12.02.2009
-
BERD ar putea imprumuta Petrom
Adevarul SNP
___
BERD analizeaza acordarea unui credit de 300 milioane euro companiei petroliere Petrom pentru finantarea investitiilor de mediu, a anuntat institutia financiara. Investitiile au ca scop, printre altele, eliminarea sau diminuarea poluarii, inlocuirea conductelor, introducerea unor masuri de sanatate si securitate si eficienta energetica. Decizia privind acordarea imprumutului va fi luata pe 24 martie. AVAS vrea o companie de investitii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) vrea sa infiinteze o societate de investitii financiare de tip inchis, care sa cuprinda pachetele minoritare de actiuni din portofoliul institutiei, a declarat, ieri, presedintele Autoritatii, Mircea Ursache (foto). Noua companie ar urma sa fie listata la bursa. AVAS detine pachete majoritare la 36 de firme si participatii minoritare la 376 de societati. Pierderi la ArcelorMittal ArcelorMittal, cel mai mare producator de otel la nivel mondial, a avut pierderi nete de doua miliarde de euro in ultimul trimestru din 2008, determinate, in principal, de reducerea productiei in urma cererii scazute. In ultimele trei luni din 2007, grupul obtinuse un profit net de 1,7 miliarde euro. Compania detine, in Rom?nia, combinate la Galati, Hunedoara, Roman si Iasi. Sursa: Adevarul, 12 februarie 2009. -
Bursa a evitat panica propagata din pietele Statelor Unite
Wall-Street.ro
___
'... iar la un moment dat erau ordine foarte mari pe sectorul SIF', a declarat pentru NewsIn Gabriel Necula, broker la Prime Transaction. -
'Erste Group Bank' estimează un profit net în scădere în 2008
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Și Paul Brendea, analist financiar la 'Prime Transaction', spune că era de așteptat ca grupul austriac să înregistreze pierderi din 'write-downs' ...
11.02.2009
-
Profitul Impact a crescut cu 11,8%, in ciuda pierderilor financiare
ZF RO - FONDURI MUTUALE IMP
___
Dezvoltatorul imobiliar Impact Bucuresti (IMP) a obtinut anul trecut un profit net de aproape 8,3 mil. lei (2,3 mil. euro), in crestere cu 11,8% fata de cel realizat in 2007, care s-a ridicat la 7,4 mil. lei (2,2 mil. euro), potrivit raportarilor pe standarde romanesti (RAS) transmise Bursei de reprezentantii companiei. Afacerile Impact au urcat in aceeasi perioada cu 40%, ajungand la 151,7 mil. lei (41,3 mil. euro), insa ritmul de crestere a incetinit puternic pe final de an. Cifra de afaceri a dezvoltatorului s-a majorat cu 9,3% in ultimele trei luni ale anului trecut, avans sensibil mai mic decat cel inregistrat la jumatatea anului 2008, cand afacerile Impact se dublasera comparativ cu perioada similara din anul precedent. Totodata, compania a inregistrat o pierdere de 8,5 mil. lei (2,3 mil. euro) in ultimul trimestru al anului trecut, rezultat datorat integral pierderilor de pe partea financiara, care s-au cifrat la 14 mil. lei (3,8 mil. euro). Acestea din urma au fost cauzate de faptul ca firma si-a reevaluat datoriile in euro la noul curs euro de la finele lui 2008, dupa o apreciere de 9,4% a monedei europene fata de leu pe parcursul anului trecut. Profitul Impact a fost afectat puternic si in 2007 de diferentele nefavorabile de curs, ultimele trei luni aducand companiei o pierdere de 7,5 mil. lei. Atunci, ca si acum, rezultatul financiar a anulat mai bine de jumatate din profitul dezvoltatorului. Dupa primele noua luni din 2008, veniturile realizate de Impact din dobanzi acopereau platile in contul creditelor bancare, astfel ca acestea nu au influentat semnificativ profitul Impact pe anul trecut, compania dispunand inca de lichiditati din majorarile atrase anterior. Impact mai avea la sfarsitul lui 2008 lichiditati in valoare de 67,4 mil. lei (16,9 mil. euro), iar in luna februarie a platit 38,7 mil. lei (8,6 mil. lei) in contul unor obligatiuni emise in urma cu patru ani. Per total pe anul trecut, profitul din activitatea curenta a companiei s-a majorat cu 4,6%, ajungand la 25,2 mil. lei, iar profitabilitatea operationala s-a redus comparativ cu 2007, fenomen care