02.04.2007
-
Finantele emit titluri de stat de 5 mld. lei in T2
Curierul National
___
Ministerul Finantelor Publice a anuntat ca va emite, in trimestrul al doilea al acestui an, certificate de trezorerie si obligatiuni de stat de tip benchmark in valoare de 5 miliarde de lei. Prima licitatie va avea loc in data de 5 aprilie.
In calculul volumului indicativ al emisiunilor au fost incluse estimarile privind incasarea veniturilor si executia cheltuielilor bugetare pentru trimestrul doi, dar si volumului datoriei publice guvernamentale de refinantat.
In trimestrul doi vor fi redeschise emisiunile de obligatiuni guvernamentale de tip benchmark cu scadentele de 3 si 5 ani.
De asemenea, va fi lansata si emisiunea de obligatiuni guvernamentale de tip benchmark cu scadenta de 10 ani, se arata intr-un comunicat al MFP. Finantele vor organiza in total 12 licitatii, sase cu obligatiuni, in suma de 2,9 miliarde de lei, si sase pentru certificate de trezorerie, in valoare de 2,1 miliarde de lei. Volumul efectiv, precum si celelalte caracteristici ale titlurilor de stat ce vor fi emise in lunile aprilie, mai si iunie, vor fi anuntate prin prospectele de emisiune lunare. Pentru primul trimestru al acestui an, MFP a anuntat un volum indicativ al emisiunilor de certificate de trezorerie si obligatiuni de stat de tip benchmark in suma de 5,7 mld. de lei.
Sursa: Curierul National, 2 aprilie 2007.
30.03.2007
-
Alumil mai sta pe tusa cel putin o saptamana
Curierul National ALU
___
Tranzactionarea titlurilor Alumil la cota Bursei de Valori Bucuresti ar putea incepe la sfarsitul saptamanii viitoare, dupa finalizarea procedurilor de listare. Ieri, Comisia de cotare a Bursei de Valori Bucuresti a discutat listarea titlurilor producatorului de profile de aluminiu, a declarat Rares Nilas, presedintele supleant al comisiei. Oferta publica initiala de vanzare de actiuni Alumil a avut loc in urma cu aproape patru luni, valoarea acesteia fiind de 28,75 mil. lei. Oferta a prevazut vanzarea a 6,25 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 0,2 lei. Oferta publica initiala a fost suprasubscrisa de peste 16 ori, valoarea totala a titlurilor cerute de investitori ajungand la 465 mil. lei. Actiunile oferite s-au vandut la pretul de 4,6 lei, pachetul minim fiind de 50 de titluri. Dupa decontarea subscrierilor efectuate si inregistrarea de catre CNVM a rezultatelor ofertei la Oficiul de Evidenta a Valorilor Mobiliare, ultimul pas spre listarea Alumil a fost solicitarea aprobarii de listare de la BVB.
Oferta a fost la un moment dat in pericol de anulare, dupa ce CNVM a primit sesizari de la investitori cu privire la modul de subscriere. Din aceasta cauza, decontarea actiunilor Alumil a fost suspendata pana la inceputul lunii februarie, pentru clarificarea neregulilor. In urma investigatiilor efectuate, CNVM a aratat ca unele societati de servicii de investitii financiare au preluat formulare de subscriere de actiuni Alumil fara sa respecte conditia potrivit careia clientii care au subscris actiuni trebuiau sa aiba in conturi sumele aferente platii acestora. Astfel, sapte case de brokeraj au fost amendate, iar alte sapte au primit avertismente. Titlurile Alumil vor fi tranzactionate la a doua categorie a Bursei sub simbolul ALU. Alumil Rom Industry a incheiat anul 2005 cu o cifra de afaceri de 84,47 mil. lei si un profit net de 12,43 mil. lei. Profitul net al Alumil, cel mai mare producator elen de aluminiu extrudat si lider de piata in Romania, Serbia, Muntenegru si Bulgaria, a crescut anul trecut, in zona balcanica, cu 75,5%, la 7,5 mil. euro, de la 4,3 mil. euro in 2005.
