09.02.2005
-
Bursa a oprit ieri SIF-urile de la tranzactionare
___
In urma unui articol din ziarul Adevarul, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a decis, ieri, suspendarea de la tranzactionare a actiunilor celor cinci societati de investitii financiare (SIF). 'Nu este vorba de o sanctiune la adresa SIF-urilor, este o regula normala, in situatii in care apar evenimente care pot influenta piata bursiera.
In presa au aparut declaratii apasate ale unor oficiali guvernamentali referitoare la ridicarea pragului maxim de detinere de 0,1 la suta pe care il poate detine un actionar la un SIF.
Se vorbea inclusiv despre o posibila crestere a pretului actiunilor SIF-urilor, informatie care poate influenta piata bursiera, cat si despre discutii la care au participat si reprezentantii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si cei ai SIF-urilor referitoare la aceeasi tema a pragului de detinere', ne-a declarat directorul general al BVB, Stere Farmache.
Acesta a adaugat ca a solicitat conducerii SIF-urilor sa vina cu clarificari cu privire la acest subiect.
La randul lor, sefii SIF-urilor nu au confirmat discutiile cu reprezentantii CNVM si ai comisiilor parlamentare, anuntand, sec, ca modificarea pragului de detinere la SIF-uri este posibila numai parcurgand procedurile legale care au legatura cu dreptul de proprietate al actionarilor, si nu pe baza de articolele din presa', asa cum se arata in comunicatul remis BVB de SIF Banat-Crisana.
Au aparut insa si primele reactii, SIF Oltenia anuntand ca intentioneaza sa includa pe ordinea de zi a viitoarei AGA Extraordinare 'problema discutarii si aprobarii modificarii pragului de detinere la 1 la suta din capitalul social'.
Dincolo de bunele intentii ale baronilor SIF-urilor, chiar si la nivel declarativ, ramane insa problema delicata a imposibilitatii intrunirii cvorumului la AGA Extraordinare, din cauza dispersiei masive a actionariatului, fara rezolvarea careia discutarea pragului de detinere ramane doar o vorba in vant.
Amintim ca, ieri, ziarul Adevarul a publicat un articol in care ministrul Finantelor, Ionut Popescu, se pronunta ferm in sensul renuntarii oricarei limitari a pachetelor de actiuni pe care le poate avea un actionar la un SIF.
In prezent, statutul SIF-urilor prevede ca un actionar poate detine maximum 0,1 la suta din capitalul social al unei societati de investitii financiare, prevedere care limiteaza, in opinia titularului de la Finante, inclusiv intrarea pe piata de capital a unor importante sume mari de la investitori straini de portofoliu.
Sursa: Adevarul, 9 februarie 2005.
'
08.02.2005
-
Impozitul pe dobanzi si pe actiuni va creste de la 1% la 10%
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
In urma discutiilor cu Fondul Monetar International Guvernul pregateste o noua modificare a codului fiscal prin care va mari intr-o prima faza de la 1% la 10% castigurile din tranzactiile cu actiuni si din investitiile in fonduri mutuale ale persoanelor fizice.
Impozitul pe veniturile din investitiile pe piata de capital ar urma sa creasca pana la 16% la inceputul anului 2006.
Cote similare ar urma sa fie aplicate si castigurilor realizate din tranzactii imobiliare si celor din dobanzi.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 februarie 2005.
-
Petrom investeste intr-o noua infrastructura IT
Realitatea Romaneasca SNP
___
Petrom isi pune la punct reteaua IT pentru a comunica mai bine cu Bursa de Valori Bucuresti si nu numai.
Reinhard Pichler, directorul financiar al Petrom, a declarat ca 'indeplinirea cerintelor pietei de capital, respectiv raportarea rapida a informatiilor corecte in concordanta cu noile standarde de afaceri, este foarte importanta pentru succesul companiei. Prin urmare, avem nevoie de o noua infrastructura IT corelata cu noile proceduri financiare'.
La inceputul acestui an, compania a demarat un vast proiect prin care vrea sa integreze operatiunile comerciale, de achizitii, financiare si IT.