s-a putut observa la mai toate companiile din domeniu. Pe date IFRS, Impact va incheia anul cu un profit net de 2 mil. lei, fata de un castig de 295,2 mil. lei (83,4 mil. euro) in 2007, determinat atunci de reevaluarea activelor companiei. Cifra de afaceri s-a majorat pe standarde internationale cu 34%, ajungand la 153,4 mil. lei (41,8 mil. euro). Astazi, actiunile Impact vor intra la tranzactionare, dupa o absenta de doua luni si jumatate, timp in care au fost suspendate in vederea realizarii unor operatiuni de consolidare a valorii nominale. Aceasta a constat in reducerea de 10 ori a numarului de actiuni concomitent cu majorarea de zece ori a valorii nominale, de la 0,1 lei la 1 leu. Capitalul social a ramas acelasi, de 200 mil. lei. In urma operatiunii, teoretic, pretul actiunilor ar trebui sa creasca de 10 ori fata de ultima cotatie din noiembrie, astfel incat capitalizarea Impact sa ramana aceeasi. Ultima tranzactie cu titluri ale dezvoltatorului s-a derulat pe 21 noiembrie, la un pret de 0,0314 lei, nivel la care capitalizarea era de 14,8 mil. euro la cursul din prezent. De la acea data, indicele BET-XT al celor mai lichide 25 de actiuni de pe piata au pierdut in medie 24% din valoare. Sursa: Ziarul Financiar, 11 februarie 2009 -
Petrom: Accesam pietele de capital pentru sustinerea investitiilor
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Petrom, cea mai mare companie locala, spune ca are in vedere accesarea pietelor de capital pentru a-si putea sustine programul de investitii de 1,5 mld. euro anual pana in 2010, cele mai recente discutii fiind purtate cu Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si cu Banca Europeana de Investitii (BEI). Recent, Petrom a anuntat contractarea unei linii de credit de 500 mil. euro de la actionarul majoritar, grupul petrolier austriac OMV, dupa ce compania mai luase de la un consortiu de banci o linie de creditare de 375 mil. euro. Sumele pe care Petrom le-ar putea lua de la BERD si BEI sunt de ordinul sutelor de milioane de euro. 'Proiectele de finantare pentru care compania poarta discutii cu BERD si BEI vizeaza acoperirea nevoilor financiare ale companiei, inclusiv finantarea proiectului de constructie a unei centrale pe gaze si a proiectelor de mediu', spun reprezentantii Petrom. Potrivit site-ului BEI, pe data de 3 februarie anul acesta a fost aprobat un credit de 250 de milioane de euro pentru finantarea investitiei intr-o unitate de productie de energie de 860 MW, estimata la 500 de milioane de euro, si anuntata de Petrom de mai bine de un an. 'In ultimii trei ani si jumatate investitiile au fost sustinute din majorarea de capital realizata de OMV la momentul privatizarii si prin cash-flow-ul generat de activitatile noastre. In prezent, Petrom se concentreaza asupra imbunatatirii cash flow-ului intern, insa are in vedere si accesarea pietelor de capital', mai spun reprezentantii companiei. Petrom mai spune ca programul de finantare a fost agreat inca din luna iunie a anului trecut, primul pas al acestei strategii de finantare fiind obtinerea unei linii de credit pe termen mediu de 375 de milioane de euro in octombrie, anul trecut, urmata apoi de o linie de credit de la OMV. 'Petrom poarta in mod curent discutii cu bancile ca parte a activitatii sale curente in vederea asigurarii finantarii necesare sustinerii procesului de modernizare si restructurare, aflat in desfasurare. Practica in cazul unor institutii financiare internationale cum ar fi BERD sau BEI este de a publica descrieri ale proiectelor pentru care a fost solicitata finantarea, inaintea aprobarii finale a acestora', mai spun reprezentantii Petrom. Potrivit surselor citate, pana in prezent compania nu a mai semnat niciun imprumut in afara celor deja anuntate. In primele noua luni din 2008, profitul net al Petrom a fost de 2,29 mld. lei (630,8 mil. euro), in crestere cu 48% fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar afacerile au fost de 13 mld. lei (3,58 mld. euro), in crestere cu 50%. Profitul companiei a fost afectat insa de doua masuri de constituire de provizioane, unul pentru dseprecierea valorii rafinariei Arpechim si unul pentru litigiile cu salariatii. Aceste provizioane au eliminat circa 300 mil. euro din castigul Petrom, companie cu o capitalizare de 2,1 mld. euro. Sursa: Ziarul Financiar, 11 februarie 2009 -
