25.10.2006
-
Carbid-Fox Tarnaveni poate deveni viabila prin reorganizare
Adevarul
___
Datoriile mai mari de 96% catre furnizori si bugete si faptul ca activitatea comerciala a firmei nu este sustinuta din surse proprii au dus la intrarea in insolventa a SC Carbid-Fox Tarnaveni, informeaza un raport al lichidatorului judiciar al societatii, SC General Mir Consult SRL. Potrivit lichidatorului, dezechilibrul financiar s-a declansat in 2002, din cauza lipsei capitalului circulant la volumul pretins de specificul activitatii. S-a lucrat sub pragul de rentabilitate, iar cheltuielile fixe au avut o pondere tot mai mare in cheltuielile totale. Datoriile societatii au ajuns la 96,64%, lucru reflectat si de scaderea actiunilor la bursa. Activitatea comerciala a societatii nu este sustinuta din surse proprii, ci din surse purtatoare de dobanzi, penalitati de intarziere la plata si diminuari ale preturilor de livrare. Pentru reorganizarea societatii, lichidatorul judiciar propune vanzarea bunurilor disponibile productiei, reducerea costurilor serviciilor si a cheltuielilor salariale sau vanzarea actiunilor din portofoliu. Valorificarea deseurilor, reducerea soldului creantelor, majorarea capitalului social prin emisiune si vanzare de actiuni sunt alte solutii care ar putea scoate societatea din impas. Lichidatorul considera ca societatea din Tarnaveni poate redeveni viabila prin reorganizare. Actionarii companiei au aprobat, la inceputul lui septembrie, un plan de reorganizare pe trei ani, care presupune reducerea personalului si recuperarea a 60% din creante. Carbid-Fox Tarnaveni a inregistrat o pierdere de 1,74 milioane de euro pe primul semestru 2006, la o cifra de afaceri de 5,88 milioane de euro. In 2005, compania inregistra pierderi de 3,37 milioane de euro, de 4,5 ori mai mari fata de 2004. Din ianuarie 2006 si pana la sfarsitul lui aprilie, Carbid-Fox si-a inchis principala activitate de productie, obtinerea de carbid, intrucat Electrica Transilvania Sud a sistat furnizarea energiei electrice, din cauza restantelor la plata facturilor.
Sursa: Adevarul, 25 octombrie 2006.
24.10.2006
-
Profit de 13 mil. euro pentru filialele Transelectrica
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Cele sase filiale ale Traselectrica au adus inca 13 mil. euro la profiturile de 31 mil. euro ale companiei.
Transportatorul de electricitate a obtinut in primul semestru un profit net total de 43,6 milioane de euro, in crestere cu 36% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, depasind si nivelul raportat pe intreg anul 2005, cand compania a raportat un castig de 35 mil. euro. Rezultatele consolidate au fost elaborate in conformitate cu standardele internationale de contabilitate.
Potrivit informatiilor furnizate de companie, Transelectrica, fara datele financiare ale filialelor, a incheiat primul semestru cu un profit net de 31 mil. euro. Astfel, Opcom, Smart, Formenerg, Teletrans, Icemenerg si Icemenerg Service au adus un profit de 12,6 mil. euro.
Veniturile din exploatare ale companiei au ajuns la un nivel de 324 mil. euro, in crestere cu 91% comparativ cu perioada similara a anului trecut.
Potrivit auditorului companiei, firma de servicii profesionale KPMG, Transelectrica are imprumuturi pe termen lung de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana pentru Investitii (BEI) si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD). Potrivit auditorului, grupul nu a indeplinit anumite conditii stipulate in contractele de imprumut, ceea ce ar putea determina solicitarea rambursarii anticipate a acestor imprumuturi. In consecinta, anumite datorii, pe termen lung, in valoare de 471,39 milioane de lei, ar trebui prezentate ca datorii pe termen scurt. Transelectrica avea, la 30 iunie 2006, imprumuturi pe termen lung in valoare totala de 815,76 milioane de lei (240,45 milioane de euro), comparativ cu un nivel de 782,69 milioane de lei (216 milioane de euro) la finele anului 2005.
