02.12.2003
-
Incasarile Astra Asigurari au crescut cu peste 47%
Adevarul
___
In primele noua luni ale acestui an, societatea de asigurare Astra Asigurari a incasat din prime de asigurare peste 985 miliarde lei -aproximativ 30 milioane dolari, cu 47% mai mult fata de perioada similara a anului trecut. Cele mai vandute asigurari au fost: RCA, asigurarile medicale pentru calatorii in strainatate, asigurarile Carte Verde, politele pentru apartamente si bunuri, precum si asigurarile de raspundere civila. Pentru asigurarile maritime, incasarile au crescut cu 50%, iar pentru cele de aviatie cu peste 1000%. In ceea ce priveste numarul dosarelor solutionate, acestea au fost de peste 17.000, valoarea daunelor achitate ridicandu-se la 400 miliarde lei, cu peste 20 miliarde lei mai mult decat valoarea despagubirilor platite pe intreg anul trecut. 'Suntem convinsi ca si in anul viitor piata asigurarilor va inregistra un trend ascendent. La aceasta vor contribui atat majorarea tarifelor RCA, cat si deductibilitatea primelor de asigurare, daca va fi pusa in practica', a declarat Karla Marinescu, directorul general al Astra Asigurari.
Sursa: Adevarul, 2 decembrie 2003.'
28.11.2003
-
BNR pune piciorul pe frana creditarii
ZF RO - FONDURI MUTUALE BCC BRD TLV
___
Dupa o serie intreaga de mesaje verbale ramase fara efect, BNR se pregateste sa puna frana creditului de consum prin restrictii administrative, obligand bancile sa reintroduca solicitarea de giranti, avansuri si venituri minime prohibitive.
La solicitarea Fondului Monetar International, Consiliul de Administratie al bancii centrale a discutat ieri o lista de masuri care au ca tinta directa diminuarea numarului persoanelor fizice eligibile pentru a obtine credite.
In acelasi timp insa conducerea BNR a luat in discutie restrangerea drastica a resurselor de creditare ale bancilor prin majorarea rezervei minime obligatorii in lei de la 18% in prezent la 25%, ceea ce ar insemna revenirea la nivelul din urma cu doi ani. Aceasta ar reprezenta o masura de o duritate fara precedent, pe care guvernatorul Mugur Isarescu nu o includea printre prioritati in urma cu o saptamana, dar care ar putea fi justificata de refuzul bancilor de a raspunde la avertismentele bancii centrale, reprezentantii mai multor institutii importante continuand sa afirme public ca vor continua sa dea credite pe masura cererii pietei.
Chiar daca bancile isi mentin disponibilitatea de a finanta consumul, BNR intentioneaza sa le determine sa inaspreasca normele de creditare, prin stabilirea ori reintroducerea unor conditii prohibitive pentru clientii persoane fizice. Astfel, bancile ar putea fi obligate sa solicite un avans pentru imprumuturile destinate achizitionarii de bunuri de folosinta indelungata.
In cazul creditelor pentru nevoi personale, BNR intentioneaza sa introduca obligativitatea solicitarii unui depozit colateral - suma pusa la dispozitia bancii care poate fi retrasa pe masura ce imprumutul este rambursat - , ca o garantie suplimentara pentru banca. Nu in ultimul rand, solicitarea de giranti ar putea deveni o conditie obligatorie pentru toate institutiile de credit, dupa ce mai multe banci au renuntat cu greu la acest criteriu.
De asemenea, banca centala ar putea cere bancilor sa-si limiteze expunerea pe credite de consum la mai mult de 10% sau 20% din totalul portofoliului de credite.
O alta posibilitate luata in calcul este stabilirea unei ratei lunare de rambursare reprezentand 20-30% din venitul solicitantului, fata de aproximativ 50% cat solicita bancile in prezent.
Toate acestea pentru a descuraja o cerere de finantare pe care bancile sustin ca o pot acoperi fara a-si asuma riscuri deosebite, dar care este acuzata ca alimenteaza o crestere prea mare a importurilor. Si astfel, piata ar putea suporta un recul brutal la capitolul conditii de creditare pentru persoane fizice, dupa mai putin de un an de relaxare a acestora.
