Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

17.09.2007

  • Privatizarea Antibiotice Iasi va fi lansata in octombrie

    DailyBusiness.ro   ATB

    ___
    Anuntul de privatizare a societatii Antibiotice Iasi va fi publicat in octombrie, dupa ce consultantul financiar selectat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), firma AT Kearney, va prezenta variantele de privatizare.

    Firma AT Kearney a fost selectata in august pentru a efectua consultanta financiara la privatizarea Antibiotice Iasi, valoarea contractului fiind de 345.000 euro, fara TVA.

    'Consultantul urmeaza sa ne prezinte in cel mult o luna variantele de privatizare si, cel mai probabil, in octombrie vom publica oferta de privatizare', a declarat pentru NewsIn Teodor Atanasiu, presedintele AVAS.

    Potrivit lui Atanasiu, cea mai buna metoda de vanzare ar fi licitatia publica cu strigare.

    Anuntul preliminar de vanzare a pachetului de actiuni detinut de AVAS la Antibiotice Iasi catre un investitor sau un consortiu de investitori condus de un producator de medicamente sau o societate de investitii financiare a fost publicat in noiembrie 2006. Autoritatea a primit 29 scrisori de interes pentru compania farmaceutica ieseana.

    AVAS detine 53,02% din capitalul social al Antibiotice, iar actionarii minoritari ai Antibiotice sunt SIF Oltenia (10,09%), Citibank Romania (6.16%) si fondul de investitii cipriot Broadhurst Investment (5,21%).

    Sursa: DailyBusiness, 17 septembrie 2007'

    mai mult

  • Castigurile bancilor autohtone in 2007 sunt estimate la un miliard de euro

    Business Standard   BCC  BRD  TLV

    ___
    Exact un miliard de euro, adica 1% din PIB-ul Romaniei sau 5 % din profitul tuturor bancilor din Europa Centrala si de Est. Acesta este castigul estimat al sectorului bancar autohton pentru 2007, potrivit bancherilor locali. In termeni de dinamica, valoarea corespunde unei cresteri de peste 15% a pietei, dinamica ce va continua la acelasi nivel inca cel mult patru ani.

    La o crestere economica de 5-6 %, e normal ca dezvoltarea accelerata a serviciilor financiare sa provoace fierbere in departamentele de dezvoltare ale bancilor, fiecare jucator din sistem cautand sa se pozitioneze astfel incat businessul sa-i aduca o felie cat mai consistenta din profitul total.

    Lucru normal, cata vreme, de la an la an, numarul jucatorilor creste, iar viteza de crestere a cererii de consum scade. In plus, tot mai multi romani s-au dotat cu cele necesare, companiile si-au facut planul la retehnologizari si investitii, astfel ca nevoile de finantare bancara nu mai sunt ca in anii anteriori. Mai mult, circa 60 de institutii bancare straine au notificat BNR ca intentioneaza sa intre pe piata locala, ceea ce face ca jocurile sa se faca cu mai multa agresivitate, iar orice nisa sa fie exploatata la maximum. Practic, razboiul bancar abia incepe, iar cel mai castigat ar trebui sa fie businessul consumatorilor finali.

    Cine are painea si cutitul pe piata bancara?

    Deocamdata, jocurile pe piata sunt inca facute de catre BCR, insa cel mai puternic jucator are muschii slabiti de eforturile de integrare in Grupul Erste Bank. Ca o consecinta a acestor eforturi, BRD SocGen, al doilea jucator din piata, a depasit BCR in acest an si la capitolul retea de unitati si la cel al profitului net pe primele 6 luni. Intr-o declaratie facuta exclusiv pentru Business Standard, CEO-ul BCR, Nicolae Danila, isi manifesta nemultumirea legata de evolutia din 2007 a celei mai mari banci romanesti. “Nu sunt multumit. Putem mai mult si avem capacitatea de a accelera mai puternic proiectele de transformare si integrare. De asemenea, putem construi mai amplu, mai ales pe liniile Piete de capital si Investment banking”, ne-a marturisit Danila.

    Ramane de vazut care va fi strategia BCR pentru a recupera terenul pierdut. Potrivit unor estimari, de la 27 % cota de piata la finalul anului trecut, BCR a coborat la 24,3 %, in vreme ce BRD a urcat la 20%. Pe locurile 3 si 4 se bat Raiffeisen Bank si Unicredit Tiriac, perceptia fiind favorabila grupului italian. Acesta ocupa locul patru dupa valoarea activelor bancare calculate la finele primului semestru - 3,7 miliarde euro, dispune de 136 de sucursale in 38 de judete si detine un portofoliu de peste 600.000 de clienti. La randul ei, Raiffeisen Romania gestioneaza valoric aproximativ aceleasi active - 3,94 miliarde euro, insa dispune de o retea mai mult decat dubla fata de UniCredit Tiriac, numarand peste 335 de unitati.