De altfel, pe langa proiectele de dezvoltare pe termen mediu si lung, Petrom se ocupa, in prezent, de realizarea unei infrastructuri de comunicare prin achizitionarea a 800 de computere, dar si prin instalarea de noi servere la diverse sedii ale societatii.
Mai mult, Petrom dezvolta un proiect pentru implementarea unei noi strategii de comunicatii, precum si pentru realizarea unui centru de date.
Mai trebuie spus ca angajatii vor beneficia de cursuri de specializare pentru utilizarea noilor sisteme si procese informatice.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 8 februarie 2005.' -
Ordonanta Rompetrol a trecut de Camera Deputatilor
Adevarul RRC
___
Ordonanta de Urgenta emisa de Guvernul Adrian Nastase privind reglementarea unor obligatii bugetare ale Societatii Rompetrol Rafinare a fost adoptata, ieri, de Camera Deputatilor cu doar 10 voturi impotriva si 7 abtineri.
Ordonanta stipuleaza transformarea in obligatiuni a unor datorii ale Rafinariei Petromidia, in valoare de 600 de milioane de dolari. Scadenta este de 7 ani.
Ordonanta a fost adoptata de Senat anul trecut. Initial, ordonanta nu se gasea pe ordinea de zi a plenului Camerei, dar deputatii au trecut peste acest impediment.
Sursa: Adevarul, 8 februarie 2005.
07.02.2005
-
AVAS sustine listarea la Bursa a BCR
Gardianul EBS
___
Presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Gabriel Zbarcea, a declarat ca Bursa este o varianta ce nu trebuie exclusa in cazul privatizarii Bancii Comerciale Romane (BCR), informeaza Mediafax. 'Listarea pe bursa trebuie sa se faca inainte de vanzarea pachetului majoritar catre un investitor privat. Cele doua privatizari din zona bancara, BCR si CEC, trebuie bine coordonate, astfel incat sa maximizam sumele incasate de statul roman', a spus Zbarcea. El a adaugat ca 'se poate gandi ca listarea pe bursa sa se faca chiar inainte de vanzarea pachetului majoritar catre un investitor privat sau in paralel cu acest proces'.
In alta ordine de idei, Gabriel Zbarcea a anuntat ca institutia pe care o conduce va fi reorganizata, intrucat fuziunea AVAB-APAPS nu a operat decat la nivel formal si exista o evidenta lipsa de coeziune. Printre problemele semnalate de seful AVAS de la numirea sa in functie este faptul ca, in cazul unui numar de 250 de privatizari pentru care au fost semnate contracte de vanzare nu s-a primit, inca, avizul Consiliului Concurentei. 'Potrivit regulamentului 501 din noiembrie 2004, valoarea investitiilor asumate de cumparator trebuie sa acopere, pentru companiile mari, suma acordata ca ajutor de stat', a continuat presedintele AVAS. 'S-ar putea sa nu obtinem acordul pentru o parte din aceste companii, intrucat au beneficiat de ajutoare de stat foarte mari'. Gabriel Zbarcea a mai declarat ca procesul de privatizare are nevoie de o 'mai mare transparenta', prima masura care se impune fiind 'trecerea la conditii de precalificare minimale, care sa asigure statului doar confortul ca investitorii sunt seriosi.' Seful AVAS a promis ca 'incredintarea sau negocierea directa cu un singur ofertant se va transforma din regula in exceptie si va disparea practica criteriilor de precalificare menite sa avantajeze unul dintre ofertanti'.
Sursa: Gardianul, 7 februarie 2005.' -
Titluri de stat cu dobanda mai mica de 10%
Curentul
___
Ministerul Finantelor Publice (MFP) a lansat, in premiera, doua emisiuni de titluri de stat cu dobanda de sub 10 procente. 'La sediul central al Bancii Nationale a Romaniei a avut loc plasarea prin licitatie a doua emisiuni de obligatiuni de stat cu dobanda fixa si scadenta la doi si cinci ani, in suma de 600 miliarde de lei, respectiv 400 miliarde de lei', informeaza un comunicat al MFP.