Sursa: Ziarul Financiar, 28 noiembrie 2003. -
SC RAFO Onesti, obligata sa plateasca un credit restant evaluat la 152.000.000.000 de lei
Romania libera
___
Magistratii Sectiei Comerciale din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) au obligat SC RAFO Onesti SA, printr-o hotarare definitiva si irevocabila, sa achite Ministerului Finantelor suma de 152.000.000.000 de lei, reprezentand contravaloarea unui credit restant. Aparatorul firmei, administrata de Corneliu Iacobov, le-a solicitat judecatorilor sa constate nelegalitatea pretentiilor Ministerului de Finante, desi creditul fusese garantat de stat si derulat prin fosta Companie Romana de Petrol. ICCJ a respins insa actiunea SC RAFO SA, urmand sa se treaca la executarea silita daca debitorul refuza in continuare sa-si onoreze obligatiile financiare catre Ministerul Finantelor.
Pe de alta parte, Sectia de Contencios Administrativ a ICCJ a admis o actiune separata a Ministerului de Finante prin care s-a cerut constatarea nelegalitatii unei decizii a Curtii de Apel Bacau. Rafinaria beneficiase de anularea unor acte de control si a obligatiei pentru achitarea sumei de 2.629.000.000 de lei, reprezentand neplata taxelor vamale. Magistratii au trimis spre rejudecare cauza la instanta de fond. Ultimele incidente de dinaintea deciziilor instantei de casatie legate de activitatea desfasurata la SC Rafo Onesti au fost prezentate de Autoritatea Nationala de Control. Comisarii Garzii Financiare au identificat in urma unui control realizat in perioada 14-17 octombrie patru cisterne cu 100 tone de produse petroliere aflate in tranzit prin judetul Vrancea, care fusesera incarcate la SC RAFO Onesti. Marfa nu era inregistrata in documente justificative. Prin urmare, nici accizele nu ar fi fost platite. Produsele petroliere au fost confiscate, RAFO urmand sa achite si o amenda contraventionala in valoare de 3.000.000.000 de lei.
Dar cea mai importanta captura a autoritatilor dateaza din 22 octombrie a.c., cand Biroul Vamal Constanta a confiscat 59.350 tone de titei brut, pompat la SC RAFO Onesti si evaluat la 537.288.108.990 de lei. IJP Constanta a inregistrat, la cererea Directiei Generale a Finantelor Publice, plangeri penale impotriva conducerii SC RAFO SA si a Casei de Expeditie SC OIL TERMINAL Constanta SA.
Sursa: Romania Libera, 28 noiembrie 2003. -
Oltchim se divizeaza astazi, in ograda statului
Curentul OLT
___
La Ramnicu Valcea se anunta pentru astazi o zi 'torida', avand in vedere ca la combinatul chimic Oltchim va avea loc sedinta adunarii generale ordinare si extraordinare. Chiar daca ea a fost anuntata inca de acum doua saptamani, sedinta survine la numai cateva zile dupa ce APAPS a decis suspendarea procesului de privatizare.
Trecerea in proprietate a celui mai mare combinat chimic din Romania a fost asadar amanata. Surse din cadrul Autoritatii pentru Privatizare sustin ca motivul acestei decizii ar fi constat in faptul ca nici unul dintre 'petitori' nu indeplinea criteriile legate de experienta in domeniu si cifra de afaceri.
Lucru cam greu de crezut, avand in vedere ca toti cei trei competitori au nume 'grele' in domeniu: Rompetrol, un consortiu condus de LukOil si Borsochem Viena. Aceleasi surse ne-au declarat ca aceasta din urma societate ar fi fost cea mai potrivita, din punctul de vedere al experientei, sa preia combinatul valcean.
Intre timp, la Bucuresti, cererea de suspendare a privatizarii inaintata instantei de catre avocatii Rompetrol a fost respinsa in urma cu doua zile, deoarece suspendarea se produsese deja la initiativa APAPS.
Reducerea participarii la o societate mixta
Pe de alta parte, societatea Oltchim a fost suspendata ieri de la tranzactionare de catre conducerea Bursei de Valori Bucuresti, procedura uzuala in vederea desfasurarii AGA de astazi.
Ordinea de zi a AGA ordinara este destul de scurta: aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul 2004 si a celui rectificat pentru anul in curs. Nu acelasi lucru se poate spune despre ordinea de zi pentru AGA extraordinara, al carei convocator se intinde pe mai multe pagini.
Un prim punct este reprezentat de propunerea de majorare a capitalului social al societatii Oltogroup PVC SRL Ramnicu Valcea, unde Oltchim detine 50% din capitalul social, restul fiind in proprietatea unei companii daneze. Este vorba de un aport al Oltchim de 902 milioane de lei, in timp ce partenerul danez va 'cotiza' cu 4,17 miliarde de lei. In consecinta, Oltchim va ramane actionar minoritar la societatea respectiva, cu 17,9% din capitalul social.