    Pe pozitia a cincea se afla Banca Transilvania, una dintre ultimele redute ale capitalului bancar autohton, curtata insistent de mari institutii de credit, sanse mari de preluare avandu-le, potrivit zvonurilor din piata, Millenium Bank, un jucator care a mai licitat pentru institutii de credit romanesti, dar fara succes. Restul jucatorilor detin cote de piata de sub 5%, ceea ce le reduce sansele de a avea un cuvant important de spus in peisajul bancar autohton, potrivit bancherilor de top. “O banca de retail cu o cota de piata sub 5% nu poate fi profitabila pe termen lung. BCR, BRD, Raiffeisen si HVB Unicredit sunt singurele care trec de acest prag”, confirma presedintele executiv al BRD SocGen, Patrick Gelin.

    Ce sanse mai au noii intrati pe piata?

    Lista cu noii jucatori, care au notificat BNR ca intentioneaza sa intre pe piata bancara autohtona, cuprinde 69 de nume. Dintre acestia, numai foarte putini vor demara activitatea in perioada imediat urmatoare, increzatori in sansele de a-si atrage o cota de piata satisfacatoare. Jose Toscano, directorul general al Millennium BCP Romania, a admis ca lupta pentru obtinerea unei pozitii confortabile in sistem va fi dura. “Nu spun ca va fi usor, pentru ca Romania are o piata bancara cu o competitie extrem de puternica, dar, tinand cont de produsele noastre si de avantajele competitive pe care le vom oferi, provocarea ne face sa fim optimisti”, a marturisit Toscano pentru Business Standard.

    Reprezentantii bancherilor cu state vechi pe piata sustin insa contrariul. “Sunt foarte sceptic in privinta capacitatii unei banci de a-si constitui ex nihilo o cota de piata semnificativa, avand in acelasi timp o rentabilitate satisfacatoare. Nu am niciun exemplu de succes de acest tip in Europa”, a precizat Patrick Gelin pentru Business Standard. seful BRD SocGen a mai spus ca nou-intratii pe piata au doua tipuri de profile. “Cei care doresc sa profite de intrarea Romaniei in UE pentru a realiza operatiuni avand ca punct de plecare alte tari din UE, celalalt profil fiind reprezentat de bancile care investesc in greenfield-uri si au ambitii pe piata de retail”, a conchis Gelin.

    De unde ar putea veni noii clienti?

    Daca ne uitam la gradul de bancarizare din zona rurala, obtinem imediat raspunsul. Procentajul locuitorilor de la sate care detin un cont bancar este de sub 8 %, ceea ce reprezinta un potential urias pentru jucatorii bancari existenti. In plus, exista inca anumite segmente care nu au fost exploatate de institutiile de credit, cum ar fi agricultura. Explicatia e simpla. “Bancile merg din ce in ce mai repede de la riscul cel mai mic spre riscul cel mai mare, pentru ca au nevoie de volum.

    In Romania, agricultura are un potential foarte mare si este un domeniu care va deveni de interes pentru investitori, cu un amendament! Acela ca autoritatile sa vina cu politicile necesare. Daca se lasa totul in seama lui Dumnezeu, n-o sa avem niciodata agricultura”, a explicat pentru Business Standard presedintele CA al Unicredit Tiriac, Dan Pascariu. Pe partea de retail, evolutiile demografice, cum ar fi rata divortialitatii, isi spun cuvantul mai ales in segmentul imprumuturilor ipotecare.

    “Cand doi oameni divorteaza, unul are nevoie de o casa, iar aici intervenim noi, bancherii. Uitati-va la ce se petrece in Rusia, unde divortialitatea a urcat la 130% sau in Suedia, unde 40% din populatie locuieste singura”, a declarat pentru Business Standard Tamar Kasriel de la Henley Centre Headlight Vision.

    Cum se pozitioneaza Romania in regiune?

    Intregul sector bancar din Europa Centrala si de Est cuprinde 2.600 de banci, cu active totale de aproximativ 1.400 miliarde euro, adica circa 5,6% din bilantul financiar consolidat al tuturor bancilor din Zona Euro. Clasamentul primelor trei banci din ECE este condus de UniCredit Group, prezent in 20 de tari, cu active totale de 109 miliarde euro si profit net, dupa impozitare, de 1,7 miliarde euro.

    Erste Bank se claseaza pe locul al doilea, cu active totale de 61,5 miliarde euro si profit net, dupa impozitare, de 805 milioane de euro.