Sursa: Curierul National, 30 martie 2007. -
Azomures amana vanzarea uzinei de materiale fotosensibile
Curierul National
___
Consiliul de Administratie al Combinatului chimic Azomures a amanat, pentru 28 aprilie, discutiile privind vanzarea uzinei de materiale fotosensibile, aflata in conservare din 2003, si a participatiei de 50% detinuta la firma Depomures, a anuntat compania. Data initiala de discutare a tranzactiilor era 26 aprilie.
Azomures a anuntat, la inceputul lunii martie, ca grupul francez Gaz de France, actionarul majoritar al distribuitorului de gaze naturale Distrigaz Sud, ar putea prelua actiunile companiei la firma Depomures din Targu Mures, avand ca obiect de activitate inmagazinarea de gaze naturale.
In anul 2003, Azomures a inchis sectia de materiale fotosensibile, din cauza pierderilor semnificative, concentrandu-se pe activitatea principala, productia de ingrasaminte chimice.
Firma a fost singurul producator autohton de filme foto, cu care a dominat piata romaneasca inainte de anul 1989.
Produsele sectiei erau utilizate, de asemenea, de spitale, clinici sau unitati de radiologie.
Anul trecut, Azomures a inregistrat o cifra de afaceri de 709,3 milioane lei, in crestere cu aproape 4%, dar a trecut pe pierderi, cu un rezultat negativ de 2,42 milioane lei.
Compania a fost privatizata in 1998, actionarul majoritar fiind Transworld Fertilizers Holding - Luxemburg, si este listata la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti.
Sursa: Curierul National, 30 martie 2007. -
BCR isi va rascumpara obligatiunile din piata
Azi
___
Vicepresedintele executiv al BCR, Dan Bunea, a declarat ca banca intentioneaza sa rascumpare obligatiunile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si sa lanseze, in urmatorii trei ani, noi titluri de valoare. 'Ne rezervam dreptul de a ne bate pentru a rascumpara aceste obligatiuni, astfel ca piata sa fie avertizata in sensul pozitiv al cuvantului, intrucat ne vom implica in calitate de jucator', a precizat Bunea.
Obligatiunile corporative emise in luna noiembrie a anului trecut de BCR, in valoare totala de 242 milioane de lei, au fost lansate, ieri, la tranzactionarea pe BVB. Bunea a adaugat ca BCR intentioneaza sa lanseze noi emisiuni de obligatiuni si alte instrumente financiare, in premiera pentru piata romaneasca de capital. 'Pregatim, in urmatorii trei ani, si alte emisiuni de obligatiuni si alte instrumente financiare, atat in lei, cat si in valuta. Vor fi premiere pentru piata locala de capital, pentru ca vrem sa contribuim semnificativ la dezvoltarea ei', a promis Bunea. Emisiunea de obligatiuni este cotata cu A minus de catre Fitch Ratings si cu BBB minus de catre Standard&Poor's.
Sursa: Azi, 30 martie 2007.
' -
Situatie confuza pentru investitorii care au detineri mai mari de 1% din SIF-uri
___
Singura obligatie clara este raportarea pe bursa a pachetului de actiuni la Societatile de Investitii Financiare
In ultimele zile, mai multi investitori au dat curs unei instructiuni a CNVM si au anuntat detinerile de peste 1% din actiunile unor societati de investitii financiare. In preajma adunarilor generale ale actionarilor, instructiunea ii (re)asigura pe administratorii SIF ca actionarii nu au drept de vot pentru ceea ce depaseste 1%. CNVM spune insa ca asteapta noile normes europene pentru reglementarea fondurilor de tipul SIF.
