21.11.2003
-
BNR a majorat din nou dobanda de interventie pe piata monetara
ZF RO - FONDURI MUTUALE BCC BRD TLV
___
Banca Nationala a Romaniei a fost hotarata. Surpinzator de repede, practic doar la doua zile dupa un anunt destul de incert in acest conext, banca centrala a decis sa majoreze din nou, cu un punct procentual, dobanda de interventie pe piata monetara interbancara: de la 20,25% la 21,25%.
In conformitate cu strategia de actiuni proactive anuntata inca din luna august, avand ca obiectiv atingerea tintei de inflatie de 14% stabilite pentru anul 2003 si de 9 % pentru 2004, Banca Nationala a Romaniei a hotarat majorarea cu un punct procentual a dobanzii sale de interventie, de la 20,25% la 21,25%, cu incepere de la 20 noiembrie 2003 , precizeaza banca centrala.Aceasta ar fi a treia majorare a dobanzii de sterilizare a lichiditatii de pe piata interbancara pe care banca centrala o opereaza in mai putin de 4 luni. Reactia bancilor a fost ieri pe masura. Desi banca centrala intentiona sa atraga din piata 3.300 miliarde de lei, in cele din urma - ca urmare a cresterii dobanzii acceptate bancile au plasat 4.160 miliarde de lei. Depozitele au fost pe o luna, iar dobanda platita de 21,25% pe an.
Cu exceptia plasamentelor la banca centrala, pe piata monetara interbancara nu prea s-au facut tranzactii ieri. La inceputul acestei saptamani, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu a lasat sa se inteleaga ca in urmatoarele doua-trei luni dobanzile vor mai creste usor, dupa care undeva in primavara anului viitor, odata cu intrarea inflatiei pe un trend evident descendent, acestea vor incepe din nou sa scada.Ritmul de crestere al creditului neguvernamental, mult prea mare si in opinia multora nesustenabil, si erodarea economisirii - pe fondul scaderii dobanzilor la depozite pana chiar spre nivele real negative - sunt printre principalele griji ale bancii centrale, alaturi de mentinerea inflatiei in limite normale.In contextul ultimelor noutati, este de asteptat ca pana la sfarsitul anului sa mai asistam la o crestere a dobanzilor platite de banci pentru depozitele bancare - asa cum s-a intamplat de fiecare data, dar si la o scumpire - chiar daca nu anuntata oficial - a creditului.
Piata valutara, destul de linistita
Pe piata valutara interbancara leul si-a continuat deprecierea fata de moneda europeana, cu un ritm mult mai usor fata de ziua precedenta, Banca Nationala calculand un curs de schimb de 40.094 lei/euro. Volumele de tranzactionare au fost mult mai mici decat in zilele precedente, asta si pentru ca pe pietele externe euro a fluctuat intr-un interval destul de mic si cu variatii mici. Maximul atins a fost de 1,1943 dolari pentru un euro, respectiv minimul de 1,1875 dolari pentru un euro. Marea majoritate a tranzactiilor s-au facut ieri in jur de 40.060/40.090 lei/euro, dar la inchidere, pe fondul unor ordine mari de cumparare de euro lansate de una dintre bancile active pe piata, euro se cota in jur de 40.150/40/180 lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 noiembrie 2003. -
Ofertele preliminare pentru SNP Petrom se deschid luni
Azi SNP
___
Ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, a anuntat ieri, ca strategia de dezvoltare pe urmatorii 20 de ani a Societatii Hidroelectrica are in vedere reabilitarea si repararea grupurilor care-si ating durata de viata, crearea de grupuri noi si privatizarea unor obiective energetice.
Popescu a precizat ca prin privatizarea catorva unitati, productia se va dubla pana in anul 2025, ajungand de la 40% la 70% din productia totala a Romaniei, Hidroelectrica putand fi cotata, pana in 2007, prin acest proces, la Bursa de Valori.
De asemenea, Popescu a precizat ca va fi propusa Guvernului o strategie care prevede crearea a patru structuri complexe in domeniul energetic, prin comasarea unor societati de extractie a lignitului cu unitati de productie a energiei electrice. Cele patru complexe energetice sunt formate din termocentralele de la Turceni, Rovinari, Govora si Craiova-Isalnita. Pentru Turceni si Rovinari ofertele angajante pentru investitii sunt de 1,2 miliarde dolari.