In opinia conducerii Transelectrica, probabilitatea unor solicitari de rambursare anticipata este redusa, intrucat situatiile de neconformare la clauzele acordurilor de imprumut sunt nesemnificative, grupul are capacitatea si intentia de a efectua toate rambursarile conform acordurilor de imprumut, iar creditele sunt garantate de statul roman, potrivit informatiilor publicate in raportul semestrial al Transelectrica.
Actiunile Transelectrica au inceput sa fie tranzactionate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti pe 25 august. BCR, cea mai mare institutie bancara autohtona, este cel de-al treilea actionar al companiei si detine un pachet de 1,2% din Transelectrica, printre actionari fiind si cele cinci SIF-uri.
Ministerul Economiei si Comertului controleaza 72% din actiunile companiei, iar un alt pachet este controlat de Fondul Proprietatea care a fost creat pentru despagubirea fostilor proprietari deposedati in timpul regimului comunist. Actiunile Traselectrica au fost suprasubscrise de 6,5 ori in cadrul ofertei derulate. Investitorii au subscris un numar de 47,3 milioane de actiuni cu o valoare de 227,45 milioane de euro (796,08 milioane de lei). Transelectrica va investi 627,4 milioane de euro in urmatorii opt ani in retehnologizarea si modernizarea infrastructurii, precum si in crearea infrastructurii de piata.
Evolutia pe Bursa a titlurilor Transelectrica a depasit pana si cele mai optimiste asteptari ale brokerilor care vedeau actiunile trasportatorului de electricitate in jurul valorii de 32-33 de lei pana la sfarsitul anului. Recent, compania a reusit sa dubleze banii investitorilor care au subscris in cadrul ofertei publice, pretul actiunilor transportatorului de energie urcand pana la un maxim de 34,1 lei/actiune fata de pretul de vanzare initial al titlurilor de 16,8 lei/actiune.
Capitalizarea bursiera a companiei a atins ieri un nivel de 657,8 milioane de euro la un pret de 31,5 lei pe actiune.
Sursa: Ziaruul Financiar, 24 octombrie 2006. -
Salariatii de la Antibiotice au sanse reduse sa primeasca 10% din actiuni
Wall-Street.ro ATB
___
Presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, Razvan Orasanu, va discuta astazi cu Asociatia Salariatilor de la Antibiotice Iasi propunerea acestora de a prelua 10% din actiunile companiei, care a fost lansata la privatizare, in urma cu o saptamana
Asociatia Salariatilor de la Antibiotice Iasi a anuntat, imediat dupa lansarea societatii la privatizare, ca vrea sa preia 10% din actiuni la valoarea nominala a actiunilor. Potrivit liderului de sindicat de la Antibiotice, Vasile Stanga, salariatii vor ca societatea sa fie privatizata ca si Banca Comerciala Romana sau Petrom, astfel incat sa poata cumpara un pachet de actiuni.
'Pachetul de actiuni scos la privatizare este de 53%, iar vanzarea a 10% catre salariati ar insemna ca AVAS sa ofere un pachet minoritar investitorilor. Astfel, s-ar diminua atat controlul investitorului asupra companiei, cat si conditiile pe care le-ar putea impune AVAS. Salariatii ar putea primi eventual 1% sau 2%. Au sanse minime sa primeasca 10% din actiuni', au declarat pentru NewsIn, surse din AVAS.
AVAS a publicat, pe 16 octombrie, anuntul de vanzare, prin negociere, a 53,01% din capitalul social al Antibiotice Iasi, catre un investitor sau un consortiu de investitori condus de un producator de medicamente sau o societate de investitii financiare. Investitorii interesati pot depune scrisori de intentie neangajante pana pe 1 noiembrie 2006. Ceilalti actionari importanti ai Antibiotice sunt SIF Oltenia (10.09%), Citibank Romania (6.16%) si fondul de investitii cipriot Broadhurst Investment (5.21%).