    Raiffeisen International este pe locul al treilea, cu active totale de 55,9 miliarde euro, dispersate in cele 15 tari in care opereaza, avand profit net dupa impozitare de 686 milioane de euro. In 2006, profiturile brute din statele ECE-9 au crescut anual cu 33%, atingand 27,5 miliarde euro, adica o crestere de 27% comparativ cu anul anterior. Expertii UniCredit Group anticipeaza faptul ca volumul de imprumuturi la nivelul regiunii va creste cu o medie de 29% in urmatorii trei ani, comparativ cu circa 23% crestere estimata pe segmentul depozitelor. “Ne asteptam ca volumul de business in sectorul bancar sa inregistreze cea mai puternica crestere in Ucraina si Rusia.

    Pentru a oferi o idee despre potentialul acestor piete, merita sa ne gandim la faptul ca circa 60% din volumul bancar total din regiune, in perioada 2007-2009, urmeaza sa fie realizate de Rusia si de Ucraina. Oportunitati bune credem ca vor exista in pietele aflate in proces de convergenta cum sunt Romania, Bulgaria si tarile baltice”, a declarat pentru Business Standard Debora Revoltella, economist-sef pe regiunea ECE in cadrul UniCredit Group. Potrivit analistei italiene, sectorul retailului ramane cel mai dinamic segment la nivel regional, cu intermedierea financiara a gospodariilor sporind atat pe partea de active, cat si pe partea de pasive.

    Creditele pentru populatie, in Europa Centrala si de Est, vor creste cu o medie anuala de 35% pana in 2009. Cea mai mare crestere va fi observata in Ucraina si in Rusia, unde sectorul bancar va creste cu 62%, respectiv 52%, aproape dublu fata de cresterea totala a pietei din ECE. Rusia va fi urmata de Romania, Serbia si tarile baltice, unde creditele retail vor creste cu circa 30%. E drept, creditul imobiliar este inca un produs cu un decalaj puternic, comparativ cu pietele mai dezvoltate din Europa de Vest: 7% in PIB in Europa Centrala si de Est versus 38% in PIB in Zona Euro, la sfarsitul lui 2006.

    Incotro se indreapta serviciile bancare?

    Succesul unei banci depinde de cat de rapid se adapteaza aceasta schimbarilor de pe piata. Potrivit expertilor de la Bank of England, in urmatorii ani vom asista la consolidari ale companiilor bancare cu cele de asigurari. Pe partea de oferta, vor aparea produse mai flexibile si mai variate - credite specifice fiecarui tip de business, sofisticate produse de nisa -, de management al averii personale, de consultanta privata, dar si cele dedicate pietelor derivate. Bancile romanesti care se vor integra primele in aceasta tendinta vor fi si cele care vor castiga.

    Din acest punct de vedere, cele mai castigate banci romanesti sunt cele care fac parte din marile conglomerate financiare, in special Unicredit, Citibank, ING si Erste. De mentionat aici ca piata bancara autohtona e oarecum atipica fata de cea europeana. Astfel, daca in statele UE exista doar 6-7 banci de retail, la noi, numarul e mult mai ridicat. Pana si cealalta directie de dezvoltare a sistemului bancar, reprezentata de extinderea continua a retelei de unitati, este pe punctul de a fi suprasaturata. “Densitatea agentiilor bancare este similara sau mai mare decat in alte tari din Europa de Est. Bancile nou intrate pe piata, care deschid masiv noi sucursale, sunt foarte curajoase”, e de parere presedintele BRD.

    “Nu sunt multumit. Putem mai mult si avem capacitatea de a accelera mai puternic proiectele de transformare si integrare. De asemenea, putem construi mai amplu, mai ales pe liniile Piete de capital si Investment banking. Nicolae Danila CEO BCR

    Sursa: Business Standard, 17 septembrie 2007

    mai mult

14.09.2007

  • Investitorii la Bursa pot paria incepand de astazi pe indicele BET

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Contractele futures (la termen) pe indicele BET al celor mai lichide 10 actiuni de la Bursa debuteaza astazi pe piata reglementata din Romania, fiind primele instrumente derivate care se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti (BVB).

    Derivatele sunt instrumentele cu gradul cel mai ridicat de risc din piata de capital si sunt folosite, in general, de investitorii institutionali. Constienti de acest lucru, reprezentantii BVB mizeaza in special pe interesul investitorilor institutionali, fondurile mari de investitii care activeaza pe piata romaneasca de capital.