Grecii duc pe Bursa producatorul de brandy Alexandrion
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Alexandrion Group Romania, producatorul de bauturi alcoolice din cadrul grupului elen Alexandrion, va fuziona in cursul acestui an cu alte patru firme din grup, cu activitati tot in industria bauturilor alcoolice, actiunile noii firme urmand sa fie tranzactionate pe Bursa. Astfel, compania SAB Radauti, tranzactionata pe piata Rasdaq a Bursei de Valori Bucuresti, va absorbi companiile Alexandrion Group Romania si Belles Marks Consulting, ambele din Romania, dar si Wilstone Holdings Limited si Pretel Investments Limited, inregistrate in Cipru. 'A fost o decizie luata la nivel de grup. Aceasta noua entitate va crea mai multe optiuni de a strange capital, ceea ce va sustine cresterea viitoare a companiei atat pe plan local, cat si in alte tari cu potential de dezvoltare. Am decis ca SAB Radauti sa fie compania absorbanta deoarece este cea mai veche dintre companiile care vor fuziona si este listata', a declarat George Christoforidis, directorul general al Alexandrion Group Romania. Fuziunea celor cinci companii, care va fi incheiata pana la inceputul lunii mai, va fi realizata impreuna cu compania de consultanta Ernst & Young si ar putea determina schimbarea numelui diviziei de bauturi alcoolice a grupului elen. Alexandrion a finalizat anul 2008 cu o cifra de afaceri neta de 158 mil. lei (42, 9 mil. euro), in crestere cu 46% in lei si peste 38% in euro, fiind unul dintre primii cinci producatori locali de bauturi alcoolice. Sursa: Ziarul Financiar, 11 februarie 2009 -
Noul presedinte AVAS vrea sa infiinteze o societate de investitii pe care o va lista
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Mircea Ursache, noul presedinte al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor statului (AVAS), a declarat ca planuieste sa infiinteze o societate de investitii financiare pe care sa o listeze la Bursa, care sa cuprinda firmele la care statul detine pachete minoritare de actiuni. 'AVAS intampina dificultati in a trece in proprietate privata societatile la care statul detine pachete minoritare. Cheltuielile cu pachetele minoritare sunt uriase, deoarece acestea se instraineaza foarte greu din cauza faptului ca piata nu le cere sau intervin asupra lor actionarii', a spus el. In portofoliul AVAS sunt 376 de societati comerciale la care statul detine pachete minoritare de actiuni, care reprezinta un capital social in valoare de 119,6 milioane lei. Sursa: Ziarul Financiar, 11 februarie 2009 -
Santierul Naval Orsova vrea sa plateasca dividende cu 87,5% mai mari pe 2008
DailyBusiness.ro SNO
___
Conducerea Santierului Naval Orsova (SNO) propune actionarilor acordarea unor dividende brute de 0,75 lei/actiune pe 2008, cu 87,5% mai mari decat in 2007, in contextul in care compania si-a majorat profitul net de peste doua ori in 2008, la 15,4 mil. lei (4,18 mil. euro). In sedinta care va avea loc pe 13 martie, actionarii vor discuta si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli pe 2009, cat si planul pentru dezvoltare, potrivit comunicatului transmis marti Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Valoarea bruta a divedendelor acordate anul trecut de companie pentru anul 2007 a fost in valoare de 0,4 lei/actiune. In 2008, Santierul Naval Orsova si-a sporit de peste doua ori profitul net, la 15,4 milioane lei (4,18 milioane euro), comparativ cu anul 2007. Cifra de afaceri a companiei s-a ridicat in 2008 la 125,97 milioane lei (34,23 milioane euro), cu 44% mai mare decat cea din 2007. Santierul Naval Orsova este specializat in constructia si repararea navelor, lucrari industriale si producerea de piese de schimb pentru nave. Capitalul social al companiei este de 28,56 milioane lei, divizat in 11,42 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 2,50 lei. Actionarul majoritar al companiei este SIF Transilvania (SIF3), care controleaza 61,82% din capitalul social, in vreme ce SIF Oltenia (SIF5) are o participatie de 10,06%. Ultima cotatie a titlurilor SNO a fost de 3,89 lei, in sedinta de luni, ceea ce corespunde unei capitalizari de 44,43 milioane lei (10,46 milioane euro). Titlurile Santierului Naval Orsova se tranzactioneaza la a doua categorie a BVB, sub simbolul SNO. Sursa: Daily Business, 11 februarie 2009 -
