20.11.2003
-
FMI pune iarasi degetul pe ranile economiei
Evenimentul Zilei
___
Expertii Fondului nu par convinsi ca guvernul va face reforme inaintea alegerilor
Intr-un recent raport care incheie evaluarile acordului de imprumut finalizat luna trecuta, expertii Fondului Monetar International (FMI) arata ca economia romaneasca e pindita inca de multe pericole. Sintetizat, mesajul echipei de la FMI este urmatorul: din cauza intirzierii reformelor nu mai e loc pentru ezitari; guvernul trebuie sa fie mai hotarit si sa atace mai convingator intreprinderile nerentabile, indisciplina financiara, datoriile din sectorul energetic.
Chiar daca mentioneaza si unele progrese, cum ar fi scaderea inflatiei si o oarecare stabilizare macroeconomica, expertii Fondului nu par convinsi ca autoritatile vor continua reformele intr-un an in care politicienii sint mai curind preocupati de alegeri decit de performantele economiei. La mijlocul lunii octombrie, Romania a finalizat primul din cele sase aranjamente incheiate cu FMI dupa 1989. Viitorul acord, negociat in aceste zile la Bucuresti, va cuprinde masuri de restructurare a sectorului minier si cai ferate, masuri de reducere a datoriilor istorice din economie, directiile politicilor monetare si fiscale, precum si guvernanta administrativa.
Daca negocierile se vor incheia cu succes, Romania va putea trage de sume de bani doar in cazuri de urgenta. (D.E.)
Puncte tari
• Evolutia macroeconomica este satisfacatoare
• Cresterea economica este in continuare robusta
• Scaderea inflatiei a fost peste asteptari
Puncte slabe
• Ajustarea preturilor energiei la costurile de import a intirziat
• Incasari slabe la facturile pentru energia termica
• Politica salariala in intreprinderile de stat nu a avut rezultate constante
• Privatizarea in sectorul energetic a intirziat
Cele mai importante avertismente
• Daca reformele structurale sint incetinite, povara intreprinderilor de stat nerestructurate ar duce la scaderea avansului economic si ar fi o piedica in calea stabilizarii
• Mentinerea industriilor neviabile prin furnizarea de gaze naturale sub pretul pietei este nesustenabila si reprezinta un obstacol pentru economia de piata functionala
• Date fiind incertitudinile la nivel global si intirzierile Romaniei in reformele structurale, nu exista loc pentru derapaje.
Ce ar trebui sa faca Bucurestiul
• Reducerea inflatiei catre o rata cu o singura cifra
• Cresterea preturilor la gaze naturale si energie
• Disciplina financiara stricta, conditie esentiala pentru o economie de piata functionala si o politica ambitioasa in lichidarea intreprinderilor cu pierderi
• Sa nu mareasca deficitul bugetar fara masuri credibile de reducere a pierderilor in sectorul de stat
• Eliminarea conditiilor excesive impuse investitorilor interesati sa cumpere companii energetice
Sursa: Evenimentul Zilei, 20 noiembrie 2003.
19.11.2003
-
Parc industrial la Petromidia
Ziua RRC
___
Concernul Rompetrol va inaugura, pana la inceputul anului viitor, primul parc industrial din Dobrogea, pe platforma tehnologica aferenta Companiei Rompetrol-Rafinare din zona Capului Midia, informeaza Rompres. Bogdan Maftei, managerului societatii Rompetrol Industrial Park's, firma care administreaza infrastructura si valorile imobiliare ale viitoarei platforme tehnologice, a declarat ca noua zona economica va fi practic functionala, pentru potentialii investitori, imediat ce Ministerul Economiei si Comertului va acorda titlul oficial de parc industrial, cu toate facilitatile juridice aferente. 'Practic, noi dispunem in prezent de peste 10.000 mp de hale industriale pe care le punem la dispozitie investitorilor, pentru a fi inchiriate si care beneficiaza de toate utilitatile necesare instalarii imediate a unor linii de fabricatie si inceperii productiei', a precizat Bogdan Maftei.