Antibiotice SA este considerata cea mai valoroasa societate din portofoliul AVAS, datorita cotei de piata de 3,2% pe care o are pe piata farmaceutica din Romania. Antibiotice ocupa pozitia a noua in topul celor mai mari companii din domeniu in perioada iulie 2005-iunie 2006, dupa vanzari, conform datelor companiei de studii de piata Cegedim.
Compania a inregistrat in primul semestru 2006 un profit net de 15,8 milioane de lei (4,5 mil. euro), in crestere cu 20% in raport cu perioada similara a anului trecut. Cifra de afaceri a crescut cu 15% in aceeasi perioada, atingand valoarea de 87 milioane de lei (24,6 mil. euro).
Sursa: Wall-Street.ro, 24 octombrie 2006.' -
Pretul petrolului continua sa scada
___
Cu toate ca Arabia Saudita, cel mai mare exportator de petrol la nivel mondial, a anuntat ca va dispune reducerea livrarilor programate pentru luna noiembrie, tinand cont de decizia Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol asupra diminuarii productiei, pretul petrolului a inregistrat o scadere de 1%.
Pretul petrolului de referinta pe piata americana a scazut cu 63 centi, pana la nivelul de 58,7 dolari pe baril, in timpul sedintei de tranzactionare, in timp ce titeiul Brent, de referinta la Bursa londoneza, a fost cotat la 58,84 dolari pe baril, in scadere cu 84 centi.
Arabia Saudita a transmis rafinariilor din Japonia, China si Coreea de Sud ca volumul de petrol pe care urmeaza sa il exporte in aceste tari in luna noiembrie va scadea cu 8%, au declarat surse din industrie pentru Reuters, preluate de Mediafax.
'Ministrul Petrolului din Arabia Saudita face ceea ce spune, iar datele recente arata ca piata se indreapta intr-o noua directie de fiecare data cand oficialul isi ia un astfel de compromis', a declarat Keith Sano, manager al departamentului de marfa la firma Sumitomo. Sano, a mentionat OPEC, va reduce din nou productia de petrol, cel mai probabil in luna decembrie.
Membrii OPEC au decis saptamana trecuta sa reduca productia de petrol cu 1,2 milioane de barili zilnic, pentru a stopa scaderea accelerata a preturilor, dar analistii apreciaza ca aceasta decizie nu constituie un obstacol pentru declinul pretului petrolului, care a atins in luna iulie un maxim istoric de 78,4 dolari pe baril.
'Piata este foarte sceptica privind consecventa cu care OPEC isi va urma planul de reducere a productiei de petrol', a afirmat Tobin Gorey, analist la Commonwealth Bank of Australia.
Oficialii OPEC sunt ingrijorati de volumul mare al stocurilor de combustibil existente in statele consumatoare si de o posibila scadere a cererii pentru petrolul furnizat de organizatia internationala in 2007.
Sursa: Curierul National, 24 octombrie 2006.'
23.10.2006
-
Investitorii, obligati sa dea declaratii pe propria raspundere
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Persoanele fizice care realizeaza tranzactii bursiere vor completa declaratii pe propria raspundere in care vor preciza pretul de achizitie si data dobandirii titlurilor si vor avea posibilitatea sa solicite companiilor de brokeraj o fisa de portofoliu care va include si impozitul retinut.
Societatea de intermediere va oferi investitorilor, la sfarsitul anului, la cerere, o fisa de portofoliu, care va evidentia castigul sau pierderea realizate din transferul actiunilor, precum si cuantumul impozitului calculat si retinut in cursul anului fiscal de catre broker. Declaratia pe propria raspundere va include si denumirea emitentului, simbolul, numarul de actiuni, modalitatea de cumparare.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a emis, recent, o noua instructiune privind metodologia de determinare, retinere si virare a impozitului pe castigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare.