Transgaz va incepe negocieri cu Bulgaria pentru construirea unei conducte de interconectare
Business Standard TGN
___
Transportatorul national de gaze naturale Transgaz va incepe in curand negocieri cu autoritatile din Bulgaria pentru construirea unei conducte de interconectare, a declarat agentiei NewsIn directorul general al companiei, Ioan Rusu. 'Vom lua legatura cu colegii nostri de la Bulgargaz din Bulgaria ca sa stabilim o intalnire cu ei si vom discuta despre posibilitatea costruirii unei conducte de interconectare. In principiu, am avut deja unele discutii, la intalnirea consortiului Nabucco, ce e avut loc la Budapesta, la sfarsitul lunii ianuarie', a explicat Ioan Rusu. In prezent, Romania nu dispune de conducte de interconectare cu tarile vecine, si astfel nu poate primi si nu poate oferi ajutor constand in gaze naturale. In ceea ce priveste conductele de gaze, de interconectare, cu tarile vecine, Romania deruleaza un singur astfel de proiect, cu Ungaria. Este vorba de conducta aflata in prezent in constructie, intre Szeged (din Ungaria) si Arad. (NewsIn) Sursa: Business Standard/NewsIn, 11 februarie 2009 -
Noul sef al Transelectrica: Trecem la bugetul de criza
Business Standard TEL
___
Adrian Baicusi (44 de ani), noul director general al Transelectrica, operatorul national al sistemului de transport al energiei, care a lucrat cinci ani pe postul de country manager al Siemens, va reevalua, ca urmare a crizei financiare, bugetul de cheltuieli al companiei, taind la capitole precum IT, comunicare, pregatiri de personal, va incearca sa renegocieze chiria si sa amane proiectele mai putin importante. Experienta acestuia de peste 12 ani in sistemul privat, la Siemens sau OMV, ii este acum de folos si spune despre sine ca este, in general, “un manager de criza”. Baicusi va incerca sa nu reduca bugetul de investitii din 2009, vizand o accelerare a celor in infrastructura. “Noul buget este construit pe parametri de criza. Reevaluam strategia de IT, de exemplu, ne concentram pe proiectele critice. Tot ceea ce nu ni se pare foarte urgent - training, pregatiri de personal - incercam sa mutam in anii urmatori. Sunt masuri care sa conserve fluxurile de numerar, pentru a le folosi la proiectele de investitii”, a declarat Baicusi, intr-un interviu acordat Business Standard. Principalele riscuri acum pentru Trans-electrica, in opinia lui Baicusi, sunt legate de evolutia consumului de electricitate, aflat pe o tendinta de scadere, care ar putea afecta rezultatele companiei, dar si de aprecierea euro in raport cu leul, cu impact asupra costului cu achizitia echipamentelor si celui al creditelor. Firma intentioneaza sa imprumute in acest an circa 30-40 mil. lei, in completarea surselor proprii pentru programul de investitii. ”Daca nu stim sa ne chibzuim resursele si avem o criza indelungata, s-ar putea sa suferim. Anul acesta, companiile mai au de unde sa taie, dar la anul?”, a spus oficialul Transelectrica. De altfel, compania a inceput deja renegocieri in vederea reducerii chiriei pentru spatiul in care se afla birourile firmei. Cresterea salariilor in companie va fi in ton cu inflatia prognozata, de 5%, nefiind prevazuta inghetarea angajarilor. Totusi, noul manager spune ca va masura competitivitatea fiecarui angajat prin obiective clare. ”Este o perioada cu multe extreme, este bine sa fim conservatori. (...) Sunt, in general, un manager de criza, prefer sa am in spate un plan de rezerva decat sa caut apoi solutii. In primele sase luni, suntem inca optimisti, apoi, vom