Practic instructiunea nu aduce nimic nou fata de reglementarile din iulie 2005. Atunci, Guvernul plasa la gramada, intr-o ordonanta cu mai multe „masuri financiare', un articol suplimentar la legea pietei de capital - „orice persoana poate detine, singura ori impreuna cu persoanele cu care actioneaza in mod concertat, actiuni emise de catre SIF-uri, dar nu mai mult de 1% din capitalul social al SIF. Actionarul trebuia sa informeze SIF, CNVM si piata reglementata cand ajunge la 1%. Actiunile peste 1% nu mai aveau drept de vot si trebuia sa fie vandute in trei luni. Un misterios paragraf spunea ca „CNVM va emite ( sine die -n.n.) reglementari pentru aplicarea acestui articol'.
In martie anul acesta, a venit randul acestor reglementari, prin instructiunea 1/2007. Practic aceasta prezinta forma declaratiei care trebuie sa fie prezentata la SIF si operatorul de piata (dispare CNVM din ecuatie -n.n) de catre investitorul in cauza. De asemenea, instructiunea trimite la articolul din legea de baza a pietei de capital care vizeaza vanzarea din oficiu a actiunilor care depasesc un anumit prag. Articolul 283 spune ca, practic, actiunile in cauza, care nu sunt vandute dupa trei luni, vor fi vandute de administrator, iar banii incasati sunt virati proprietarului.
Instructiunea 1/2007 intareste faptul ca administratorul este raspunzator de aplicarea acestor prevederi. „Pentru ca administratorul este cel care raspunde de activitatea companiei. CNVM nu poate decat sa intervina in cazul in care este sesizat un abuz. Spre exemplu, in cazul in care un investitor isi exercita dreptul de vot in baza unui pachet de actiuni de peste 1%', spune Paul Miclaus, vicepresedintele CNVM.
Instructiunea Comisiei nu clarifica subiectul sensibil al vanzarii actiunilor. „Instructiunea nu putea sa adauge la reglementarile deja existente in lege', arata vicepresedintele CNVM. Iulian Panait, presedintele companiei de consultanta financiara KTD Invest, subliniaza faptul ca „nu exista norme care sa reglementeze procesul efectiv. Sunt multe neclaritati'. Aceasta situatie se adauga confuziei declansate zilele trecute de promovarea si apoi respingerea in Parlament a proiectului de majorare a detinerilor la SIF de la 1% la 5%. La inceputul acestei saptamani, comisia juridica din Senat a aprobat initiativa senatorului Ionut Popescu (investitor notoriu pe bursa) de majorare a pragului, dupa care la numai o zi, comisia de buget finante a respins proiectul.
O problema politica, spun investitorii straini
„Nu este oportuna, in acest moment, majorarea pragului de detinere, intrucat, pe de o parte, vor aparea din nou discutii privind profiturile incasate nejustificat de «persoane initiate», iar pe de alta parte, la nivelul Uniunii Europene exista dezbateri privind reglementarea fondurilor de tipul celor in care se incadreaza societatile de investitii', arata Paul Miclaus. El aminteste ca, initial, legea pietei de capital prevedea eliminarea oricaror restrictii privind detinerile la SIF. Sub pretextul ca SIF-urile isi trecusera in statut limite de 0,1%, ordonanta din iulie 2005, initiata de Ionut Popescu, atunci ministru de finante, introducea practic, in lege, notiunea de prag de detinere. In acelasi timp, pe piata cotatiile SIF cresteau, ceea ce a alimentat speculatiile privind profiturile pe care le-au inregistrat „persoanele initiate'.
SIF-urile sunt printre putinele titluri de pe piata de capital romaneasca capabile sa trezeasca interesul investitorilor straini de portofoliu. A dovedit-o si reuniunea celor 200 de investitori organizata la Bucuresti, la inceputul acestei luni, de catre administratorul suedez de fonduri East Capital. Investitorul Robert Willemsen, cu plasamente de 300.000 de euro in fondul de risc al East Capital pentru Balcani, se intereseaza de discutiile care sunt in Romtnia in jurul SIF-urilor. Aceasta in contextul in care fondul suedez detine cate 1% din fiecare SIF.