Autoritatea de supraveghere a pietei de capital a adus completari la stabilirea modalitatii de determinare a pretului de cumparare pentru valorile mobiliare si a suplimentat lista exceptiilor. Instructiunea CNVM intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial.
Pretul de cumparare se determina prin aplicarea metodei pretului mediu ponderat, care poate cuprinde si costurile aferente, generate de operatiunea de cumparare.
Pentru actiunile dobandite de catre angajati ca urmare a rascumpararii acestora de pe piata, de catre societate, pretul de achizitie va fi cel inscris in formularul de subscriere.
In cazul valorilor mobiliare provenite in urma dizolvarii PAS-urilor, pretul de cumparare este cel inscris in actul translativ de proprietate sau, in lipsa acestuia, valoarea nominala de la data eliberarii extrasului de cont. Aceasta valoare va fi utilizata si in cazul titlurilor dobandite ca urmare a unor hotarari judecatoresti, definitive, irevocabile si executorii.
Pentru valorile mobiliare cumparate de la stat prin contractele de privatizare, pretul de achizitie va fi cel platit in cadrul procesului de privatizare, iar titlurile rezultate in urma unor consolidari/splitari vor avea un pret de cumparare stabilit pe baza factorului de consolidare sau splitare.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 octombrie 2006. -
Indienii vor Uzinele Sodice Govora
Cotidianul
___
Apropierea termenului final pentru privatizarea celui mai mare combinat de produse sodice din Romania a incins cursa dintre principalii competitori. In prezent, compania se afla in proprietatea CET Govora, in proportie de 49,84%, si a fratilor Cristescu, care detin prin Bega Com 40,44% dintre activele uzinei. Recent, AVAS a aprobat un plan de masuri care e agreat atit de catre Consiliul Judetean Vilcea, in administrarea caruia se afla CET Govora, cit si de catre reprezentantii Bega Com. Dupa retragerea ucrainenilor de la Lisichanska Soda, in cursa pentru preluarea USG au mai ramas doi competitori: indienii de la Indian England NV, parte a grupului GHCL, si polonezii de la Ciech SA.
Principalul favorit este grupul GHCL, care mai detine in Romania si Uzina de Produse Sodice de la Ocna Mures (UPSOM), preluata in luna decembrie anul trecut. La numai o luna dupa realizarea tranzactiei, GHCL a reusit sa creasca productia UPSOM cu 34%, asigurind totodata pietele pentru desfacerea produselor. In prezent, UPSOM a reusit sa-si acopere debitele acumulate anterior, iar uzina nu mai lucreaza in pierdere, gratie investitiilor de 11 milioane de euro realizate pina in momentul de fata de catre cei de la GHCL.
De cealalta parte, polonezii de la Ciech se bucura de sprijinul autoritatilor locale, care au apreciat ca oferta acestora este „viabila“.
Sursa: Cotidianul, 23 octombrie 2006. -
BRD investeste prudent in imobiliar
Adevarul BRD
___
BRD - Groupe Societe Generale va interveni punctual pe segmentul de real estate, fara sa dezvolte o afacere dedicata acestui domeniu. Aceasta, deoarece 'piata de profil este inca instabila in privinta preturilor si nu ofera un istoric suficient pentru investitii', a declarat presedintele bancii, Patrick Gelin. El a precizat ca interventia institutiei financiare pe acest segment va diferi de la un caz la altul, in mod selectiv.
Sursa: Adevarul, 23 octombrie 2006.
'
20.10.2006
-
Policolor, mai mult in 9 luni decat anul trecut
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de lacuri si vopsele Policolor Bucuresti a obtinut in primele noua luni ale anului un profit net de 2,6 milioane de euro (9,2 milioane de lei), cu 42% mai mare decat profitul inregistrat in perioada similara a anului trecut, potrivit datelor transmise Bursei de Valori.