Sursa: Ziua, 19 noiembrie 2003.' -
Eforie a renuntat la 1.060 de locuri de cazare
ZF RO - FONDURI MUTUALE EFO
___
Compania Eforie SA, care detine mai multe hoteluri le litoralul marii Negre a anuntat ieri ca a vandut la finalul saptamanii trecute prin licitatie doua hoteluri, un complex turistic si doua restaurante. Valoarea tranzactiilor a fost de 1,2 milioane de dolari. Este vorba de hotelurile Eforie, Apollo, Complexul Marea Neagra si restaurantele Central si Litoral.
Hotelul Apollo, de doua stele, a fost vandut pentru 395.000 de dolari, cladirea avand trei etaje si 234 locuri de cazare. La licitatia pentru hotelul Eforie, clasificat la o stea, pretul de adjudecare a fost de 205.000 de dolari. Unitatea are doua etaje si 100 de locuri de cazare. Complexul Marea Neagra, alcatuit din minihoteluri, casute si vile cu un total de 728 locuri, a fost vandut pentru suma de 400.000 de dolari. Restaurantele din cadrul complexului dispun de 350 de locuri. In afara de aceste trei unitati, societatea a mai vandut restaurantele 'Central' si 'Litoral' din statiune, adjudecate pentru 259.000 de dolari. Toate activele au fost adjudecate de persoane juridice.
Compania, al carei actionar majoritar este SIF Transilvania, se afla in plin proces de fuziune cu alte trei companii detinatoare de hoteluri pe litoral, Venus SA, Saturn SA, Miorita Estival 2002 si Carmen Silva SA, al caror principal actionar este tot SIF Transilvania. Societatea de investitii financiare mai detine 85% din capitaluL Eforie, dupa ce a vandut un pachet de 10% la Bursa pentru a nu fi obligata sa delisteze societatea de pe piata de capital.
Actiunile Eforie se tranzactioneaza la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti, unde ultimele tranzactii s-au realizat la pretul de 2.750 lei/actiune. La acest pret, valoarea de piata a companiei este de 6 milioane de dolari. Eforie a inregistrat in primele noua luni ale acestui an o crestere de 40% a cifrei de afaceri ain termeni nominali, datorita cresterii gradului de ocupare pe timul verii. Cu toate acestea, profitul Eforie nu a inregistrat o modificare semnificativa fata de perioada similara a anului trecut. La finalul lunii septembrie cifra de afaceri a companiei era de 78 miliarde de lei, iar profitul se ridica la 19,6 miliarde de lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 noiembrie 2003.' -
APAPS vinde pachete minoritare de actiuni pe piata de capital
Curierul National RCHI
___
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a scos, ieri, la privatizare, pe piata de capital, pachetele minoritare detinute la sapte societati comerciale, se arata intr-un comunicat al APAPS, primit, la redactie. La cinci dintre acestea, (Conforest S.A. Brasov, Compania Hoteliera Intercontinental Romania S.A. Bucuresti, Complex Laboratoare S.A. Cluj, Agromec S.A. Cluj si Mobila Radauti S.A.), vanzarea pachetelor de actiuni, cuprinse intre 0,1491 la suta si 4,8625 la suta se va face prin ordin de vanzare pe piata RASDAQ.
Societatile de Servicii de Investitii Financiare (SSIF) interesate pot depune documentele de participare si ofertele financiare pana la data limita, 21 noiembrie, la sediul central al APAPS. Licitatia de selectie a SSIF-urilor va avea loc la 22 noiembrie. Pachetele detinute de stat la celelalte doua societati (Agromec S.A. Urlati-30,6508% si Sitex Dumbrava S.A.-19,593%) vor fi vandute prin licitatie electronica, pe piata RASDAQ, in data de 3 decembrie, ora 15,00. Ca urmare a finalizarii marii privatizari si a procesului de restructurare a Autoritatii pentru Privatizare, in portofoliul institutiei se afla in special societati comerciale la care statul detine pachete minoritare de actiuni. Astfel, vanzarile pe piata de capital vor avea pe viitor o pondere din ce in ce mai importanta in totalul tranzactiilor efectuate de APAPS.
Sursa: Curierul National, 19 noiembrie 2003.