In schimb, se infiinteaza alta
Daca in cazul precedent s-a propus reducerea participarii combinatului la capitalul social al unei societati mixte, pe un alt punct al ordinii de zi se afla solicitarea aprobarii AGA pentru constituirea alteia.
Este vorba de infiintarea unei societati mixte romano-austriece, denumita Koprom Chemicals SRL, in asociere cu compania austriaca Koprom Handelsges GmbH. Capitalul social al acesteia ar urma sa fie de 100.000 de dolari, iar obiectul de activitate - fabricarea de TDI, materie prima pentru spume poliuretanice. In aceasta societate mixta, Oltchim va detine 40% din actiuni, iar restul - austriecii. Reprezentantul Oltchim in AGA este propus a fi directorul general al combinatului, Constantin Roibu.
Majorare de capital la Protectchim
In cazul societatii Protectchim SRL se propune majorarea capitalului social cu 2,9 miliarde de lei, dintre care 875 milioane - aportul Oltchim, iar restul - cel al altor persoane fizice si juridice.
In consecinta, participarea Oltchim la aceasta societate se va reduce la 30%. Si in ceea ce priveste Designro Ramnicu Valcea se are in vedere majorarea capitalului social, cu 2,9 miliarde de lei, ceea ce va duce la aceeasi cota de 30% pentru Oltchim.
Externalizarea conservelor si a gainilor
Pe ordinea de zi se mai afla un punct extrem de important, si anume propunerea de divizare a Oltchim. Practic, combinatul va ramane doar cu activitatea de baza, urmand a fi constituita societatea Zooalim, care va cuprinde: Avicola Babeni, Suinprod Babeni, Fabrica de Nutreturi Combinate Babeni si Conservil Raureni.
Cu alte cuvinte, Oltchim SA nu va mai avea in obiectul de activitate cresterea gainilor, fabricarea de nutreturi sau a renumitelor conserve de fructe si legume marca Raureni.
Tot astazi va fi luata in discutie si propunerea de conversie in actiuni a creantelor detinute la combinatul valcean de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). In acest sens, se va majora capitalul social cu valoarea creantei si se va modifica in mod corespunzator actul constitutiv.
Caminele se vand sau se modernizeaza
Astazi va fi pusa si problema caminelor de nefamilisti aflate in proprietatea combinatului. Caminele 1 si 2 din municipiul Ramnicu Valcea si caminul 4 din Colonia Govora vor fi scoase la vanzare.
In schimb, se propune modernizarea caminului 3 din Ramnicu Valcea, prin realizarea de garsoniere pentru cazarea stagiarilor salariati ai Oltchim in primii cinci ani de activitate. In concluzie, Oltchim ramane deocamdata in proprietatea statului, pana la gasirea unui investitor serios si agreat. AGA de astazi nu va influenta procesul de privatizare, care va fi reluat ulterior.
Sursa: Curentul, 28 noiembrie 2003.'
27.11.2003
-
Severnav a mers in pierdere pe primele noua luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE SEVE
___
Pierderile din dobanzile platite si diferentele de curs valutar au transformat in primele noua luni ale anului profitul din activitatea de baza a constructorul de nave Severnav Drobeta Turnu Severin intr-o pierdere de 5 miliarde de lei. Societarea a inregistrat in al treilea trimestru al acestui an un profit din activitatea de baza egal cu cel din prima jumatate a anului, 12 miliarde de lei.
Cifra de afaceri a Severnav din primele noua luni ale anului a fost de 162 miliarde de lei (4,8 milioane de dolari) de 1,5 ori mai mica fata de cea din perioada similara a anului anterior. Navele produse de un santier naval sunt inregistrate in cifra de afaceri in momentul livrarii. La finalul primelor noua luni ale anului Severnav avea datorii in valoare de 548 miliarde de lei, din cere 209 miliarde de lei erau reprezentate de avansurile primite de la clienti.
Santierul a livrat insa de curand o nava in valoare de 20 milioane de euro. Este vorba de un vapor destinat transportului de GPL si etilena comandat de compania germana Hartman.
Piata transporturilor navale si a constructiilor de nave se afla in recesiune. Santierul din Drobeta Turnu Severin a simtit efectele recesiunii la inceputul anului cand partenerii externi au reziliat sapte contracte ferme privind livrarea unor nave. Santierul naval Severnav are 2.300 de angajati si in ultimii ani s-a specializat in constructia navelor maritime de transport general, dar a construit si nave speciale de transport gaze, toate pentru export.