Cifra de afaceri a companiei a inregistrat un avans de 33%, ridicandu-se la 32,4 mil. euro (111,3 mil. lei). Policolor a depasit in primele noua luni vanzarile totale din 2005, care s-au cifrat la mai putin de 30 mil. euro (108 mil. lei). Reprezentantii companiei nu au putut fi contactati pentru comentarii.
Vanzarile Policolor au crescut puternic in trimestrul al treilea, cifra de afaceri realizata in perioada 1 iulie - 30 septembrie ridicandu-se la peste 14,2 milioane de euro (50,2 milioane de lei).
Trimestrul al treilea este, de regula, cel mai bun pentru companiile care produc materiale de constructii si, in special, materiale pentru finisaje, datorita activitatii intense din constructii in perioada de vara si toamna.
Policolor si-a restructurat anul trecut oferta pentru piata de constructii prin lansarea gamei Deko Professional, acest segment fiind unul dintre cele mai dinamice din punctul de vedere al vanzarilor.
Ponderea principala in portofoliul de produse al companiei o detin vopselele din sectorul decorativ, care reprezinta circa 60% din vanzarile companiei. Pe piata produselor decorative, Policolor detine brandul Spor.
Policolor este prezent si pe piata lacurilor si vopselelor auto, fiind liderul industriei de vopsele auto din Romania, potrivit informatiilor companiei. Policolor este in prezent unul dintre cei mai importanti producatori de lacuri si vopsele din Romania.
Compania este controlata de catre trei fonduri de investitii, care detin impreuna peste 82% din actiuni: Romanian Investment Fund Cyprus, cu o detinere de 39,4%, Fondul Romano-American pentru Investitii (RAEF), cu o participatie de 33,3% si Romanian Reconstruction Cyprus, cu 10% din actiuni.
Piata de lacuri si vopsele va ajunge in acest an la vanzari de circa 170-180 de milioane de euro. Principalii competitori ai Policolor sunt Kober, Dufa Romania si Fabryo Corporation (fost Guzu Chim).
Actiunile Policolor sunt listate la Bursa, ultimul pret de tranzactionare fiind de 1,8 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 36,5 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 octombrie 2006. -
IAR Brasov, lansata la privatizare pana la finele lunii
Curierul National IARV
___
Anuntul pentru privatizarea IAR Brasov va fi publicat pana pe 26 octombrie, de privatizarea societatii aratandu-se deja interesate companiile Bell Helicopters si Eurocopter, a anuntat ministrul economiei si comertului, Ioan Codrut Seres. 'Pana pe 26 octombrie va fi publicat anuntul', a declarat acesta.
Nota pentru publicare a parcurs circuitul normal. De asemenea, ministrul a subliniat ca au fost lansate deja anunturile de privatizare pentru Foradex (15 septembrie), Avioane Craiova (14 septembrie), Arsenal Resita (11 septembrie), Institutul de Cercetare Proiectare Bucuresti (11 septembrie) si urmeaza sa fie publicat cel pentru IAR.
Sursa: Curierul National, 20 octombrie 2006.' -
ALRO vrea sa construiasca reactoarele trei si patru de la Cernavoda
Adevarul ALR
___
ALRO Slatina, singurul producator de aluminiu primar din Romania si cel mai mare din estul Europei, intentioneaza sa investeasca 620 milioane de dolari pentru constructia unei fabrici de producere a aluminiului primar, langa Cernavoda. Noua fabrica depinde insa de participarea companiei, ca actionar, la constructia reactoarelor 3 si 4 ale centralei nuclearelectrice.
In plus, in urmatorii 2-3 ani, ALRO vrea sa devina si un furnizor acreditat pentru aeronautica si acceptat de marile companii din industrie.
'ALRO Slatina este interesata de proiectul privind participarea la constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda pe care guvernul vrea sa le dezvolte in parteneriat public-privat, motiv pentru care am si depus scrisori in acest sens', a declarat ieri, Gheorghe Dobra, general manager al companiei, in cadrul unui seminar pe teme energetice organizat de Adevarul. Directorul general de la ALRO spune ca are in vedere extinderea capacitatii de productie de aluminiu primar de la 260.000 tone/an, pana la 450.000 tone/an in locatia Slatina si chiar 520.000 de tone/an la Cernavoda. Locatia pentru noua fabrica a fost aleasa in urma unui studiu de fezabilitate.