18.11.2003
-
Electroputere a trecut pe profit
ZF RO - FONDURI MUTUALE EPT
___
Producatorul de motoare electrice si aparatura de inalta tensiune Electroputere Craiova a reusit sa treaca pe profit la finalul celui de-al treilea trimestru al acestui an, dupa aproape trei ani de pierderi. Compania inregistra la finalul lunii septembrie un profit net de 1,5 miliarde de lei, fata de o pierdere de 5,3 miliarde de lei cu trei luni inainte si o pierdere de 68 miliarde de lei pe primele noua luni de anul trecut. Cifra de afaceri a companiei de primele noua luni a fost de 1.351 miliarde de lei (40 milioane de dolari), in crestere cu peste 100% fata de perioada similara a anului trecut, cand vanzarile totalizau 614 miliarde de lei.
Incercam sa finalizam acest an cu o cifra de afaceri de 1.800 de miliarde de lei, in conformitate cu bugetul de venituri si cheltuieli, sa incercam sa acoperim cu comenzi capacitatea de productie a celor patru fabrici pe primul trimestru, ceea ce inseamna contracte in valoare de 600 miliarde de lei, a declarat Cornel Mondea, directorul Electroputere. El a mai adaugat ca societatea incearca sa intre pe piata americana cu motoare electrice produse la Craiova. Cea mai mare parte a productiei companiei este destinata exportului, principalele destinatii fiind Grecia, Egipt si Siria.
Electroputere este compusa din patru fabrici: de transformatoare, locomotive, motoare electrice si aparataj de inalta tensiune. Dupa doua incercari nereusite de privatizare, surse din cadrul companiei si a Autoritatii pentru Privatizare au afirmat ca acum se pune problema vanzarii unor parti din companie. De exemplu, compania americana General Motors de altfel in acest a o scrisoare de intentie in care isi afirma disponibilitatea de a prelua fabrica de locomotive a Electroputere. Conform unor surse din APAPS, s-au mai primit alte opt scrisori de intentie, dar nici una nu a vizat preluarea integrala a companiei. Pe de alta parte, reprezentantii Guvernului au afirmat ca ar vrea ca grupul german Siemens sa ia parte la procesul de privatizare.
Electroputere a fost scoasa la privatizare pentru prima data la finalul anului 2001, insa la termenul limita de depunere a ofertelor a fost inregistrata o singura participare, cea a unui consortiu format din General Motors Corporation si Karsdorfer Eisenbahngesellshaft. Autoritatea pentru Privatizare a prelungit termenul de valabilitate a ofertei de pret pina in iunie 2002, iar ulterior pina in septembrie. Si la aceasta data, singura oferta a venit din partea aceluiasi consortiu, considerata drept nesatisfacatoare de catre APAPS care de tine 62,5% din actiuni. Cel mai important actionar minoritar al companiei este fondul de investitii Broadhurst, care detine aproape 6% din actiuni. Electroputere a convocat de curand o Adunare Generala a Actionarilor pentru a discuta o majoare de capital cu 4 miliarde de lei, suma primita de la Bugetul de Stat pentru modernizari. AGA a fost insa amanata, compania nereusind sa se puna de acord cu APAPS in privinta majorarii.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 noiembrie 2003.
-
Honeywell vrea sa-si mute in Romania unele capacitati de productie din vestul Europei
Curierul National
___
Compania americana Honeywell intentioneaza sa-si mute in Romania unele capacitati de productie din vestul Europei, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei si Comertului (MEC), primit, ieri, la redactie. Vineri, Andrei Grigorescu, secretar de stat in cadrul MEC, a avut o intrevedere cu Jerry Walker, presedintele pentru Europa, Orientul Apropiat si Africa al companiei Honeywell. Conform strategiei de dezvoltare globala a companiei, tara noastra a fost aleasa pentru cresterea activitatii in domeniile cercetare si dezvoltare (engineering) pentru proiecte complexe din termocentrale si rafinarii din lume. In acest sens, se va mari numarul de specialisti romani care lucreaza la centrul de R&D si se va colabora mai intens cu institutele de cercetari si cu universitatile din Romania. Cu o cifra de afaceri de 23 miliarde dolari si peste 100.000 de angajati in 100 de tari, firma americana are, in Romania, o prezenta de peste 30 de ani in domeniul proiectelor industriale. Domeniile principale de activitate ale companiei Honeywell cuprind industria aeronautica, energie, automatizare si control al proceselor industriale, chimie si subansamble automobile. Honeywell este deja prezenta in Romania cu solutii complexe de automatizare in domeniul energiei si petrolului, precum si cu o puternica fabrica de turbocompresoare cu peste 500 de angajati, Honeywell Garret, fabrica realizata ca investitie completa pe platforma industriala Turbomecanica din Bucuresti.