    'Investitori sofisticati' sunt asteptati sa tranzactioneze contractele futures pe BET pentru a-si proteja investitiile de pe Bursa. Contractul pe indicele BET este cu atat mai oportun pentru institutionali cu cat cele zece companii din cosul acestuia sunt preferate de fondurile mari de investitii datorita lichiditatii ridicate.

    Anuntate de a veni pe Bursa de mai bine de un an, instrumentele derivate raman o necunoscuta pentru cei mai multi jucatori de la BVB si sunt familiare doar celor care au investit pe Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu.

    Mecanismul este insa unul destul de simplu, daca se are in vedere si complexitatea la care au ajuns instrumentele derivate in pietele mature. Totul depinde de asteptarile pe care jucatorul le are asupra trendului indicelui.

    Pentru a putea tranzactiona aceste contracte, investitorul trebuie sa isi deschida un nou cont la unul din brokerii acreditati pe aceasta noua piata. Semnarea unui nou contract in care apar clauze specifie noilor riscuri este urmatoarea etapa.

    Brokerii au trecut printr-un program de instruire organizat de BVB, iar implementarea acestor tipuri de tranzactii a presupus si altfel de investitii: personal si infrastructura. Pregatirile pentru noile instrumente derivate au fost insa lasate pana in ultimul moment de intermediari, ieri multe case de brokeraj inca lucrand la detalii de natura juridica, back-office sau trading.

    Desi nu se asteapta la o afluenta prea mare inca din primele zile de tranzactionare, cei mai multi dintre ei spun ca astazi vor onora cererile clientilor care vor dori sa incerce noile instrumente.

    'Cu siguranta contractele futures pe BET vor fi interesante pentru fondurile de investitii, cele de hedging, dar si speculatori care au mai jucat si pe piata la termen de la Sibiu. Nu ma astept insa la un interes deosebit in primele zile de tranzactionare', a spus pentru ZF Laurentiu Floroiu, directorul de tranzactionare al EFG Eurobank Securities, casa de brokeraj ai carei clienti sunt in principal fondurile de investitii.

    BVB a decis sa nu perceapa niciun fel de comision pentru acest an in vederea incurajarii investitorilor. Casa de Compensate Bucuresti va cere 1 leu/acontract, in timp ce cei mai multi dintre intermediari sustin ca taxele percepute vor fi mai ridicate decat la Sibiu, pentru ca si valoarea contractului va fi mai ridicata. Marja minima stabilita de BVB este de 1.200 de lei/contract. La Sibiu comisionul pe contract era perceput in suma fixa si se incadra intre 1,3 si 1,5 lei.

    Fiecare intermediar va fi insa liber sa isi stabileasca propriile conditii de tranzactionare. Reprezentantii Finans Securities au declarat pentru ZF ca va percepe un comision identic cu cel pentru contractele pe Sibiu, 1,5 lei, dar in schimb marja va fi dubla fata de cea recomandata de BVB. O alta casa de brokeraj a anuntat ca va percepe initial 6,5 lei/contract si marja va fi fixata la 1.500 de lei.

    Lichiditatea pietei este insa de asteptat sa fie creata tot de investitorii mari, iar brokerii si traderii spun la unison ca se asteapta la un succes deplin al acestui instrument.

    'Cred ca va fi un interes foarte mare pe acest instrument. De astfel, orice nou instrument se va bucura de succes in conditiile in care in piata este o lipsa de emitenti si alternative de investire', spune Daniel Pocorea, director general adjunct la BRD Securities.

    Previziunile lor se bazeaza si pe ceea ce se intampla pe restul pietelor. Cristian Tudorescu, directorul departamentului de research de la Vanguard, spune ca pe Bursa din Budapesta tranzactiile de contracte futures pe indice reprezinta 15-20% din lichiditatea pietei.

    Cand BET urca cu 1%, investitorul poate castiga 8,3%

    Initial investitorul va trebui sa scoata din buzunar minimum 1.200 de lei (360 de euro), care reprezinta marja pentru cumpararea contractului. Luand cazul in care investitorul previzioneaza un trend ascendent, el va cumpara, spre exemplu, un contract cu scadenta decembrie 2007 (BET07DEC) incheiat la un pret de 10.000 puncte, iar a doua zi, in cazul in care se va hotara sa il vanda, si indicele ar urca, de exemplu, la 10.100 de puncte, castigul investitorului ar fi de (10.100-10.000)X1leu, mai exact 100 lei, adica 8,3% din suma investita, la o variatie de 1% a indicelui BET. In cazul in care insa indicele ar cadea cu 100 de puncte, investitorul ar fi pierdut 100 de lei. Marja nu poate scadea sub 1.000 de lei, iar in caz contrar investitorul va aduce alti bani de acasa. Variatia maxima zilnica permisa va fi de 500 de puncte (acum circa 5% din indice), identic fiind si castigul/pierderea maxima in lei. Comisionului de 1 leu/contract perceput de Casa de Compensare i se va adauga cel de negociat cu intermediarul in suma fixa sau procentual.