Asigurarea energiei, conditie esentiala
Extinderea capacitatii de productie este conditionata de modalitatea de asigurare a energiei electrice. 'Vrem sa ne extindem capacitatea de productie cu conditia sa avem asigurata energia electrica pentru aceasta capacitate noua', a precizat Marian Nastase, vicepresedintele Consiliului de Administratie din cadrul ALRO. Fabrica de la Cernavoda ar urma sa utilizeze energie produsa la Cernavoda, cumparata la costul de productie. Potrivit datelor furnizate de ALRO, noua fabrica ce ar urma sa fie construita la Cernavoda va avea un necesar total de energie de 3,8TWh/an, din care 1,2 TWh/an vor fi furnizati catre fabrica ALRO din Slatina. 'Locatia fabricii ALRO 2 langa Cernavoda are nevoie de o infrastructura care sa asigure transportul a 500.000 tone/an de alumina, 150.000 de tone/an de anozi, 250.000 de tone/an de aluminiu si aproximativ 1.000 de muncitori, investitia totala necesara fiind de 620 milioane de dolari', a precizat Dobra. In cazul in care ALRO nu va fi selectata ca actionar la compania de proiect pentru unitatile nucleare, compania isi va mentine interesul in majorarea productiei, insa nu neaparat la Cernavoda.
Preturi diferentiate, in functie de consum
In ceea ce priveste tarifele la energia electrica, vicepresedintele Consiliului de Administratie al ALRO considera ca autoritatile ar trebui sa clasifice consumatorii industriali de energie, astfel incat tarifele si conditiile contractuale sa avantajeze firmele care genereaza costuri mici producatorilor. Potrivit lui Nastase, un consum constant de electricitate, asa cum se intampla in cazul ALRO, determina costuri de operare mai reduse pentru producatori, in conditiile in care centralele respective sunt folosite la capacitate maxima si fara intreruperi. 'Este bizar ca ALRO, pentru care energia este materie prima, sa fie tratat ca un consumator de lux. Un consumator in banda ar trebui bonificat, si nu vorbim aici de ajutor de stat sau subventii incrucisate', a precizat Nastase. In opinia sa, sistemul energetic are nevoie de o strategie care sa satisfaca toate categoriile de consumatori si sa fie bonificati cei care asigura dezvoltarea producatorilor de energie. Acesta a dat exemplul tarilor din Uniunea Europeana care au recunoscut avantajul pe care il dau producatorilor consumatorii constanti, precizand ca este greu de concurat pe aceasta piata atata vreme cat nu exista aceleasi reglementari valabile. In Franta, spre exemplu, Guvernul si Gaz de France au realizat o lista de consumatori energo-intensivi din care fac parte producatori de aluminiu sau de otel, care consuma, in general, in banda. Acestia beneficiaza de tarife preferentiale la energia electrica, cu anumite conditii. In Germania, RWE a fost de acord sa diminueze cu 50% costurile de transport de electricitate pentru marii consumatori din industria aluminiului.
1 miliard de euro, cifra de afaceri pentru 2010
ALRO, cel mai mare consumator de electricitate, cu 7% din consumul national, exporta 70% din productie, valoarea totala a exporturilor la nivelul grupului cifrandu-se la circa 800 de milioane de dolari. Cifra de afaceri este estimata sa creasca de la 793 de milioane de dolari in 2006, la circa un miliard de dolari in 2010, reprezentand o crestere de 139%. ALRO a fuzionat, recent, cu Alprom Slatina, care a devenit divizia de aluminiu prelucrat, si va prelua, prin fuziune, pana la finele anului, societatea Alum Tulcea.
Sursa: Adevarul, 20 octombrie 2006.'
Pagina