Actiunile Severnav sunt listate la categoria a II-a a Bursei Electronice RASDAQ. Principalul actionar al companiei este APAPS, cere detine 70% din actiuni. Cel mai important actionar minoritar este o companie din Luxemburg, International Railway Services, care detine 10% din actiuni, pachet cumparat in urma cu un an de la SIF Oltenia. Severnav are un capital social de 69,7 miliarde lei, format din actiuni cu o valoare nominala de 25.000 lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 27 noiembrie 2003. -
Gazprom cauta aliati occidentali pentru Petrom
Curentul SNP
___
Dupa retragerea grupului petrolier TNK-BP, Rusia a ramas ancorata in cursa pentru privatizarea Petrom doar cu gigantul sau din sfera gazelor naturale, Gazprom. Pion cu greutate al jocurile energetice din spatiul european si asiatic, vesnic in cautare de solutii capabile sa-i faciliteze acapararea de noi piete de desfacere, Gazprom trebuie acum sa se lupte cu alte sapte companii pentru Petrom. Este vorba de OMV - Austria, Occidental Oil & Gas Holding - SUA, Glencore - Elvetia, ENI - Italia, Hellenic Petroleum - Grecia, PKN Orlen - Polonia si MOL - Ungaria. Concurenti puternici, care fac imposibil un pronostic sigur. Iar potrivit presei moscovite, Gazprom vrea sa castige, dar singura nu prea are mari sanse. Prin urmare, trebuie urgent gasit un aliat, versiunea cel mai des vehiculata in acest sens fiind ENI, un partener mai vechi al Gazprom.
Pentru Gazprom, obtinerea actiunilor Petrom are o insemnatate aparte. Este foarte adevarat, asa s-a spus si despre TNK-NP, Petrom fiind prezentata, in cazul grupului ruso-britanic, drept o salvare din punctul de vedere al largirii capacitatilor de export. In ceea ce priveste Gazprom, lucrurile trebuie privite dintr-o alta perspectiva. Uniunea Europeana doreste ca Rusia sa-si liberalizeze piata gazelor naturale, demers echivalent cu sfarsitul monopolului detinut de Gazpom in acest sesn. Pentru a compensa o eventuala subrezire a pozitiei sale interne, gigantul rus trebuie sa-si extinda prezenta peste hotare, inclusiv in Europa de Est, prin cumpararea de pachete de actiuni de la firmele de petrol si gaze naturale.
Pentru celelalte companii participante la concurs, Petrom reprezinta o poarta de iesire la Marea Neagra, cu posibilitatea transportului de petrol dintre Orientul Mijlociu spre piata europeana. Tinand cont de agitatia generata de privatizarea Petrom, Gazprom va fi, mai mult ca sigur, obligat sa recurga la o alianta cu unul dintre jucatorii occidentali.
'Din experienta ultimilor ani, companiile rusesti au invatat cat este de riscant sa patrunzi de unul singur pe piata est-europeana', declara analistul Aleksandr Vertliuga, de la firma de consultanta 'ABK'. 'Este greu de presupus ca, in conditiile date, Gazprom va izbuti sa puna mana pe Petrom, actionand independent', estima el. Potrivit explicatiilor sale, 'tari precum Polonia, Ungaria si Cehia sunt la un pas de integrarea in UE si depun eforturi pentru largirea relatiilor lor cu investitori straini. In consecinta, Rusia se vede impinsa undeva, spre piete periferice, precum cea ucraineana sau bulgara. Este de la sine inteles, nota publicatia electronica 'RBC daily', ca un asemenea scenariu nu convine companiei lui Aleksei Miller, ce pretinde la primele locuri mondiale la productia de gaze naturale. Prin urmare, Petromul este vital pentru rezolvarea multora dintre problemele ce dau batai de cap conducerii Gazprom. O data elucidat acest aspect, ramane de vazut cu cine s-ar putea intelege giganul rus in vederea stabilirii unei aliante.