„Aceste societati sunt un subiect politic delicat. Practic managerii SIF-urilor au impus sa existe o limita a detinerilor, pentru ca se tem ca investitorii vor da navala si astfel ar putea fi inlocuiti. Dar cred ca, in doi-trei ani, situatia se va schimba, pentru ca nu va mai putea fi mentinuta, in Europa fiind, aceasta limitare', explica Jacob Grapengiesser, directorul executiv al East Capital. Directorul spune ca, potrivit practicii europene, practic societati precum SIF-urile nu limiteaza detinerile actionarilor.
Anunturi privind detineri de peste 1% la SIF-uri
Pe data de 15 martie, omul de afaceri din Galati, Catalin Chelu, a anantat ca detine, direct si prin intermediul unor companii la care este actionar, peste 1% din capitalul a patru Societati de Investitii Financiare (SIF). Cea mai mare detinere a lui Chelu este la SIF5 Oltenia, de 1,87%. Iar pe data de 28 martie au urmat doua noi notificari: compania americana de gestionare a fondurilor de investitii, Julius Baer Investment Management, detine singura si impreuna cu alte persoane peste 1% din capitalul fiecarei SIF, iar ING Groep NV din Olanda detine, prin intermediul entitatilor sale ING Bank NV si ING Investments LLC, peste 1% din capitalul SIF Banat-Crisana si SIF Moldova. Totodata, ieri, a venit anuntul privind cea mai mare detinere la un SIF. Compania cipriota Ampelus Holding Limited detine impreuna cu persoanele cu care actioneaza concertat, pe care nu le-a specificat in comunicatul transmis BVB, 4,6%, din titlurile SIF 1.
Sursa: Adevarul, 30 martie 2007.
'
29.03.2007
-
Broker Cluj: Condmag vine pe Bursa in aprilie
ZF RO - FONDURI MUTUALE COMI
___
Titlurile Condmag Brasov vor putea fi tranzactionate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) incepand de luna viitoare, a declarat pentru ZF Petru Prunea, presedintele Broker Cluj. Societatea de intermediere a fost desemnata in septembrie anul trecut sa pregateasca dosarul necesar operatiunii de transfer al titlurilor de pe piata RASDAQ.
'Cred ca titlurile Condmag vor incepe tranzactionarea la BVB in luna aprilie in urma aprobarii dosarului in Consiliului de Listare al Bursei. Broker Cluj a depus dosarul Condmag la BVB cu o luna si jumatate in urma, insa conducerea companiei a cerut in doua randuri amanarea listarii in vederea rezolvarii unor probleme interne', spune Petru Prunea.
El a mai spus ca nu cunoaste natura acelor probleme.
Actionarul principal al Condmag este societatea Dafora Medias, companie care presteaza servicii de foraj in domeniul petrolului si gazelor naturale. Dafora detine circa 26% din Condmag si este totodata un client al constructorului de conducte.
Broker se va ocupa si de transferul Dafora la cota Bursei de pe piata RASDAQ, procesul urmand sa inceapa dupa listarea Condmag, conform lui Prunea.
'Imediat ce va incepe tranzactionarea Condmag pe BVB, vom demara procesul de transfer al companie Dafora Medias. Broker va intocmi dosarul necesar listarii in circa o luna si il va inainta Bursei', mai spune presedintele SSIF Broker.
Contractul prin care Broker se angajeaza sa listeze Dafora este deja semnat, intocmirea dosarului fiind singurul lucru pe care intermediarul clujean mai trebuie sa il faca, conform lui Prunea.
La Categoria I a Bursei de Valori urmeaza sa treaca si Broker Cluj, conducerea societatii estimand ca transferul se va realiza tot luna viitoare. Broker este in prezent singura societate de brokeraj listata la Bursa, actiunile firmei fiind tranzactionate la categoria a II-a.