Sursa: Curierul National, 18 noiembrie 2003. -
Evenimentul sfarsitului de an la Bursa - vanzarea ultimelor actiuni detinute de APAPS la BRD-SocGen
Adevarul BRD
___
Utilizarea Bursei de Valori Bucuresti (BVB) de catre Autoritatea pentru Privatizare pentru vanzarea pachetului rezidual detinut de APAPS la Banca Romana pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale (BRD-SocGen) va conduce la consolidarea actiunilor BRD (simbolul bursier pentru actiunile emise de BRD-SocGen) la BVB. 'Tranzactiile vor atinge un volum mai mare, ducand totodata si la consolidarea BVB, pentru ca acest pachet are o semnificatie importanta in economia Bursei', ne-a declarat Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti.
'Nu cunoastem exact metoda prin care APAPS va vinde acest pachet. Se pot plasa ordine prin sistemul Bursei printr-un intermediar sau se poate vinde acest pachet inclusiv prin oferta publica', a spus Farmache. Analistii considera ca actiunile BRD sunt stabile si bine evaluate de investitori in acest moment. Titlurile BRD sunt printre cele aflate in atentia investitorilor pe piata de capital si au sanse sa fie pretuite aproape de valoarea lor reala (valoarea reala este un ecart intre valoarea unei companii si perceptia unei companii). In cazul BRD perceptia reflectata in pret este foarte aproape de realitate.
In legatura cu posibilitatea ca pretul actiunilor BRD sa creasca, analistii sunt de parere ca, in mod normal, daca procentul de actiuni liber transferate pe piata este mai mare, aceasta reprezinta o indicatie buna pentru investitori pentru ca BRD este un titlu in care se pot genera valori importante de tranzactionare. Pe de alta parte, poate exista si un factor advers, pentru ca daca se 'arunca' multe actiuni in piata la vanzare, se creeaza o presiune mare pe vanzare, cu consecinte negative asupra pretului. 'In cazul in care pentru lansarea actiunilor pe piata se alege momentul cel mai favorabil si modalitatea cea mai potrivita de plasare, credem ca pretul nu ar trebui sa sufere fluctuatii, ci dimpotriva, pe termen mediu si lung ar trebui sa creasca interesul pentru acest titlu', a afirmat Farmache.
APAPS a anuntat ca pana la sfarsitul anului va vinde prin intermediul BVB pachetul rezidual de actiuni reprezentand 7,3% din capitalul social al BRD-SocGen, estimat la 35 milioane dolari. Presedintele APAPS a declarat ca va fi o vanzare in doi pasi, primul fiind un 'pachet balon', pentru a vedea cum reactioneaza piata de capital. Strategia de vanzare a pachetului de actiuni detinut de stat la BRD-SocGen, precum si momentul in care se va face vanzarea vor fi stabilite prin Hotarare de Guvern. Surse din APAPS au declarat ca pretul la care se vor vinde actiunile BRD va fi determinat de raportul intre cerere si oferta.
Sursa: Adevarul, 18 noiembrie 2003.
'
17.11.2003
-
Ana Imep vrea sa isi dubleze productia cu motoarele Arcelik
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania Ana Imep este in discutii pentru a convinge grupul turc Arcelik sa mute intrega sa productie de motoare electrice din Turcia la Pitesti, a declarat pentru ZF George Copos, patronul grupului Ana - actionarul majoritar al Ana Imep. Daca discutiile se vor finaliza favorabil, Ana Imep si-a putea dubla cifra de afaceri in urmatori doi ani.
In ultimile saptamani, datorita cresterii puternice a pretului actiunilor Ana Imep la Bursa, in piata au aparut zvonuri ca Arcelik, care detine si Arctic Gaesti, intentioneaza sa cumpere compania romaneasca, cel mai mare producator de motoare pentru masini de spalat din Europa Centrala si de Est.
Actiunile Ana Imep au crescut in ultimile doua luni de la 1.800 - 1.900 de lei pana la 2.800 de lei, aducand investitorilor un randament de circa 50%.