    Sursa: Ziarul Financiar, 14 septembrie 2007'

    mai mult

  • Pierderile Cargill Cereale s-au majorat la sase luni cu 10%, la 2,2 mil. euro

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Compania Cargill Cereale, detinuta de grupul amercian Cargill, a inregistrat in primul semestru o cifra de afaceri de 5,67 milioane de lei (1,7 milioane de euro), in scadere cu 22%, iar pierderile s-au majorat cu circa 10%, la 7,5 milioane de lei (2,25 milioane de euro). In intervalul ianuarie - iunie 2007, Cargill, care se ocupa cu activitatea de depozitare a cerealelor, a consemnat venituri totale de 7,38 milioane de lei, in scadere cu 5%, iar cheltuielile au urcat usor, la 14,9 milioane de lei, se arata in raportul financiar semestrial al companiei, trimis joi pietei Rasdaq. Totodata, conducerea companiei a dispus in primul semestru inchiderea a 16 silozuri si puncte de lucru, ca urmare a rezultatelor financiare din 2006. Actionarii companiei au aprobat in luna august majorarea capitalului social cu 3,4 milioane de lei, la 37,5 milioane de lei, prin emiterea a peste 1,3 milioane de actiuni la o valoare nominala de 2,5 lei. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a scazut de circa trei ori, la 21,37 milioane de lei (peste sase milioane de euro), iar pierderile au urcat de la 1,7 milioane de lei la 9,74 milioane de lei. Cargill Incorporated este actionarul majoritar al Cargill Cereale, cu o participatie de 94,75% din actiuni. Grupul american Cargill este prezent pe piata romaneasca prin Cargill Cereale - depozitare pentru cereale, Cargill Agricultura - comert cu cereale, seminte si furaje, Cargill Oils - producator ulei si grasimi rafinate si Cagill Silozuri - intermediere in comertul cu materii prime agricole, animale vii si materii prime textile.

    Sursa: Ziarul Financiar, 14 septembrie 2007

    mai mult

  • KazMunaiGaz ar putea obtine acces la cel mai mare zacamant petrolier descoperit in ultimii 30 de ani

    DailyBusiness.ro   PTR  RRC

    ___
    Concernul kazah KazMunaiGaz, actionarul majoritar de la Rompetrol Group, ar putea opera zacamantul de la Kasagan, din Kazahstan, cel mai mare zacamant petrolier descoperit in ultimii 30 de ani.

    Parlamentarii din Kazahstan au inceput miercuri sa dezbata un proiect de lege care ar permite statului din Asia Centrala sa poata ocoli termenii contractelor cu investitorii din domeniul petrolier, accentuand presiunile asupra companiei italiene Eni, care a primit dreptul de a exploata zacamantul.

    Pentru ca Eni a amanat pentru 2010 inceperea extractiei, cu 5 ani mai tarziu decat termenul initial, guvernul din Kazahstan a intrerupt orice negociere si a ordonat companiei Eni sa suspende operatiunile din cauza unei dispute legata de depasirea costurilor si de intarzieri.

    Kazahstanul ar putea impune schimbari retroactive ale termenilor contractelor petroliere sau incalca acordurile de impartire a productiei, in cazul in care considera ca exista o amenintare la securitatea nationala, spun analistii.

    'Daca aceasta legislatie ar fi fost deja in vigoare, nu s-ar fi ajuns la situatia in care este implicata compania Agip (Eni)', a spus seful comisiei ecologice a camerei inferioare a parlamentului kazah, Yerlan Nigmatulin, citat de Reuters.

    Marele castigator al diferentului ar putea fi compania de stat KazMunaiGaz, care ar urma sa devina si ea operator in cadrul proiectului.

    Kasagan, cel mai mare zacamant petrolier descoperit in ultimii 30 de ani, este 'biletul de intrare' al Kazahstanului in grupul primilor 10 producatori de petrol ai lumii.

    Sursa: DailyBusiness, 14 septembrie 2007'

    mai mult

  • Centrofarm se extinde agresiv in provincie

    Business Standard   

    ___
    Lantul de farmacii Centrofarm va deschide, pana la sfarsitul anului, sapte noi farmacii, toate urmand sa fie localizate in mall-uri sau noi centre comerciale din tara, a declarat pentru Business Standard directorul general al companiei, Dorin Catana. Acesta nu a precizat valoarea investitiei, insa cifra medie este de 100.000 euro per unitate, conform informatiilor din piata. Reteaua va ajunge astfel la 40 de unitati. Dezvoltat in special in Bucuresti, Centrofarm anunta anterior ca vizeaza extinderea la nivel national, in special prin deschiderea de farmacii in galerii comerciale.