Expertii moscoviti opteaza in favoarea companiei italiene ENI, mai vechi partener de afaceri al Gazprom, implicat inclusiv in realizarea a numeroase proiecte comune. In privinta celorlalte societati participante la licitatie, cehii de la PKN Orlen si ungurii de la MOL si-au pus deja inelele de logodna in perspectiva unei fuziuni. Contopire care, apreciaza analistii moscoviti, se va produce in ajunul etapei finale a procedurilor de examinare a ofertelor. Austriacul OMV are, la randul lui, in vizor o serie de combinatii. Tragand linie, mai ramane ENI. In plus, compania italiana este, oarecum, datoare fata de Gazprom. Cu prilejul ultimei vizite intreprinse la Roma, presedintele rus, Vladimir Putin, a anuntat ca ENI a primit, din partea Gazprom, dreptul de reexport al gazelor naturale importate din Rusia. A fost o premiera, un gest care acum obliga la reciprocitate.
Sursa: Curentul, 27 noiembrie 2003.' -
APAPS privatizeaza inca 19 societati comerciale
Curentul
___
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) va publica lista numarul 18, cu societatile comerciale care vor fi oferite la privatizare in perioada imediat urmatoare, prin intermediul Directiei Tranzactii Speciale din cadrul APAPS. Lista cuprinde 19 societati comerciale, la care statul detine procente din capitalul social ce variaza intre 0,17 si 100%. Printre acestea se numara trei institute de cercetare, la care Autoritatea este actionar majoritar: Institutul National de Sticla Bucuresti, unde APAPS detine 75,14%, Centrul de Cercetari pentru Antibiotice SA Iasi, la care APAPS este actionar cu 100%, si Presum Proiect SA Iasi, la care Autoritatea detine 80,52%.
La alte doua societati, Autoritatea pentru Privatizare va pune in vanzare, de asemenea, un pachet majoritar de actiuni. Astfel, prima dintre ele este Cepiem SA Bucuresti, care desfasoara activitati de testari si analize tehnice (56,48%), iar a doua este Moldoplast SA Iasi, specializata in fabricarea placilor, foliilor, tuburilor, profilelor din material plastic (75,66%).
Pentru celelalte societati comerciale cuprinse in lista, in perioada imediat urmatoare APAPS va oferi la privatizare procente minoritare din capitalul social de la societatile: Consird SA Targoviste, specializata in constructii (0,30%), Nutrimold SA Iasi, al carei obiect de activitate este fabricarea produselor pentru hrana animalelor (3,36%), Cerealcom SA Arad, specializata in depozitarea cerealelor pentru persoane fizice si juridice, achizitii de cereale si comercializarea lor (11,62%), Comcereal SA Oradea, cu domeniul de activitate contractarea, achizitionarea si preluarea de la producatori agricoli de cereale, leguminoase si seminte oleaginoase (0,84%), Zarea SA Bucuresti, bauturilor alcoolice (39,98%), Commixt SA Buftea, care are ca obiect de activitate comertul cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare (0,6272%), si ultima dintre ele, Marmosim SA Simeria, specializata in extractia pietrei pentru constructii, taierea, fasonarea si finisarea pietrei (0,17%), precum si altele la care APAPS detine pachetele majoritare de actiuni.
Sursa: Curentul, 27 noiembrie 2003.
26.11.2003
-
Sofert are nevoie de investitii masive ca sa nu inchida instalatia de uree
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului intentioneaza sa inchida instalatia de uree (ingrasaminte) a Sofert Bacau daca societatea nu investeste masiv pentru reducerea emisiilor care au depasit in ultima perioada de sapte ori limitele admise. 'Daca nu sunt luate masuri suficiente va fi luata decizia de sistare a productiei la instalatia de uree mai ales ca anterior acesteia am transmis o somatie catre societate', a declarat ieri Ioan Jelev, secretar de stat in cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului. El spune ca Sofert Bacau a primit mai multe amenzi din cauza depasirilor repetate a concentratiilor admise de amoniac, care in ultima saptamana au fost de sapte ori mai mari decat maximele admise. 'Societatea a investit aproape 3 milioane de Euro in probleme de mediu, dar aici sunt necesare aproximativ 80 de milioane de Euro pentru a se alinia la normele europene de mediu', spune Jelev.
El recunoaste ca o astfel de masura de inchidere luata pentru un alt combinat din vestul tarii acum cativa ani nu a avut efectele scontate. 'Din pacate nu este solutia cea mai buna dar daca in final nu vom ajunge la o concluzie cu conducerea societatii vom fi nevoiti sa inchidem aceasta instalatie', spune Jelev. De altfel, la sfarsitul saptamanii trecute a avut loc o discutie intre reprezentantii Sofert si cei ai Ministerului Mediului in urma careia instalatia de uree a fost oprita pentru o scurta perioada de timp.