vedea cum adaptam bugetul, in functie de necesitati si evolutii”, a afirmat Baicusi. Acesta estimeaza pentru 2008 un curs de 4,5 lei/euro, precum si o crestere economica intre zero si 3-4%, in cel mai optimist scenariu. Noul sef al Transelectrica spune ca de la un lucru nu va face rabat: cel legat de investitiile in infrastructura de transport al electricitatii, intentionand sa accelereze anumite proiecte. De altfel, compania va investi 32,13 mil. lei (7,5 mil. euro) pentru retehnologizarea statiei de transformare Brazi Vest, judetul Prahova. Baicusi a adaugat ca, in urmatorii cinci ani, situatia va deveni ”presanta” in ceea ce priveste necesitatile retelei de transport, din cauza numeroaselor proiecte pentru capacitati noi de productie a energiei, in special in zona Dobrogea, si de aceea este necesara realizarea unor proiecte precum cablul submarin de transport energie Romania-Turcia, a carui constructie ar putea fi demarata in 2011, sau realizarea unei noi linii de transport care sa evacueze puterea catre centrul tarii. Intrebat de ce a acceptat noul post de la Transelectrica, Baicusi a spus ca „se plictisea” si a trecut vremea in care „alerga” dupa bani, scopurile fiind acum altele. „Nu era aceeasi incarcatura de adrenalina, iar acesta este un nutrient de care devii dependent. Din punctul de vedere al complexitatii, Transelectrica este ceea ce mi-am dorit, e o companie foarte complexa”, spune oficialul companiei. Exista totusi si diferente: „Nu mai este stresul acela ca trebuie sa fii mereu pe piata, mai bun decat competitia, dar e inlocuit cu stresul ca trebuie sa fii mereu pus la punct cu schimbarile tehnologice”. De asemenea, spune ca la Transelectrica este un alt sistem de comunicare interna, pe cre incearca sa il inteleaga si la care incearca sa se adapteze. Facand o analiza SWOT a Transelectricii, Baicusi spune ca unul dintre punctele tari este ca este companie „extrem de vizibila la nivel national, care are o pozitie de monopol intr-un sector strategic si care trebuie sa functioneze ca un ceas, pentru ca in baza ei functioneaza toate celelelate componente din sistem”. Pozitia de monopol ii confera si avantajul de a nu-si face griji mari de ceea ce se va intampla maine, „trebuie sa stii ca sistemul trebuie sa functioneze perfect”, si ii da in acelasi timp confortul de a avea timp sa se gandeasca la ce va face in perioada urmatoare. Punctele slabe, dar si amenintarile sunt cele legate de criza economica, care afecteaza pe toti, intr-o masura mai mare sau mai mica. Pe de alta parte, „suntem intr-o zona de tranzit cheie, strategica a Europei” si din acest punct de vedere proiectele de interconexiune reprezinta oportunitati mari pentru companie”, explica Baicusi. Noul sef al Transelectrica mai spune ca deocamdata isi face lectiile, pentru a intelege mai bine sistemul, apoi va trebui sa isi faca propriul program de obiective. Experienta de la Siemens, unde a avut contracte importante cu Transelectrica, l-a ajutat, pentru ca „oamenii de zi cu zi” ii sunt cunoscuti. Intrebat cum comenteaza suspiciunile potrivit carora ar putea favoriza compania Siemens in viitor, Baicusi a declarat ca Siemens, la fel ca toti ceilalti furnizori, va fi penalizata „daca nu isi face treaba”, iar achizitiile se vor face in continuare prin licitatii, transparent si nediscriminatoriu. „Colegii de la Siemens sunt speriati ca voi fi foarte dur cu ei. E normal ca vreau sa fiu nu dur, ci foarte corect cu ei”, mai spune oficialul Transelectrica. Potrivit acestuia, istoric vorbind, ABB are cele mai multe contracte castigate cu operatorul de transport, asta si datorita unui parteneriat mai vechi cu firma suedezo-elvetiana. Baicusi a explicat ca o eventuala scadere a pretului echipamentelor energetice, ca urmare a reducerii cererii, va fi anulata de deprecierea leului. Targeturi? Daca ar putea, ar vrea sa dubleze sau sa tripleze volumul de afaceri al companiei, dar din cauza activitatii reglementate, nivelul de crestere este restrictionat. „Cresterea afacerii depinde de capacitatea noastra de a deschide noi