Nu intentionam sa vindem comania, din contra, incercam sa convingem Arcelik ca Ana Imep poate prelua productia de motoare pentru masini de spalat a grupului. Arcelik are o capacitate pentru motoare in Turcia iar noi incercam sa demonstram ca putem produce mai bine si mai ieftin decat acolo', a precizat George Copos. Arcelik, unul din cei mai mari producatori de electrocasnice din Europa, detine la nivel international marca de masini de spalat Beko, iar in Romania si marca Arctic. Masinile de spalat Arctic nu sunt produse insa in Romania.
Daca vom prelua productia de motoare a Arcelik, Ana Imep isi va dubla cifra de afaceri. Va fi necesar insa un program de investitii de 7 milioane de euro, care nu ne va permite sa acordam dividende in urmatorii ani , a declarat Copos. In primele sase luni ale acestui an, Ana Imep a obtinut o cifra de afaceri de 675,8 miliarde de lei (19 milioane dolari), in crestere cu 22% in lei fata de perioada similara din 2002. Exportul reprezinta 90,86% din totalul cifrei de afaceri pe primele sase luni.
Profitul net al companiei a crescut de la 46,3 miliarde de lei, in primele sase luni ale lui 2002, la 62,7 miliarde de lei.
De curand, Ana Imep a anuntat ca va participa cu aproape 3 milioane de dolari la majorarea capitalului social al Ana Hotels. Compania hoteliera, parte a grupului de firme ANA, isi va majora capitalul social cu suma de 140 miliarde lei (circa 3,7 milioane euro), din care au fost virati pana saptamana trecuta circa 95 miliarde lei, fondurile urmind sa fie utilizate pentru finantarea unor investitii in statiunea Eforie Nord.
La operatiune au participat Ana Imep SA Pitesti, cu 65 miliarde lei si alte societati din cadrul Grupului Ana, cu 30 miliarde lei.
Potrivit unui comunicat al Ana Imep, societatea va mai varsa in contul acestei majorari de capital, pina la data de 15 mai 2004, inca 45 miliarde lei. Aceasta operatiune este finantata din disponibilitatile banesti ale societatii constituite din profitul realizat. Ana Imep are un capital social de 239,54 miliarde de lei, impartit in actiuni cu o valoare nominala de 1.000 de lei.
Actionarii principali ai societatii sint ANA Group, cu 70,4% din capitalul social, Banwell Ltd - 7,7%, Hesketh Enterprises Ltd - 3,7% si SIF Banat-Crisana - 1,33%. Arcelik a cumparat Arctic Gaesti in 2002, pentru 20 de milioane de dolari, iar anul acesta a investit mai multe milioane de dolari pentru extinderea capacitatii de productie a fabricii si a portofoliului de produse. Astfel, compania romaneasca este prezenta acum pe piata, pe langa traditionalele frigidere, cu masini de spalat, aragazuri si aspiratoare.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 noiembrie 2003.' -
Cargill preia cel mai mare depozitar de cereale
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Grupul american Cargill, una din cele mai mari companii de comercializare si prelucrare in domeniul agricol la nivel mondial, va lansa in curand o oferta publica de preluare in valoare de 22 de milioane de dolari pentru achizitia Comcereal SA, cel mai mare depozitar de cereale din Romania.
Oferta va fi rezultatul a aproape un an de negocieri, despre care Ziarul Financiar a relatat in urma cu mai multe luni.
In prezent, actionarul majoritar al Comcereal, companie listata la Bursa Electronica Rasdaq, este fondul american de investitii Broadhurst, cu o participatie de aproape 70%. Oferta de preluare a 100% din actiunile Comcereal va fi lansata pe Rasdaq la pretul de 55.000 de lei/actiune, conform unui anunt preliminar aferent ofertei remis vineri Bursei Rasdaq.
'Este normal pentru Cargill, numarul unu mondial in domeniu, sa isi continue politica de achizitii cu preluarea Comcereal SA, cel mai important depozitar de cereale din Romania', a declarat pentru Ziarul Financiar Cristian Siminel Andrei, directorul pentru Romania al NCH Holdings, societatea care administreaza Broadhurst.
Comcereal SA detine aproape 10% din capacitatea totala de depozitare a cerealelor din Romania. Compania a rezultat din fuziunea a patru companii - Comcereal Alexandria, Galati, Giurgiu si Slobozia - la care Broadhurst a ajuns actionar majoritar in ultimii ani in urma achizitiilor de actiuni pe piata Rasdaq. Investitia Broadhurst in cele patru companii este estimata la 9 - 10 milioane de dolari.