In ceea ce priveste ofertele preliminare depuse de cele noua companii ramase in cursa pentru privatizarea SNP Petrom, ministrul a anuntat ca, desi termenul de prezentare a ofertelor este astazi, documentatia va fi deschisa luni, data la care vor fi anuntate companiile care vor participa la faza ulterioara a procesului. Dan Ioan Popescu a afirmat ca una dintre problemele ridicate de potentialii investitori strategici a fost aceea a existentei unor creante Petrom, in valoare de aproximativ 15.000 de miliarde de lei.
Sursa: Azi, 21 noiembrie 2003.
20.11.2003
-
Subventie de 45% pentru cumpararea de tractoare
Realitatea Romaneasca
___
Guvernul a decis sa fie reluata subventionarea producatorilor agricoli pentru achizitionarea de tractoare. In acest sens, Executivul a aprobat o hotarare potrivit careia Ministerul Agriculturii va acorda o alocatie echivalenta cu 45% din pretul tractoarelor noi. Suma prevazuta la bugetul statului pentru aceasta subventie se ridica la 600 de miliarde de lei. Persoanele care vor instraina tractoarele cumparate prin acest program, mai devreme de trei ani de la livrare, vor fi obligate sa restituie alocatia primita si sa plateasca penalitati la bugetul de stat. Mai este interzis si exportul tractoarelor cumparate in conditiile programului. Pentru a beneficia de subventie, producatorii agricoli trebuie sa depuna o cerere la directia agricola si de dezvoltare rurala judeteana in a carei raza teritoriala se afla exploatatia.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 20 noiembrie 2003. -
Mai multi bani pentru gaini
Jurnalul National
___
Crescatorii de galinacee vor fi sprijiniti de buget
Ministerul Agriculturii a modificat politica de subventionare. Anul viitor, banii vor merge in special catre crescatorii de animale, in timp ce producatorii de porumb, orzoaica de bere si hamei vor trebui sa-si finanteze singuri culturile. Producatorii de carne de pasare vor primi in 2004 o subventie de 5.000 de lei pe kilogramul de carne, in viu, livrata pentru abatorizare, au declarat surse din Ministerul Agriculturii (MAPAM). In proiectul de buget al MAPAM era prevazut un nivel al subventiei de 4.000 de lei/kilogram, acelasi ca in 2003. Majorarea subventiei s-a stabilit in urma discutiilor purtate, in 12 noiembrie, intre reprezentantii MAPAM si patronatele din domeniu. In cadrul aceleiasi intalniri, producatorii de carne de porc au fost de acord cu mentinerea la 7.000 de lei pe kilogram a sprijinului pentru godacii vii livrati la abator. Subventia se va acorda pentru 110.000 de tone, porci in greutate de 91-110 kilograme.
Mai putine culturi subventionate
Desi nu a discutat inca cu producatorii din sectorul vegetal, Agricultura nu vrea sa mai subventioneze culturile de porumb, orzoaica de bere si hamei.
„Sprijinul acordat de noi pentru producatorii de porumb nu s-a reflectat, pana acum, in pretul la care acestia isi vand marfa crescatorilor de animale. Ar fi mai corect sa dam acei bani fermierilor”, au declarat sursele citate. Nici subventiile acordate pentru cultura graului dur (folosit la producerea pastelor fainoase) nu sunt vazute cu ochi buni. „Noi trebuie sa subventionam graul pentru paine, astfel incat aceasta sa ajunga la vanzare la un pret mai mic. Pastele fainoase nu sunt produse de stricta necesitate”, au explicat aceleasi surse.
Subventii diferite dupa sezon
Producatorii de carne au propus Ministerului Agriculturii introducerea sistemului de subventionare diferentiata. Astfel, in sezonul rece, cand costurile de productie cresc, sprijinul primit de la stat ar trebui sa fie mai mare decat cel stabilit prin lege, urmand ca vara sa scada pentru a se echilibra situatia. Patronatele mai cer si compensarea datoriilor la bugetul de stat cu valoarea subventiilor. Astfel, in loc ca ministerul sa le vireze lor banii, acestia vor ajunge la Finante, operatiune prin care datornicii spera sa scape si de plata penalitatilor.