Nici conducerea Sofert Bacau nici reprezentantii actionarului majoritar - InterAgro Bucuresti - nu au putut fi contactati pentru a comenta pe marginea acestei situatii. Producatorul de ingrasaminte a incheiat primele noua luni ale acestui an cu o cifra de afaceri aproape dubla fata de cea din perioada similara a anului anterior. Vanzarile Sofert in primele noua luni au totalizat 1.051 miliarde de lei (31 milioane de dolari). Cu toate acestea combinatul a continuat si in acest an sa disponibilize angajati din cauza lipsei cererii pentru ingrasaminte complexe. In septembrie au fost dispnibilizate 50 de persoane , dupa ce alte numarul de angajati a fost redus cu aproximativ 100 in prima parte a anului. Un program guvernamental de subventionare a achizitiei de ingrasaminte de catre micii agricultori a imbunatatit in prima parte a acestui an rezultatele financiare ale tuturor producatorilor de ingrasaminte. Cu toate acestea Sofert a ramas pe pierdere. Combinatul a pierdut in primele noua luni 80 miliarde de lei, in scadetre totusi fata de pierderea din perioada similara a anului trecut, care se ridica la 107 miliarde de lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 26 noiembrie 2003.
' -
Situatie neclara la Roman SA Brasov
Cronica Romana
___
Negocierile pentru rezolvarea problemelor muncitorilor care vor fi disponibilizati de la Roman SA Brasov de la inceputul anului viitor au esuat din nou, iar dupa intalnirea pe care a avut-o cu liderii sindicali, ministrul delegat pentru relatia cu partenerii sociali, Marian Sarbu, a declarat ca problema salariatilor va fi analizata in sedinta de Guvern de joi, informeaza RomNET. Ministrul a adaugat ca, in functie de numarul persoanelor disponibilizate si de fondurile disponibile, angajatii care vor pleca in somaj de la 1 ianuarie ar putea sa primeasca o medie a salariului pe ultimele trei luni, iar platile compensatorii se vor acorda pentru o perioada cuprinsa intre sase si 12 luni, in functie de vechime. Liderul sindical Marius Stinghe a declarat ca desi propunerile privind acordarea salariilor compensatorii au fost acceptate, sindicatul nu a fost anuntat de publicarea in Monitorul Oficial a actului normativ prin care este stabilita structura societatii care va administra parcul Roman Brasov. Astfel, structura actionariatului noii societati va fi formata din Consiliul Judetean Brasov si Consiliul Local, fiecare cu o cota de participare la capitalul social de 5%, firma malaeziana Pesaka Astana, cu 8%, Universitatea “Transilvania” Brasov, cu 2%, si Asociatia “Pro Brasov”, cu 80%. Pe de alta parte, lideri locali ai opozitiei din administratia brasoveana au protestat fata de impartirea pe criterii politice a activelor viitorului parc industrial, deoarece majoritatea membrilor Asociatiei “Pro Brasov” sint oameni de afaceri din PSD.
Sursa: Cronica Romana, 26 noiembrie 2003. -
Deficitul balantei de plati era de 1,64 miliarde euro
Cronica Romana
___
Deficitul de cont curent al balantei de plati a Romaniei era de 1,64 miliarde euro, la 30 septembrie 2003, cu 61 la suta mai mare decat in primele noua luni ale anului 2003, informeaza Banca Nationala. Datoria externa pe termen mediu si lung s-a majorat cu 5,9 la suta, fata de luna decembrie 2002, fiind la sfarsitul lunii septembrie de 15,47 miliarde euro. Datoria externa publica si public garantata a inregistrat, la 30 septembrie, un sold de 9,90 miliarde euro si reprezenta 64 la suta din datoria pe termen mediu si lung, fata de 62,8 la suta, la 31 decembrie 2002. Datoria privata externa s-a majorat fata de luna decembrie 2002, cu 2,4 la suta, situandu-se la 5,56 miliarde euro, la 30 septembrie 2003.Rata serviciului datoriei externe a fost de 17,8 la suta, la 30 septembrie, fata de 23,6 la suta la sfarsitul anului 2002. Gradul de acoperire a rezervei a fost la 30 septembrie 2003 de 4,4 luni de import, fata de 4,2 luni de import la sfarsitul anului 2002. Serviciul datoriei externe a fost de 2,05 miliarde euro, din care 483 milioane euro datoria publica, 718 milioane euro datoria public garantata si 854 milioane euro serviciul datoriei private.
Sursa: Cronica Romana, 26 noiembrie 2003.
Pagina