'A trebuit sa indeplinim o serie de conditii pentru a ne transfera societatea la categoria I, dintre care cea mai importanta a fost realizarea unei anume lichiditati zilnice. Vom fi invitati in urmatoarea sedinta a Bursei (de azi - n.red.) pentru a ne sustine intentia de transfer', a spus Prunea.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 martie 2007.' -
Pana in septembrie, toate benzinariile Dyneff din Franta vor opera sub brand-ul Rompetrol
Curierul National
___
Pana in septembrie, acest an, toate benzinariile Dyneff din Franta, mai putin cele din mediul rural, vor functiona sub brandul Rompetrol, iar in 17 si 20 aprilie vor fi lansate primele doua astfel de benzinarii, a declarat Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol, intervievat de NewsIn.
Potrivit acestuia, intregul proces de transformare a benzinariilor Dyneff incluzand rebranding-ul si investitiile propriu-zise in statie va costa, in acest an, 25 de milioane de dolari.
Costurile pentru numai o singura benzinarie amplasata pe autostrada pot ajunge la patru-cinci milioane de dolari, a aratat presedintele Rompetrol.
Amplasamentul primelor doua unitati va fi pe autostrada Toulouse-Narbone, langa Carcasone. Potrivit lui Patriciu, urmatoarea statie de carburanti auto va fi cea de la Saint-Etienne, in sudul Frantei, in cursul lunii mai. 'Odata cu statia de la Saint-Etienne, vom lansa, in premiera pe piata din sudul Frantei, un nou produs. Este vorba de carburantul ecologic E85, care contine 85% etanol si 15% benzina', a spus Patriciu. Procesul de extindere in Franta a grupului Rompetrol va continua, iar compania va participa si la alte licitatii pentru constructia de amplasamente pe autostrazi.
Presedintele grupului a mai spus ca, pana la finele anului, va face publica si o decizie in ceea ce priveste extinderea brand-ului Rompetrol in Spania.
Urmaresc achizitionarea unei rafinarii din bazinul Marii Mediterane
Din spusele lui Patriciu, grupul pe care il conduce are planuri ambitioase in ceea ce priveste afacerile din afara teritoriului Romaniei. Astfel, un obiectiv imediat il reprezinta achizitionarea unei rafinarii situate in bazinul Marii Mediterane care sa aprovizioneze benzinariile din sudul Frantei, 'dar nu numai acestea'.
'In prezent, producem patru milioane de tone de carburanti, dar vindem 7,5 milioane de tone, astfel ca trebuie sa ne echilibram. Vrem sa achizitionam aceasta rafinarie cat mai curand, dar procesul este deosebit de complex', a aratat Patriciu.
Acesta a explicat ca nu se poate estima in prezent care vor fi fondurile alocate de Rompetrol pentru achizitionarea acestei capacitati. 'Astfel de procese dureaza cu lunile, uneori cu anii. Depinde de capacitate si de alte multe lucruri. Oricum, avem capacitatea de a finanta o astfel de achizitie', a mai spus Patriciu. Grupul Rompetrol a inregistrat, in 2006, o cifra de afaceri consolidata de 5,65 miliarde de dolari, in crestere cu 135% fata de 2005, in urma achizitionarii Dyneff, si un profit operational de 164 milioane de dolari, identic cu cel din 2005. Compania franceza Dyneff a fost achizitionata de Rompetrol la sfarsitul lui 2005 si opereaza o retea de 226 de benzinarii in Franta si depozite in Spania si Franta.
Sursa: Curierul National, 29 martie 2007.' -
Piata bancara se concentreaza la nivelul primelor cinci institutii
___
Cele mai mari banci din Romania au reusit, anul trecut, sa fie mai profitabile decat nivelul mediu al intregului sistem
Chiar daca cele mai mari banci din tara noastra au anuntat, pe parcursul anului trecut, o extindere rapida a retelei teritoriale, rentabilitatea a continuat sa fie ridicata. Mai mult, primele cinci institutii au reusit, in 2006, sa atraga o pondere mai mare a depozitelor din totalul sistemului bancar, decat nivelul inregistrat in anul precedent.