Cargill, care a inregistrat in anul fiscal 2002 venituri de 50,8 miliarde dolari, este prezenta in Romania din 1996, prin intermediul filialei Cargill Agricultura SRL.
Grupul american, unul din principalii jucatori pe piata materiilor prime agricole la nivel mondial, detine deja, in Calarasi, o fabrica de nutreturi combinate si cateva silozuri. Comcereal SA este una din principalele companii de profil din Romania si datorita faptului ca piata capacitatilor de depozitare pentru cereale este foarte fragmentata. In afara de Broadhurst, printre investitorii importanti pe piata se numara SIF Banat - Crisana, SIF Muntenia, SIF Oltenia, grupul European Drinks (controlat de fratii Micula), Rompac International sau grupul Interagro (controlat de omul de afaceri Ioan Nicolae).
Comcereal SA a realizat anul trecut, conform raportului de activitate trimis pietei Rasdaq, o cifra de afaceri de 673,28 miliarde lei (aproximativ 21 milioane dolari). Vanzarea Comcereal va reprezenta primul exit din pozitia de actionar majoritar al unei companii romanesti pentru Broadhurst, care controleaza, de asemenea, societati precum Electroaparataj Bucuresti, Imsat Bucuresti, Vel Pitar sau Elpreco Craiova. Pe Rasdaq, ultimul pret de tranzactionare al actiunilor Comcereal a fost de 44.000 de lei. La inceputul acestui an, cotatia titlurilor era de 9.000 - 10.000 lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 noiembrie 2003.' -
OMV nu vrea rafinariile Societatii Nationale Petrom
Jurnalul National SNP
___
Strategia de dezvoltare a grupului austriac OMV, unul dintre participantii la privatizarea SNP Petrom, in zona fluviului Dunarii nu prevede achizitionarea de alte rafinarii, ci doar dezvoltarea sectorului de distributie. Pana in 2008, OMV si-a propus sa-si dubleze productia si vanzarile, obiectiv pentru care este gata sa aloce 2,7 miliarde de euro. „Nu vom cumpara alte rafinarii. Prioritatea OMV o reprezinta dezvoltarea infrastructurii de distributie si cresterea numarului de benzinarii in zona Dunarii”, a declarat Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele OMV. PRIVATIZAREA PETROM. Ruttenstorfer considera ca OMV are suficienta experienta pentru a prelua Petrom. „OMV a fost o companie de stat care a devenit privata dupa un proces de restructurare inceput acum 15 ani. Am reusit sa crestem capacitatea de rafinare, sa avem o activitate profitabila fara sa concediem oameni. Cred ca acesta experienta se poate repeta si la Petrom”, a spus Ruttenstorfer. Acesta a refuzat sa comenteze zvonurile din piata privind realizarea unui consortiu cu americanii de la Conoco Philips pentru preluarea Petrom. In schimb, a precizat ca cel mai de temut competitor in lupta pentru Petrom sunt companiile regionale. ACTIUNI ROMPETROL. Ruttenstorfer spune ca este foarte posibil ca OMV sa-si creasca participarea la grupul Rompetrol, unde detine deja 25% din actiuni. „Rompetrol este un partener important pentru noi, are o rafinarie excelenta, cu o locatie foarte buna, care asigura OMV accesul la Dunare si la Marea Neagra”, a mai spus Ruttenstorfer. RAFINARE. Presedintele OMV este de parere ca pentru cat carburant se consuma in Romania este suficienta o singura rafinarie. „Ar trebui ca autoritatile sa se gandeasca daca Romania are nevoie de patru rafinarii. Este decizia lor. Cred insa ca Romania are nevoie de o industrie petroliera puternica. Mai degraba ar trebui sa va ganditi sa va uniti fortele, sa aveti o companie puternica, pentru ca altfel veti fi inghititi de marii rechini petrolieri. Romania nu este o tara atat de mare pentru a avea doua companii petroliere, ar fi bine sa existe o singura companie. Iar aceasta zona are un potential urias, deoarece are accesul la Marea Neagra”, spune el.
Sursa: Jurnalul National, 17 noiembrie 2003.
Pagina