    “Primele doua unitati vor fi deschise in septembrie la Targu-Mures - in galeriile Auchan - si la Vaslui, in cadrul centrului comercial Proxima. Pana la sfarsitul anului, vom mai deschide cinci farmacii, la Alba Iulia, Bacau, Brasov, Pitesti si Targu-Mures”, a spus Dorin Catana.

    Centrofarm, cel mai vechi lant de farmacii din Romania, detine, in acest moment, o retea de 33 de farmacii, dintre care 31 in Bucuresti, cu exceptia unei unitati in Constanta si a alteia in judetul Ilfov. In septembrie anul trecut, compania a lansat un sistem de carduri de fidelitate, cu reducere de 10% la cosmetice si 3% la medicamente, inclusiv la partea necompensata din retete, iar in februarie, o revista proprie, Benessere.

    In acest an, compania a trecut pe profit, dupa mai multi ani in care a inregistrat pierderi. Conform raportarilor pe Rasdaq, in primul semestru al anului, compania a inregistrat un profit net de 1,67 milioane de lei (503.000 de euro), dupa pierderi de 1,06 milioane de lei (300.000 de euro) la jumatatea anului trecut. Cifra de afaceri a crescut cu 64% fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 27,2 milioane de lei (8,5 milioane euro). Principalii actionari ai companiei sunt firma Generalcom, controlata de omul de afaceri Bonte Alain Louis, care detine 74,06% din capital, si Fondul Proprietatea, cu 17,37%. Principalele lanturi de farmacii care actioneaza in piata sunt Sensiblu, cu peste 200 de unitati, HelpNet, Dona, Catena si City Pharma, cu peste 100 de unitati fiecare. In Romania, exista circa 5.000 de farmacii, marea lor majoritate fiind unitati independente.

    Sursa: BusinessStandard, 14 septembrie 2007

    mai mult

  • Aro Palace se va afilia lanturilor internationale peste doi ani

    BURSA.RO - TITLURILE ZILEI   

    ___
    Gabriel Florescu, director PHPC al societatii hoteliere Aro Palace, care administreaza hotelul cu acelasi nume, dar si hotelul Capitol din Brasov, ne-a declarat ca discutiile cu lanturile hoteliere Hilton, Marriot si Hyatt ar putea dura cativa ani. 'Da, discutam cu cateva lanturi hoteliere pentru afilierea Hotelului Aro Palace, dar aceste discutii vor dura doi-trei ani. Stim ca si ei sunt interesati de Brasov, asa ca negocierile continua', a declarat Florescu.

    Compania hoteliera Aro Palace va fi listata la Bursa de Valori Bucuresti, presedintele SIF Transilvania (actionarul majoritar al companiei), Mihai Fercala, exprimandu-si aceste intentii in numeroase randuri.

    Compania va finaliza la sfarsitul acestui an un program de investitii de 14 milioane de euro pentru modernizarea hotelului Aro Palace, program inceput in cu trei ani. SIF Transilvania a subscris la inceputul acestei saptamani 86,4 actiuni, in valoare de 8,64 milioane de lei, capitalul societatii fiind majorat de catre actionari cu 10 milioane de lei in urma unei hotarari AGA din luna mai a acestui an.

    Sursa: Bursa, 14 septembrie 2007'

    mai mult

13.09.2007

  • SIF Oltenia vrea Transelectrica in locul Automobile Craiova

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   TEL

    ___
    SIF Oltenia, principalul actionar minoritar al Automobile Craiova, cu 22% din companie, este interesata sa preia de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) un pachet de actiuni Transelectrica sau Transgaz in schimbul detinerii pachetului de la Automobile Craiova.

    'Noi le-am cerut ca in cazul in care renuntam la pachetului de 22% din Automobile Craiova sa fim compensati cu pachete de actiuni la Transelectrica sau Transgaz. Reprezentantii AVAS ne-au oferit si alte alternative cu participatii la companii listate pe Bursa. In final este posibil ca schimbul sa includa si una dintre cele doua companii pe care noi le-am avut in vedere', spune Florian Buzatu, director al Departamentului de Management-Logistica in cadrul SIF Oltenia.

    El a mai precizat ca SIF Oltenia nu va renunta la participatia pe care o detine la Automobile Craiova, daca nu i se ofera cel putin pretul la care aceste titluri au fost ultima data tranzactionate inaintea anuntarii ofertei imbunatatite a Ford pentru pachetul detinut de stat, de 35 lei/actiune.