Sursa: Jurnalul National, 20 noiembrie 2003. -
FMI pune iarasi degetul pe ranile economiei
Evenimentul Zilei
___
Expertii Fondului nu par convinsi ca guvernul va face reforme inaintea alegerilor
Intr-un recent raport care incheie evaluarile acordului de imprumut finalizat luna trecuta, expertii Fondului Monetar International (FMI) arata ca economia romaneasca e pindita inca de multe pericole. Sintetizat, mesajul echipei de la FMI este urmatorul: din cauza intirzierii reformelor nu mai e loc pentru ezitari; guvernul trebuie sa fie mai hotarit si sa atace mai convingator intreprinderile nerentabile, indisciplina financiara, datoriile din sectorul energetic.
Chiar daca mentioneaza si unele progrese, cum ar fi scaderea inflatiei si o oarecare stabilizare macroeconomica, expertii Fondului nu par convinsi ca autoritatile vor continua reformele intr-un an in care politicienii sint mai curind preocupati de alegeri decit de performantele economiei. La mijlocul lunii octombrie, Romania a finalizat primul din cele sase aranjamente incheiate cu FMI dupa 1989. Viitorul acord, negociat in aceste zile la Bucuresti, va cuprinde masuri de restructurare a sectorului minier si cai ferate, masuri de reducere a datoriilor istorice din economie, directiile politicilor monetare si fiscale, precum si guvernanta administrativa.
Daca negocierile se vor incheia cu succes, Romania va putea trage de sume de bani doar in cazuri de urgenta. (D.E.)
Puncte tari
• Evolutia macroeconomica este satisfacatoare
• Cresterea economica este in continuare robusta
• Scaderea inflatiei a fost peste asteptari
Puncte slabe
• Ajustarea preturilor energiei la costurile de import a intirziat
• Incasari slabe la facturile pentru energia termica
• Politica salariala in intreprinderile de stat nu a avut rezultate constante
• Privatizarea in sectorul energetic a intirziat
Cele mai importante avertismente
• Daca reformele structurale sint incetinite, povara intreprinderilor de stat nerestructurate ar duce la scaderea avansului economic si ar fi o piedica in calea stabilizarii
• Mentinerea industriilor neviabile prin furnizarea de gaze naturale sub pretul pietei este nesustenabila si reprezinta un obstacol pentru economia de piata functionala
• Date fiind incertitudinile la nivel global si intirzierile Romaniei in reformele structurale, nu exista loc pentru derapaje.
Ce ar trebui sa faca Bucurestiul
• Reducerea inflatiei catre o rata cu o singura cifra
• Cresterea preturilor la gaze naturale si energie
• Disciplina financiara stricta, conditie esentiala pentru o economie de piata functionala si o politica ambitioasa in lichidarea intreprinderilor cu pierderi
• Sa nu mareasca deficitul bugetar fara masuri credibile de reducere a pierderilor in sectorul de stat
• Eliminarea conditiilor excesive impuse investitorilor interesati sa cumpere companii energetice
Sursa: Evenimentul Zilei, 20 noiembrie 2003.
19.11.2003
-
Parc industrial la Petromidia
Ziua RRC
___
Concernul Rompetrol va inaugura, pana la inceputul anului viitor, primul parc industrial din Dobrogea, pe platforma tehnologica aferenta Companiei Rompetrol-Rafinare din zona Capului Midia, informeaza Rompres. Bogdan Maftei, managerului societatii Rompetrol Industrial Park's, firma care administreaza infrastructura si valorile imobiliare ale viitoarei platforme tehnologice, a declarat ca noua zona economica va fi practic functionala, pentru potentialii investitori, imediat ce Ministerul Economiei si Comertului va acorda titlul oficial de parc industrial, cu toate facilitatile juridice aferente. 'Practic, noi dispunem in prezent de peste 10.000 mp de hale industriale pe care le punem la dispozitie investitorilor, pentru a fi inchiriate si care beneficiaza de toate utilitatile necesare instalarii imediate a unor linii de fabricatie si inceperii productiei', a precizat Bogdan Maftei.
Sursa: Ziua, 19 noiembrie 2003.' -
Eforie a renuntat la 1.060 de locuri de cazare
ZF RO - FONDURI MUTUALE EFO
___
Compania Eforie SA, care detine mai multe hoteluri le litoralul marii Negre a anuntat ieri ca a vandut la finalul saptamanii trecute prin licitatie doua hoteluri, un complex turistic si doua restaurante. Valoarea tranzactiilor a fost de 1,2 milioane de dolari. Este vorba de hotelurile Eforie, Apollo, Complexul Marea Neagra si restaurantele Central si Litoral.
