterior actuala denumire. In 1991, unitatea s-a desprins de Regionala CFR Iasi si a devenit societate pe actiuni. In acest moment, AVAS figureaza actionar cu 50,94% la societatea ieseana, diferenta de 49,06% fiind detinuta de o serie de persoane fizice si juridice private. La sedinta AGEA din 17 octombrie, insa, se va aproba si modificarea structurii actionariatului, ca urmare a vanzarii pachetului majoritar de actiuni detinut de AVAS. Negocierile pe marginea privatizarii SC CF 'Moldova' s-au finalizat in martie 2006, castigatorul licitatiei aferente fiind desemnata societatea comerciala 'Antrepriza de Lucrari Drumuri si Poduri' SA Iasi, dar tranzactia se va oficializa abia acum. Conform clauzelor facute publice de AVAS in martie 2006, cumparatorul va achita pentru cele 50,949% din actiunile detinute de stat la 'Constructii Feroviare Moldova' suma de 813.865 lei, s-a angajat sa realizeze investitii de mediu in valoare de 221.000 euro, dar si sa achite datorii care se ridicau atunci la pes-te 56 milioane lei.
Sursa: Bursa, 03 octombrie 2007'
Pagina