    La acest nivel, pachetul de 22% din actiunile Automobile Craiova detinut de SIF Oltenia valoreaza circa 44 mil. euro.

    Ultima tranzactie cu actiunile Automobile Craiova s-a derulat la un pret de 26,3 lei/actiune, nivel la care capitalizarea companiei este de circa 150 mil. euro.

    Reprezentantii AVAS au declarat ieri ca institutia intentioneaza sa achizitioneze titlurile actionarilor minoritari ai Automobile Craiova, printre care se numara SIF Oltenia, cu un pachet de 22,06% din titluri, si mai multe persoane fizice si juridice, cu 5,5%.

    AVAS doreste ca ulterior acestor schimburi sa vanda restul de actiuni catre Ford, la pretul la care producatorul american a achizitionat uzina, de 4,1556 euro pe actiune.

    'Dupa semnarea contractului (de privatizare, n.r.), AVAS va incheia unele acorduri cu actionarii minoritari ai Automobile Craiova, prin care va prelua participatiile acestora in schimbul unor actiuni la alte societati detinute de stat. Cel putin jumatate din titlurile obtinute de la actionarii minoritari ai Automobile vor fi gajate, in scopul garantarii obligatiilor investitionale si de restructurare asumate de Ford', potrivit unor surse din institutie citate de Mediafax.

    Listarea Transgaz Medias pe Bursa a fost anuntata in luna noiembrie de reprezentantii statului, care se va face printr-o oferta publica de vanzare a 10% din actiunile companiei.

    Ford a preluat pachetul de 72,4% din capitalul Automobile Craiova detinut de stat, prin AVAS, pentru 57 mil. euro, contractul fiind semnat ieri la Salonul International Auto de la Frankfurt. Dupa anuntarea pretului la care s-a realizat tranzactia, actiunile Automobile Craiova au pierdut 25% pe RASDAQ, capitalizarea companiei reducandu-se cu 50 mil. euro. Titlurile au fost suspendate ulterior de la tranzactionare pana la publicarea detaliilor contractului de privatizare.

    Sursa: Ziarul Financiar, 13 septembrie 2007'

    mai mult

  • Astra scoate la vanzare pachetul de 8% detinut la Asirom

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Rafinaria Astra Ploiesti (ASP) va scoate la vanzare actiunile detinute in portofoliu pentru a-si plati datoriile acumulate.

    Astra, care detine, conform ultimelor informatii disponibile, un pachet de peste 8% din actiunile companiei de asigurari Asirom Bucuresti, are productia oprita din 2004 din cauza dificultatilor in aprovizionare cu materii prime de la Petrom. Astra si Petrom se afla in litigiu.

    Hotararea de vanzare a actiunilor a fost luata de actionarii Astra la inceputul saptamanii.

    Pachetul de 8% din Asirom valoreaza circa 14 milioane de euro pe piata RASDAQ a Bursei de Valori la ultimul pret de tranzactionare de ieri. Asirom are o capitalizare bursiera de 172 de milioane de euro. Rafinaria Astra a mai renuntat la un pachet de circa 9% la inceputul anului trecut prin tranzactii derulate pe piata RASDAQ, dupa acele tranzactii nefiind raportat niciun nou actionar semnificativ.

    Reprezentantii Rafinariei Astra nu au putut fi contactati ieri pentru a comenta decizia de vanzare a actiunilor din portofoliu.

    Asirom se afla de mai multe luni intr-un proces de schimbare a actionariatului si a managementului. Vienna Insurance (Austria), cel mai mare grup de asigurari din Europa Centrala si de Est, a cumparat in luna iulie a acestui an peste 30% din Asirom de la compania Interagro detinuta de omul de afaceri Ioan Niculae. In urma tranzactiei, Interagro a mai ramas cu circa 20% din Asirom. Alte 25% din Asirom sunt controlate de trei societati inregistrate in Cipru, care au cumparat pachetele de actiuni de la fondurile de investitii Broadhurst si QVT.

    De altfel, si Rafinaria Astra este detinuta de o societate inregistrata intr-un paradis fiscal - Kreyton inregistrata in Insulele Virgine, care detine un pachet de 47%. O alta societate inregistrata in Cipru - Kalatse Investments - detine 21%, pachet cumparat de la Broadhurst.

    Sursa: Ziarul Financiar, 13 septembrie 2007

    mai mult

  • Primul Ford produs la Craiova va iesi in 2008

    Business Standard   

    ___
    Ford va exporta in Europa 90% din productia de la Craiova, in conditiile in care automobilul realizat aici nu va fi un model cu pret redus, precum Dacia Logan, a declarat, ieri, la Frankfurt, John Fleming, CEO Ford Europe, cu ocazia semnarii contractului de preluare a fostei fabrici Daewoo.

