09.08.2004
-
Raportul Bancii Mondiale privind economia Romaniei
Cotidianul
___
Banca Mondiala a publicat un raport asupra situatiei economice din Romania, raport care analizeaza restructurarile din domeniu in vederea integrarii in Uniunea Europeana. Documentul evidentiaza si aspecte pozitive, precum o oarecare stabilizare macroeconomica, reducerea gradului de saracie sau cel al inflatiei.
Totusi, accentul se pune pe problemele majore din economia romaneasca.
Deficitul
Unul dintre riscurile majore semnalate in raport se refera la deficitele din sistemul de asigurari sociale si in special din sistemul de pensii.
Deunazi, insa, primul ministru Adrian Nastase anunta majorarea pensiilor cu aproximativ 10% inca din luna septembrie, adica inainte de alegeri, in conditiile in care, initial, guvernul promisese aceasta majorare abia din 1 ianuarie 2005.
Bugetul necesar reindexarii pensiilor cu patru luni mai devreme inseamna o cheltuiala suplimentara de 3000 de miliarde de lei, o povara in plus, daca punem la socoteala deficitul din acest sector.
In afara de majorarea pensiilor, Guvernul a anuntat si alte masuri in domeniul social, precum ajutoarele pentru caldura sau medicamente.
Toate aceste cheltuieli pot afecta stabilitatea macroeconomica, un punct cheie in raportul Bancii Mondiale.
Codasa la privatizari
Raportul Bancii Mondiale mai arata ca Romania are mai mult de privatizat decat toate tarile din Europa de Est la un loc.
De asemenea, raportul semnaleaza si lipsa de strictete a bugetului, care continua sa finanteze interprinderile neperformante.
Pierderile societatilor sunt deseori finantate prin imprumuturi neachitate, iar efectul imediat este cresterea datoriei publice.
Bani pe care, pana la urma, tot platitorul de taxe trebuie sa-i dea inapoi.
Banca Mondiala recomanda o disciplina financiara care ar trebui impusa in relatiile cu statul, o disciplina care nu poate decat sa incurajeze in cele din urma competitia reala in economie.
„Cu aproape 2000 de intreprinderi controlate de stat, Romania are mai mult de privatizat decat toate tarile din Europa de Est la un loc“, se arata intr-un raport al Bancii Mondiale. Potrivit datelor statistice, pana la sfarsitul lui 2003, s-au privatizat doar 40% dintre intreprinderile mari si in jur de doua treimi din cele medii.
Exista inca 1300 de companii de stat si 600 care se afla sub controlul statului. Cat priveste aportul societatilor private la formarea PIB, trebuie spus ca, in 2002, sectorul privat a generat 65% din PIB, in comparatie cu o medie regionala de 76%.
Mai mult, numai 19% dintre intreprinderi aveau investitori strategici, 33% dintre intreprinderi aflandu-se in posesia directa a statului, 24% fiind controlate de oameni din interior si 13% fiind privatizate in masa.
Prin contrast, in Cehia, pana in 1998, 85% dintre companii aveau un proprietar desemnat strategic in urma privatizarilor din 1992-1994, iar, la sfarsitul lui 2003, 33% dintre intreprinderi aveau un proprietar strain semnificativ. Din pacate, o vina pentru situatia actuala a firmelor de stat o au si managerii acestora. Si asta pentru ca marea lor majoritate au fost alesi de muncitori si aprobati de sindicate, iar eforturile lor au fost canalizate catre gasirea de metode pentru a acumula arierate. Nici privatizarea prin metoda MEBO nu este laudata de Banca Mondiala. Deveniti actionari, 18 milioane de cetateni romani nu si-au exercitat in nici un fel controlul efectiv. Astfel, nu au aparut proprietari majoritari.
O problema foarte importanta identificata de raportul Bancii Mondiale este lipsa de strictete a bugetului, care continua sa subventioneze gaurile negre. Subventiile prin neplati, acumularea de arierate si aranjamentele tip barter periodice sunt practici curente printre intreprinderile neprofitabile. Atat societatile de stat, cat si cele private folosesc arieratele-taxe pentru a se finanta.