In cazul emisiunii de obligatiuni de stat cu dobanda fixa si scadenta la doi ani, nivelul ratei dobanzii este de 8,9% pe an, in scadere cu 2,59 puncte procentuale fata de ultima licitatie cu aceeasi maturitate din ultima luna a anului trecut. Nivelul ratei dobanzii in cazul emisiunii scadente la cinci ani este de 7,9% pe an. 'Emisiunea de obligatiuni de stat cu dobanda fixa si scadenta la cinci ani reprezinta o premiera pentru MFP si face parte din strategia de extindere a maturitatii titlurilor de stat si de diversificare a instrumentelor adresate pietei financiar-bancare', a mai precizat ministerul. Investitorii au manifestat interes pentru acest gen de plasamente, ambele serii de obligatiuni fiind suprasubscrise de mai multe ori.
Sursa: Curentul, 7 februarie 2005.' -
Nemtii si italienii rivnesc la BCR
Cotidianul EBS
___
Oficialii romani ai Deutsche Bank si Unicredit au anuntat AVAS ca vor sa preia pachetul majoritar al bancii.
Deutsche Bank si Unicredit si-au manifestat interesul pentru finalizarea privatizarii Bancii Comerciale Romane (BCR), dupa cum se arata intr-un comunicat al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). In acest sens, seful reprezentantei Deutsche Bank in Romania si presedintele Unicredit Romania s-au intilnit cu presedintele AVAS, Gabriel Zbircea.
„Finalizarea privatizarii BCR este unul din obiectivele acestui Guvern. Am inceput deja consultarile cu BERD si, saptamina viitoare (aceasta-n.red.) ele vor continua cu ceilalti actionari. Este un interes constant, din partea bancilor importante, cu greutate la nivel international, privind implicarea in privatizarea BCR“, a spus Zbircea.
Anterior acestui anunt, alte trei banci “cu nume” au anuntat ca vor sa cumpere BCR. Este vorba despre institutiile de credit austriece Bank Austria Creditanstalt (filiala a grupului german HVB), Raiffeisen Bank si Erste Bank. Statul a incercat sa vinda cea mai mare banca din Romania unui investitor strategic in 2002.
Dupa doua esecuri, s-a ajuns la o situatie de compromis: BERD si IFC (divizia de investitii a Bancii Mondiale) au cumparat 25% din capitalul bancii plus doua actiuni. Statul a primit 222 de milioane de dolari.
Acum statul trebuie sa vinda pachetul majoritar unui investitor strategic, dar pretul pe actiune nu poate fi mai mic decit cel care poate fi platit pentru rascumpararea actiunilor vindute catre BERD si IFC.
Sursa: Cotidianul, 7 februarie 2005.
04.02.2005
-
Privatizarea BCR continua
TVR EBS
___
Procesul de privatizare a Bancii Comerciale Romane (BCR) va fi finalizat cel mai tarziu in primul trimestru al anului viitor, pentru a raspunde exigentelor Fondului Monetar International, a anuntat, miercuri seara, premierul Calin Popescu Tariceanu.
'Deocamdata, nu am primit o oferta ferma, dar mai multe banci foarte importante si-au exprimat deja interesul pentru a cumpara actiunile BCR. Suntem in cautarea unui investitor serios si vrem sa obtinem cel mai bun pret', a spus Tariceanu. Premierul a facut aceasta declaratie intr-o intalnire informala cu presa straina, acreditata la Bucuresti.
BCR este cea mai mare banca din Romania in functie de valoarea activelor, care au atins cinci miliarde de euro la finele primului semestru al anului trecut.
Statul roman detine 36,88% din actiunile bancii, dupa ce a vandut, anul trecut, un pachet de 25% plus doua actiuni catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si International Finance Corporation, pentru 222 de milioane de dolari. Ceilalti actionari sunt salariatii BCR, cu 8% din titluri, SIF Oltenia - 6,11%, SIF Banat-Crisana - 6%, SIF Transilvania - 6% si SIF Moldova - 6% si SIF Muntenia - 6%.
Finalizarea privatizarii bancii presupune transferul unui pachet de 51% din actiuni catre un investitor strategic de renume.