Concentrarea sistemului bancar la nivelul primelor cinci institutii de credit – aceasta ar putea fi considerata principala caracteristica a anului trecut. Astfel, ponderea activelor detinute de Banca Comerciala Romana, BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, Unicredit - HVB Tiriac si Banca Transilvania in totalul activelor sistemului bancar s-a majorat de la circa 58,2%, in 2005, la aproape 63% anul trecut. Totodata, depozitele atrase de cele cinci institutii de credit au reprezentant, in 2006, circa 69,3% din totalul sistemului, nivelul fiind in crestere cu aproape un punct procentual fata de anul 2005. Chiar si la nivelul profitabilitatii pietei bancare se poate observa o concentrare. Astfel, primele cinci institutii au cumulat un profit net de aproape 540 milioane de euro, adica peste 83% din totalul de 647 milioane de euro. In schimb, in 2005, top cinci al sistemului bancar cumula circa 82% din profitul intregului sistem.
Competitia pe piata creditelor se accentueaza
Mai mult, 2006 este un an in care rentabilitatea activelor primelor cinci banci s-a mentinut peste nivelul mediu inregistrat in piata bancara romaneasca. Astfel, in timp ce, in 2006, rata medie de rentabilitate a activelor (profit/active) a fost de circa 1,29%, primele cinci banci au inregistrat un nivel ce varia de la aproximativ 1,3% in cazul Raiffeisen Bank si pana la aproape 2,25% pentru BRD – Groupe Societe Generale.
Singurul segment pe care nu s-a inregistrat o tendinta de concentrare la nivelul primelor cinci institutii de credit il reprezinta creditele acordate clientelei. In acest caz, competitia bancilor comerciale din asa-zisul pluton doi – institutiile care au o cota de piata ce variaza intre 3% si 4% - a determinat o parte din clienti, atat persoane fizice, cat si companii, sa nu aleaga o banca din top 5 pentru a solicita un imprumut. Astfel, gradul de concentrare la nivelul primelor cinci institutii de credit s-a redus usor de la circa 67,6% in 2005 la aproximativ 67,2% in 2006.
Totusi, o caracteristica poate fi considerata aproape generala pentru toate bancile. Principalul motor al creditarii a continuat sa fie reprezentat de imprumuturile pentru retail. Spre exemplu, in cazul BCR, creditele pentru populatie au reprezentat cel mai dinamic plasament al bancii din 2006, cu o crestere de aproape 57% fata de anul precedent. Iar in cadrul acestui segment de activitate, soldul creditelor de consum s-a majorat cu 70%.
Totodata, in cazul BRD – Groupe Societe Generale, cresterea creditelor pentru persoane fizice a fost de 113%, peste nivelul de 54% aferent imprumuturilor pentru companii. Iar Raiffeisen Bank a reusit atat sa inlocuiasca portofoliul de credite pe termen scurt, cat si sa majoreze ponderea imprumuturilor pe termen mediu si lung. La fel si in cazul celorlalte doua banci, Unicredit Tiriac Bank inregistrand un avans la creditele pe baza imprumuturilor de retail, iar portofoliul Banca Transilvania avand contributii atat din partea clientilor persoane fizice, cat si juridice.
Extinderea teritoriala si consolidarea pozitiei in piata
Mai mult, declaratiile celor cinci presedinti subliniaza faptul ca, in acest an, competitia pe piata creditelor va fi acerba. 'In 2007, dobanzile vor ramane sub presiune', a spus Stevan van Groeningen, presedintele Raiffeisen Bank, cu ocazia prezentarii rezultatelor financiare pentru anul 2006. La randul sau, Robert Rekkers, presedintele Bancii Transilvania, sublinia faptul ca 'tinta generala a institutiei este aceea de a ajunge la un milion de clienti activi'. Pentru a atinge aceste obiective, banca a alocat un buget de 30 milioane de euro, destinat in special cresterii calitatii, perfectionarii sistemelor informatice si de carduri si, nu in ultimul rand, deschiderii a cel putin 80 de unitati. Iar Patrick Gelin, presedintele BRD, precizeaza ca, in anul curent, va investi intre 35 si 40 milioane de euro in deschiderea unor noi unitati bancare si in infrastructura IT. Astfel, bancherii mizeaza in 2007, ca si anul trecut, pe mentinerea ritmurilor de crestere a activitatii, planificand investitii de milioane de euro, atat pentru extinderea retelei teritoriale, cat si pentru imbunatatirea serviciilor oferite.