    Primul automobil produs de concernul auto american Ford in Romania va iesi pe poarta uzinei de la Craiova la sfarsitul lui 2008.

    Productia de modele Daewoo ar putea continua si in perioada in care uzina este in proces de retehnologizare, in conditiile in care Ford ajunge la o intelegere cu rivalul sau american General Motors, care detine, in acest moment, licenta de fabricatie pentru modelele care ies pe poarta fabricii, spun reprezentantii Ford.

    “Nu dorim sa oprim productia la fabrica de la Craiova in momentul in care o preluam. Vom discuta cu cei de la General Motors sa vedem in ce masura putem continua sa asamblam modele Daewoo”, a declarat pentru Business Standard John Fleming. General Motors detine, in acest moment, licenta de productie pentru modelele care se asambleaza la Craiova, licenta pe care a cumparat-o in 2002, odata cu o buna parte din activele concernului falimentar sud-coreean Daewoo.

    “Pentru fiecare loc de munca ce va fi creat la Craiova, vor aparea alte patru in industria pe orizontala”, a spus premierul Calin Popescu Tariceanu. Ford s-a angajat sa creasca numarul salariatilor fabricii din Craiova de la 4.000, in prezent, la 7-9.000 de oameni.

    Fordul oltenesc va fi mai scump decat Dacia Logan

    O alta problema ce va trebui rezolvata prin negocieri intre Ford si General Motors este cea care priveste asigurarea pieselor de schimb pentru modelele Daewoo, care vor fi scoase din fabricatie.

    Legea prevede ca, pentru un model scos din fabricatie, sa fie asigurate piese de schimb pe o perioada de zece ani.

    Oficialii Ford nu au dorit sa precizeze ce modele vor fi construite la Craiova, dar spun ca nu va fi vorba de modele cu pret redus, precum Dacia Logan.

    “Vom incepe productia cu o masina de mici dimensiuni, produsa doar la Craiova”, a spus Fleming. Printre efectele care vor fi resimtite in economie sunt crearea a pana la 30.000 de locuri de munca in industria furnizoare.

    Romania ar putea deveni cel mai mare producator auto din Europa Centrala si de Est datorita venirii Ford, a precizat premierul.

    Productia de automobile a Romaniei va atinge 650.000 de unitati pe an, odata ce fabrica Ford va ajunge la capacitate maxima, in 2011, in conditiile in care Dacia va produce, anul viitor, 350.000 de automobile. Legea privind privatizarea societatii Automobile Craiova ar putea fi aprobata de Parlament in sase sapta- mani, spun autoritatile.

    “Nu cred ca va fi o problema in ceea ce priveste votarea ei, va fi adoptata in maximum doua luni, daca se adopta procedura de urgenta”, a declarat Mihai Voicu, membru in Comisia de Privatizare. Ford s-a angajat sa realizeze investitii de 675 milioane de euro pentru retehnologizarea uzinei. Aceste investitii vor include o noua linie de prese automate de 1.000 de tone si automatizarea unor linii de productie existente in sectia de presaj de la Craiova, precum si construirea unei noi sectii de productie caroserii si modernizarea si extinderea capacitatii sectiei de vopsitorie.

    “Ultima oara cand am adaugat o uzina de o asemenea importanta organizatiei noastre a fost in 1976 si a fost vorba de fabrica de la Valencia”, spune John Fleming. Uzina din Valencia, Spania, produce, in acest moment, peste 400.000 de autovehicule pe an si este cea mai mare unitate de productie pentru Ford Fiesta din Europa.

    Efectul Ford

    Primul automobil produs va iesi pe poarta fabricii la finele lui 2008

    Va fi o masina mai scumpa decat Dacia Logan

    Vor fi dublate locurile de munca, de la 4.000 la 7-9.000

    90% din productie va fi exportata catre Europa

    Fiecare loc de munca de aici va crea alte patru pe orizontala

    Contractul a fost semnat in centrul de conferinte al Salonului de la Frankfurt

    Reprezentantul Ford a subliniat importanta implicarii in venirea Ford la nivel local a ambasadorului SUA, Nicholas Tauban

    Contractul a fost semnat de catre ministrul Secretar de Stat Sebastian Vladescu si negociatorul Ford, Lyle Waters

    Jurnalistii straini au fost interesati daca va urma inchiderea unor fabrici in Vest


    Sursa: BusinessStandard, 13 septembrie 2007

    mai mult

Pagina

inchide