Sursa: TVR, 4 februarie 2005.' -
Fratii Cristescu forteaza Oltchim sa le plateasca datoriile la CET Govora
Romania libera
___
Criza acuta in care controversatii oameni de afaceri Marius si Emil Cristescu au adus Uzinele Sodice Govora are consecinte nefavorabile si asupra celorlalte societati de pe platforma industriala valceana, prinse in cercul vicios al datoriilor acumulate de grupul Bega catre furnizorii de utilitati. Principala intreprindere folosita pentru scoaterea castanelor aruncate in foc de fratii Cristescu este combinatul chimic Oltchim, cel mai mare din tara si aflat inca in proprietatea statului.'De fiecare data cand oficialii CET Govora ameninta cu oprirea furnizarii de abur tehnologic noi suntem nevoiti sa preluam datoriile acumulate de grupul Bega, proprietarul USG', ne-au declarat surse din cadrul Oltchim. Aceasta deoarece, prin constructie, furnizarea aburului tehnologic nu poate fi oprita de CET decat simultan, pentru ambele intreprinderi. Daca Oltchim ar ramane fara abur tehnologic, combinatul chimic nu ar mai putea sa-si desfasoare activitatea, lucru ce ar avea consecinte economice si sociale greu de calculat. Numai in ultima perioada de timp Oltchim a platit catre CET Govora, in contul USG, o datorie de 30 miliarde de lei. Alte 10 miliarde de lei, reprezentand datoriile uzinelor sodice catre Electrica SA, au fost achitate tot din conturile Oltchim.
Redresarea USG, respinsa inexplicabil
Pentru a mai recupera cate ceva de la fratii Cristescu cei de la Oltchim au pus in practica un fel de barter, prin aplicarea caruia primesc de la USG dioxid de carbon, necesar in fluxul de productie. In mod normal, pentru stingerea acestor datorii Consiliul Judetean Valcea, proprietarul CET Govora, ar trebui sa devina actionar majoritar la Uzinele Sodice. In aceste sens, pentru a fi indeplinite conditiile prevazute de lege, conducerea CET a solicitat luni de zile convocarea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor USG, fara succes insa. Recent, ultima incercare a CET de a obtine acest lucru in justitie s-a lovit de o manevra avocateasca a fratilor Cristescu. Acestia au recuzat toti judecatorii din Ramnicu Valcea si au obtinut suspendarea judecarii actiunii pana in luna martie. Lungeste, Doamne, boala... Conducerea CET a incercat chiar sa preia managementul USG pentru un an si jumatate, timp in care se angaja sa repuna pe picioare fabrica, dupa care sa o redea proprietarului de drept. Intentia celor de la CET s-a lovit insa de refuzul fostului presedinte al AVAS, Mircea Ursache. Acceptarea unei astfel de variante, care s-a mai aplicat acum cativa ani, cand compania germana Steag a preluat managementul termocentralei Turceni pentru o perioada limitata de timp, ar fi insemnat si realizarea unei expertize financiar-contabile, iar acest lucru ar fi scos cu siguranta la iveala foarte multe nereguli. Acum toata lumea asteapta ca noul prefect al judetului Valcea sa se implice, dupa cum de altfel a si promis chiar de la instalarea in functie, in restabilirea unei ordini economice juste pe platforma industriala a orasului.
Pret record pe piata mondiala a sodei
In nici un caz Marius si Emil Cristescu nu pot invoca faptul ca productia nu este profitabila. Aceasta deoarece in acest an pretul mondial al sodei a atins cea mai mare valoare din 1980 si pana in prezent, de 150 de dolari tona. Drept exemplu, anul trecut tona de soda se vindea pe plan mondial cu maximum 90 de dolari. Mai mult, piata produselor sodice este in plin avant. Romania consuma anual circa 200.000 tone de soda, Ungaria 80.000 tone, Republica Moldova si Bulgaria cate 50.000 tone iar in Ucraina consumul va depasi in scurt timp 100.000 tone anual. Chiar daca activitatea la USG a fost sistata, fratii Cristescu au numai de castigat, deoarece ei detin monopolul sodei in Romania. In luna martie a anului 2001 ei au achizitionat prin tranzactii bursiere pe piata de capital 69,8% din actiunile Uzinei de Produse Sodice Ocna Mures (UPSOM) SA, care acum lucreaza din plin pentru a face fata comenzilor la export.