Totusi, in contextul relaxarii creditarii populatiei, prin renuntarea la gradul maxim de indatorare si la avansul minim pentru creditele ipotecare, presedintii celor cinci banci spun la unison ca vor fi prudenti in activitatea de creditare. Iar segmentul spre care isi vor indrepta atentia va fi cel al persoanelor cu venituri ridicate, dezavantajat pana in prezent de normele bancii centrale.
Sursa: Adevarul, 29 martie 2007.'
28.03.2007
-
Patriciu are sase pretendenti pentru 25% din Rompetrol
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Dinu Patriciu, principalul actionar al grupului Rompetrol, spune ca are pe masa sase oferte pentru cumpararea prin majorare de capital a unui pachet de 10-25% din actiunile grupului petrolier, discutiile fiind in desfasurare.
'Avem in continuare discutii, aflate in diferite stadii cu sase companii in ceea ce priveste participarea la capitalul Rompetrol cu 10-25%. Vom alage cea mai profitabila varianta', a declarat ieri seful Rompetrol pentru ZF.
El a precizat ca pe langa pretul pe care il va obtine pe actiuni grupul Rompetrol ia in calcul si avantajele strategice ale asocierii cu investitorii interesati.
Tranzactia era preconizata sa se incheie pana la finalul acestei luni, insa din cauza interesului ridicat al investitorilor, finalizarea acesteia va mai intarzia.
Patriciu nu a estimat un termen pentru incheierea tranzactiei. Patriciu este consiliat de banca de investitii Morgan Stanley, care ofera consultanta pentru aceasta tranzactie si a fost mandatata sa gaseasca un cumparator.
Grupul Rompetrol, cu afaceri de 6 miliarde de dolari anul trecut, este inregistrat in Olanda, principalele active fiind rafinaria Petromidia din Romania si reteaua de distributie a carburantilor Dyneff din Franta.
Conform informatiilor aparute pe piata la inceputul acestui an, printre companiile interesate se numara compania petroliera de stat KazMunaiGaz din Kazahstan.
Grupul austriac OMV a detinut un pachet de 25% in cadrul grupului Rompetrol pana in urma cu doi ani, cand OMV a iesit din afacere vanzandu-si actiunile lui Patriciu dupa ce a castigat contractul de privatizare al Petrom.
Infuzia de capital provenita de la investitorul care va prelua un pachet minoritrar din Rompetrol ar urma sa fie folosita pentru dezvoltarea grupului, tinta fiind de a deveni una din primele zece companii petroliere la nivel european.
Grupul Rompetrol este in primele 20-22 de grupuri petroliere europene, conform lui Dinu Patriciu.
Rompetrol participa in prezent la privatizarea rafinariei sarbesti Naftna Industrija Srbije (NIS) si care ar putea crea sinergii cu Petromidia, datorita pozitionarii pe malul Dunarii.
Patriciu spune insa ca achizitia rafinariei sarbesti nu este prima pe lista de achizitii a grupului 'Pe primul loc pentru noi in privinta achizitiilor este achizitia unei rafinarii in Italia sau Franta,' a declarat Patriciu pentru ZF. Achizitia este justificata de vanzarile mai mari al grupului prin retelele de distributie de care dispune fata de productia realizata in segmentul de rafinare. Patriciu a precizat ca vanzarile de produse petroliere ale grupului sunt semnificativ mai mari decat productia. Grupul a achizitionat anul trecut reteaua franceza de benzinarii si depozite Dyneff. Grupul intentioneaza sa se extinda in continuare si pe distributie 'Intentionam sa achizitionam anul acesta si o retea de distributie in Italia,' a declarat Patriciu pentru ZF.