Hotelul Apollo, de doua stele, a fost vandut pentru 395.000 de dolari, cladirea avand trei etaje si 234 locuri de cazare. La licitatia pentru hotelul Eforie, clasificat la o stea, pretul de adjudecare a fost de 205.000 de dolari. Unitatea are doua etaje si 100 de locuri de cazare. Complexul Marea Neagra, alcatuit din minihoteluri, casute si vile cu un total de 728 locuri, a fost vandut pentru suma de 400.000 de dolari. Restaurantele din cadrul complexului dispun de 350 de locuri. In afara de aceste trei unitati, societatea a mai vandut restaurantele 'Central' si 'Litoral' din statiune, adjudecate pentru 259.000 de dolari. Toate activele au fost adjudecate de persoane juridice.
Compania, al carei actionar majoritar este SIF Transilvania, se afla in plin proces de fuziune cu alte trei companii detinatoare de hoteluri pe litoral, Venus SA, Saturn SA, Miorita Estival 2002 si Carmen Silva SA, al caror principal actionar este tot SIF Transilvania. Societatea de investitii financiare mai detine 85% din capitaluL Eforie, dupa ce a vandut un pachet de 10% la Bursa pentru a nu fi obligata sa delisteze societatea de pe piata de capital.
Actiunile Eforie se tranzactioneaza la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti, unde ultimele tranzactii s-au realizat la pretul de 2.750 lei/actiune. La acest pret, valoarea de piata a companiei este de 6 milioane de dolari. Eforie a inregistrat in primele noua luni ale acestui an o crestere de 40% a cifrei de afaceri ain termeni nominali, datorita cresterii gradului de ocupare pe timul verii. Cu toate acestea, profitul Eforie nu a inregistrat o modificare semnificativa fata de perioada similara a anului trecut. La finalul lunii septembrie cifra de afaceri a companiei era de 78 miliarde de lei, iar profitul se ridica la 19,6 miliarde de lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 noiembrie 2003.' -
APAPS vinde pachete minoritare de actiuni pe piata de capital
Curierul National RCHI
___
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a scos, ieri, la privatizare, pe piata de capital, pachetele minoritare detinute la sapte societati comerciale, se arata intr-un comunicat al APAPS, primit, la redactie. La cinci dintre acestea, (Conforest S.A. Brasov, Compania Hoteliera Intercontinental Romania S.A. Bucuresti, Complex Laboratoare S.A. Cluj, Agromec S.A. Cluj si Mobila Radauti S.A.), vanzarea pachetelor de actiuni, cuprinse intre 0,1491 la suta si 4,8625 la suta se va face prin ordin de vanzare pe piata RASDAQ.
Societatile de Servicii de Investitii Financiare (SSIF) interesate pot depune documentele de participare si ofertele financiare pana la data limita, 21 noiembrie, la sediul central al APAPS. Licitatia de selectie a SSIF-urilor va avea loc la 22 noiembrie. Pachetele detinute de stat la celelalte doua societati (Agromec S.A. Urlati-30,6508% si Sitex Dumbrava S.A.-19,593%) vor fi vandute prin licitatie electronica, pe piata RASDAQ, in data de 3 decembrie, ora 15,00. Ca urmare a finalizarii marii privatizari si a procesului de restructurare a Autoritatii pentru Privatizare, in portofoliul institutiei se afla in special societati comerciale la care statul detine pachete minoritare de actiuni. Astfel, vanzarile pe piata de capital vor avea pe viitor o pondere din ce in ce mai importanta in totalul tranzactiilor efectuate de APAPS.
Sursa: Curierul National, 19 noiembrie 2003.
18.11.2003
-
Electroputere a trecut pe profit
ZF RO - FONDURI MUTUALE EPT
___
Producatorul de motoare electrice si aparatura de inalta tensiune Electroputere Craiova a reusit sa treaca pe profit la finalul celui de-al treilea trimestru al acestui an, dupa aproape trei ani de pierderi. Compania inregistra la finalul lunii septembrie un profit net de 1,5 miliarde de lei, fata de o pierdere de 5,3 miliarde de lei cu trei luni inainte si o pierdere de 68 miliarde de lei pe primele noua luni de anul trecut. Cifra de afaceri a companiei de primele noua luni a fost de 1.351 miliarde de lei (40 milioane de dolari), in crestere cu peste 100% fata de perioada similara a anului trecut, cand vanzarile totalizau 614 miliarde de lei.