interconexiuni, de a reduce pierderile tehnologice”, afirma Baicusi. El a adaugat ca tarifele acordate de ANRE companiei nu sunt la nivelul celor cerute, dar nu stie daca va exista o reajustare. Potrivit acestuia, pe masura ce statiile vor fi modernizate si automatizate, va exista o tendinta de restructurare a personalului, dar aceasta se va face in timp, fara salturi. Pe de alta parte, oficialul Transelectrica spune ca una dintre probleme este media ridicata de varsta a salariatilor in companie, de 46 ani, comparativ cu cea din firmele unde a mai lucrat, OMV Romania sau Siemens. De aceea, managerul are in plan accelerarea programului de angajare a unor tineri proaspat absolventi. De asemenea, unul dintre planurile lui este de a aduce un sistem de evaluare a managerilor, de pe toata linia, de catre angajati. „Cer aprecierea pentru fiecare nivel de management. De la nivelul cel mai de jos pana la nivelul meu, vreau sa fim apreciati, sa stim exact unde gresim, unde am facut bine”, explica Baicusi. Directorul general al Transelectrica a mai afirmat ca va urmari strategia de dezvoltare a companiilor de transport al electricitatii din vestul Europei si va incerca sa vada cum va arata piata de energie in urmatorii ani. „Vom pregati oamenii tot mai bine, vrem sa fim un arbitru in sectorul economic, un trand-setter”, a adaugat Baicusi. Ce crede despre criza: „Ma ingrijoreaza nu intensitatea ei, ci durata, pentru ca daca dureaza mai mult de un an, resursele se epuizeaza si anumite proceduri pot fi scapate de sub control”. Potrivit directorul general al Transelectrica, trebuie sa ne asteptam ca in urmatorii cinci ani lumea sa se schimbe mult, de la sistemul financiar, pana la actorii din industrie. Din criza nu iese nimeni nevatamat, toate segmentele vor pierde, unele mai mult. Spune ca daca ar avea lichiditati, i-ar tine inca in banci, pana ce va vedea in sectoarele economice o tendinta de relansare, in primul rand in sectorul financiar. Baicusi considera ca investitiile in energie sunt sigure, dar cu conditia de a te uita la un Orizont de peste cinci ani. Pana ce piata nu-si va reveni, nu va mari free-float-ul companiei. Ce spune despre compania energetica nationala: „Faci o companie de acest gen cand isi da foarte multe avantaje. Sa o faci ca sa fie campion, nu e cazul. In diferite cazuri, e si favorabil si nefavorabil, dar e legat de cultura de a te adapta miscarilor de pe piata. Nu prea aveam incredere in ea”. Cum vede evolutia economica: crestere de 3-4% maximum, cu trei conditii – agricultura sa mearga bine, fondurile structurale sa fie aduse acolo unde s-a planificat, iar romanii care lucreaza in strainatate „sa nu se intoarca acasa”, sa continue sa fie unul dintre investitorii importanti in economia romaneasca. „Daca nu functioneaza unul dintre cele trei componente, cresterea economica s-ar putea sa fie zero, pentru ca fiecare e esentiala pentru dezvoltare”, crede Baicusi. Potrivit lui Baicusi, Transelectrica a primit pana acum cereri pentru avizarea a 17.000 MW pe eolian. ”Dobrogea nu o sa fie o zona usoara. Cred, totusi, ca multe planuri nu sunt serioase sau sunt legate de specula cu pamant, ca sa ii creasca artificial pretul. Real, care se pot face, cred ca sunt 2.600-3.000 MW, atat cat e si limita pe care sistemul o poate inghiti la ora actuala, fara investitii majore, cu toate ca si pentru proiectele in derulare e nevoie de investitii in retea”, a explicat oficialul. El a adaugat ca ar fi necesar ca, prin strategia energetica, sa se incurajeze amplasarea de centrale in alte zone decat Dobrogea. In ceea ce priveste privatizarea filialelor Transelectrica, Baicusi a spus ca alti operatori de transport nu vand anumite activitati, ci chiar le internalizeaza. Firma a inregistrat, dupa primele noua luni din 2008, un profit net de circa 140 mil. lei (38,5 mil. euro), de patru ori mai mare la afaceri in crestere cu 17,6%, la 2 mld. lei (aproximativ 550 mil. euro). Transelectrica ar urma sa raporteze maine rezultatele financiare pe 2008. Sursa: Business Standard, 11 februarie 2009
Pagina