Patriciu estimeaza ca grupul va atinge afaceri de 7,5 mld. dolari (circa 5,7 mld. euro) anul acesta, fara a lua in calcul vanzarile care vor fi realizate de companiile pe care grupul ar putea sa le achizitioneze anul acesta. Patriciu nu a dorit sa dea informatii privind indicatorii de profitabilitate estimati pentru anul acesta.
Afacerile grupului ar urma sa creasca cu 25% fata de cele de anul trecut. Grupul Rompetrol a anuntat ca a obtinut in 2006 o cifra de afaceri de peste sase miliarde de dolari (circa 4,6 mld. euro).
Patriciu este trimis in judecata in dosarul Rompetrol, fiind acuzat de mai multe infractiuni economice in privinta privatizarii Petromidia si a tranzactiilor cu actiuni Rompetrol Rafinare pe Bursa de Valori. El considera ca justitia il va gasi nevinovat.
Sursa: Ziarul Financiar, 28 martie 2007.' -
Prebet intra pe Bursa pentru mai multa vizibilitate
ZF RO - FONDURI MUTUALE PREB
___
Compania de constructii Prebet Aiud a obtinut anul trecut un profit net de 2,7 mil. lei (0,77 mil. euro), in crestere cu circa 9% fata de castigul inregistrat in anul precedent, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de conducerea societatii.
Prebet a realizat in 2006 o cifra de afaceri de 26,85 mil. lei (7,6 mil. euro), mai mica cu 3% fata de afacerile din anul anterior.
Profitul raportat este mai scazut decat cel de la finalul primelor noua luni ale anului trecut, cand societatea avea un castig net de 2,9 mil. lei (0,82 mil. euro) la o cifra de afaceri de 20,53 mil. lei (5,8 mil. euro).
'Structura productiei nu a fost asa de favorabila pentru un profit mai bun. Avem totusi asigurata toata capacitatea de productie si estimam ca in acest an sa obtinem un rezultat cu circa 20% mai bun', a declarat Ioan Campian, directorul economic al Prebet. Societatea este specializata in principal in constructia de traverse pentru calea ferata si de grinzi pentru podurile rutiere. Potrivit conducerii Prebet, principalul client al societatii este C.N. C.F.R, dar societatea lucreaza si pentru alte firme, cum ar fi de exemplu Bechtel, ponderea clientilor in structura cifrei de afaceri de la o perioada la alta fiind insa foarte dispersata.
Prebet este listata in prezent pe piata RASDAQ, societatea intentionand sa se transfere la categoria a II-a a Bursei de Valori. Reprezentantii companiei spun ca aceasta intentie a fost determinata de dorinta firmei de a castiga un plus de vizibilitate. 'Vrem ca societatea sa fie mai cunoscuta pe piata', a spus Campian. Prebet este controlata de Asociatia Salariatilor, care detine 50,44% din actiuni, cel mai important actionar minoritar fiind SIF Banat-Crisana, cu o participatie de 10%.
'Asociatia si-a platit toate obligatiile asumate in momentul semnarii contractului de privatizare, dar eu nu stiu sa se fi luat vreo decizie in privinta faptului daca asociatia se va desfiinta sau nu. Oricum, nu e obligatoriu sa se desfiinteze', spune Ioan Campian.
Actiunile Prebet au fost unele dintre cele mai performante de la inceputul acestui an, pretul titlurilor crescand de aproape trei ori in aceasta perioada. Ultima tranzactie s-a realizat la 4,99 lei/actiune, la acest nivel capitalizarea bursiera a companiei fiind de 16,1 mil. euro.
Prebet a convocat AGA pentru finalul lunii viitoare, pentru a aproba, printre altele, contractarea unor credite de 5 mil. lei (aproape 1,5 mil. euro) si majorarea capitalul social al companiei cu circa 1 mil. lei (0,3 mil. euro). Majorarea capitalului ar urma sa se faca prin incorporarea rezervelor constituite din profitul anilor anteriori.
Sursa: Ziarul Financiar, 28 martie 2007.'
Pagina