USG, impinsa deliberat spre faliment?
Situatia financiara precara in care fratii Cristescu au impins USG ar putea sa nu fie nici pe departe intamplatoare. In timp ce uzina este inglodata in datorii si mentinuta in viata de interventia financiara a combinatului Oltchim, firma Solvay, cu sediul la Bruxelles, a construit recent o fabrica de soda in Bulgaria. Capacitatea ei de productie acopera circa 75% din consumul zonal si lupta pentru castigarea pietei este foarte dura. Si atunci ce nevoie ar mai fi de USG? Lucrurile par sa se lege daca tinem cont ca fratii Cristescu s-au intalnit cu cateva luni in urma cu reprezentantii firmei Solvay.
Sursa: Romania Libera, 4 februarie 2005.' -
Razboiul burselor, aproape de noi
Jurnalul National
___
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) se pregateste pentru ziua in care linia frontului din razboiul fatis dintre marile burse ale Europei va ajunge si la noi. Asupra BVB isi exercita atractia trei poli: bursele de la Viena, Atena si Istanbul.
Bursa noastra inca nu este un partener redutabil pe axa marilor burse. Trebuie sa devina reprezentativa pentru potentialul pietei romanesti, eficienta in termeni de costuri si sa aiba la cota emitenti atractivi, spune Marius Plugaru, membru al Comitetului Bursei de Valori Bucuresti (BVB).
Altfel, 'daca nu se va dezvolta rapid si semnificativ si nu va avea o forta si o valoare cat mai mari si mai solide, BVB risca nu doar sa fie preluata, ci chiar sa ramana fara companiile listate, respectiv fara investitori', avertizeaza Septimiu Stoica, vicepresedintele Comitetului Bursei.
FRONTUL EUROPEAN. In prezent are loc o lupta dura pentru preluarea Bursei din Londra (LSE), intre Bursa de la Frankfurt, Deutsche BA?rse, si consortiul Euronext, care opereaza bursele din Paris, Bruxelles si Amsterdam. Potrivit observatorilor britanici, Deutsche BA?rse ar putea incerca o preluare ostila.
Fuziunea LSE cu oricare dintre cele doua burse de pe continent, evaluata la 2 miliarde de euro, ar crea cel mai mare operator bursier european si al doilea la nivel mondial, dupa bursa din New York.
Miscari semnificative 'de trupe' se desfasoara si in Europa Centrala si de Est, unde Bursa din Viena detine deja 68% din actiunile celei din Budapesta si si-a manifestat interesul pentru un parteneriat strategic cu Bursa din Varsovia, ca si cu toate celelalte burse din tarile cu perspective de aderare la UE.
Stere Farmache, directorul general a BVB, considera ca este prematur orice comentariu legat de eventualele aliante al institutiei pe care o conduce. 'Strategia noastra este de a deveni noi cea mai importanta piata din regiune', a replicat Farmache, dorind sa pastreze deschise toate optiunile, inclusiv cele pe directia Atena sau Istanbul.
BVB are relatii simbolice cu toate bursele din regiune, cu cea din Viena urmand sa lanseze un nou indice bursier.
INFLUENTE. Majoritatea oficialilor cred ca, inainte de orice alianta, piata organizata de capital (definitia bursei) din Romania trebuie sa parcurga traseul, planuit in urma cu doi ani, al fuziunilor si listarilor locale.
Totusi, casele de brokeraj, care vor fi actionarii Bursei, se impart deja in sustinatoare ale cate unuia din polii care ar putea-o atrage: bursele de la Atena, Istanbul sau Viena. 'Imi este extrem de clar ca focalizarea actuala trebuie sa fie catre intarirea pietei', spune Siminel Andrei, presedintele Rasdaq, bursa electronica pe cale de a fuziona cu Bursa de Valori Bucuresti.
Sursa: Jurnalul National, 4 februarie 2005.'
Pagina