Incercam sa finalizam acest an cu o cifra de afaceri de 1.800 de miliarde de lei, in conformitate cu bugetul de venituri si cheltuieli, sa incercam sa acoperim cu comenzi capacitatea de productie a celor patru fabrici pe primul trimestru, ceea ce inseamna contracte in valoare de 600 miliarde de lei, a declarat Cornel Mondea, directorul Electroputere. El a mai adaugat ca societatea incearca sa intre pe piata americana cu motoare electrice produse la Craiova. Cea mai mare parte a productiei companiei este destinata exportului, principalele destinatii fiind Grecia, Egipt si Siria.
Electroputere este compusa din patru fabrici: de transformatoare, locomotive, motoare electrice si aparataj de inalta tensiune. Dupa doua incercari nereusite de privatizare, surse din cadrul companiei si a Autoritatii pentru Privatizare au afirmat ca acum se pune problema vanzarii unor parti din companie. De exemplu, compania americana General Motors de altfel in acest a o scrisoare de intentie in care isi afirma disponibilitatea de a prelua fabrica de locomotive a Electroputere. Conform unor surse din APAPS, s-au mai primit alte opt scrisori de intentie, dar nici una nu a vizat preluarea integrala a companiei. Pe de alta parte, reprezentantii Guvernului au afirmat ca ar vrea ca grupul german Siemens sa ia parte la procesul de privatizare.
Electroputere a fost scoasa la privatizare pentru prima data la finalul anului 2001, insa la termenul limita de depunere a ofertelor a fost inregistrata o singura participare, cea a unui consortiu format din General Motors Corporation si Karsdorfer Eisenbahngesellshaft. Autoritatea pentru Privatizare a prelungit termenul de valabilitate a ofertei de pret pina in iunie 2002, iar ulterior pina in septembrie. Si la aceasta data, singura oferta a venit din partea aceluiasi consortiu, considerata drept nesatisfacatoare de catre APAPS care de tine 62,5% din actiuni. Cel mai important actionar minoritar al companiei este fondul de investitii Broadhurst, care detine aproape 6% din actiuni. Electroputere a convocat de curand o Adunare Generala a Actionarilor pentru a discuta o majoare de capital cu 4 miliarde de lei, suma primita de la Bugetul de Stat pentru modernizari. AGA a fost insa amanata, compania nereusind sa se puna de acord cu APAPS in privinta majorarii.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 noiembrie 2003.
-
Honeywell vrea sa-si mute in Romania unele capacitati de productie din vestul Europei
Curierul National
___
Compania americana Honeywell intentioneaza sa-si mute in Romania unele capacitati de productie din vestul Europei, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei si Comertului (MEC), primit, ieri, la redactie. Vineri, Andrei Grigorescu, secretar de stat in cadrul MEC, a avut o intrevedere cu Jerry Walker, presedintele pentru Europa, Orientul Apropiat si Africa al companiei Honeywell. Conform strategiei de dezvoltare globala a companiei, tara noastra a fost aleasa pentru cresterea activitatii in domeniile cercetare si dezvoltare (engineering) pentru proiecte complexe din termocentrale si rafinarii din lume. In acest sens, se va mari numarul de specialisti romani care lucreaza la centrul de R&D si se va colabora mai intens cu institutele de cercetari si cu universitatile din Romania. Cu o cifra de afaceri de 23 miliarde dolari si peste 100.000 de angajati in 100 de tari, firma americana are, in Romania, o prezenta de peste 30 de ani in domeniul proiectelor industriale. Domeniile principale de activitate ale companiei Honeywell cuprind industria aeronautica, energie, automatizare si control al proceselor industriale, chimie si subansamble automobile. Honeywell este deja prezenta in Romania cu solutii complexe de automatizare in domeniul energiei si petrolului, precum si cu o puternica fabrica de turbocompresoare cu peste 500 de angajati, Honeywell Garret, fabrica realizata ca investitie completa pe platforma industriala Turbomecanica din Bucuresti.
Sursa: Curierul National, 18 noiembrie 2003.
Pagina