Companiile in care statul detine actiuni sunt cele cu procentul cel mai mare de datorii la buget, intre 30 si 7. La aceste companii, care au avut pierderi si in 2001, si in 2002, arieratele au variat intre 37 si 11 procente din active. Firmele private cu pierderi constante au avut datorii la buget mai mari de 30% din active, in timp ce unitatile profitabile datorau 2% din active.
Prin contrast, se arata ca in relatiile dintre societati datoriile nu sunt persistente. Plata intarziata a furnizorilor este un lucru comun, nu si neplata sistematica. Acest mecanism autodisciplinat functioneaza la fel ca in tarile occidentale. O astfel de disciplina financiara ar trebui impusa si in relatiile cu statul, pentru ca disciplina bugetara incurajeaza competitia la toate nivelurile.
Cat priveste conditiile de incepere a unei noi afaceri in Romania, Banca Mondiala sustine ca Registrul Comertului este unul dintre cele mai putin eficiente din regiune, fiind nevoie, in medie, de trei saptamani pentru a obtine un numar de identificare pentru o companie. La polul opus se situeaza modul de acordare a licentelor.
Astfel, o data ce Guvernul a introdus regula consimtamantului implicit, 480 de societati au primit imediat licente. Noua regula permite companiilor sa demareze anumite activitati daca autoritatea guvernamentala relevanta nu a raspuns in 30 de zile. Intre timp, 25% dintre companiile romanesti considera licentierea ca fiind un obstacol moderat pana la major in calea afacerilor.
Nici actualul Cod al muncii nu este laudat de Banca Mondiala. In opinia acesteia, Romania are unele dintre cele mai rigide conditii de angajare, noul cod fiind pe alocuri mai restrictiv decat cel vechi.
Sursa: Cotidianul, 9 august 2004.
06.08.2004
-
BRD: Nu vedem cum am putea fi ajunsi din urma
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
Sorin Popa, vicepresedinte al BRD-Group Societe Generale crede ca este putin probabil ca banca sa-si piarda locul doi pe piata, in ciuda faptului ca Raiffeisen vine puternic din urma.
'Daca nu vom fi pe locul intai, sigur vom ramane pe locul doi. Noi avem o crestere organica, sanatoasa. Ne dezvoltam asa cum ne-am propus. Nu vad cum am putea fi ajunsi din urma', a spus Sorin Popa.
Saptamana trecuta Herbert Stepic, presedinte al Raiffeisen International, a afirmat ca este convins ca in prima parte a lui 2005 Raiffeisen Bank Romania va intrece BRD, avand in vedere rezultatele din primul semestru.
La finalul anului trecut, BRD avea o cota de piata din punct de vedere al activelor de 13,4% cu 1,9 miliarde de euro, iar Raiffeisen detinea 7%, cu active de 1 miliard de euro. Pe primul loc se afla BCR, cu o cota de 30,8% si active bilantiere de 4,3 miliarde de euro.
Herbert Stepic a anuntat ca Raiffeisen este pregatita sa participe la privatizarea CEC, institutie care detinea la finele anului trecut active bilantiere de 980 milioane de euro, cu o cota de piata de 6,7%. CEC se afla pe locul patru.
'CEC este un mamut care trebuie restructurat si nu este asa usor. Este adevarat ca are o anumita clientela, dar aceasta are venituri mici. Vor trece ani ca sa pui CEC pe picioare. Deocamdata Raiffeisen nu a castigat privatizarea la CEC. Nici chiar pe acest format (n.r. - daca vor castiga privatizarea) nu vor reusi sa se apropie de BRD', spune oficialul BRD.
Cele doua banci vor prezenta in urmatoarele saptamani rezultatele financiare pe primul semestru.
'Rezultatele sunt mai mult decat incurajante. Suntem peste buget', spune Sorin Popa.
Anul trecut, BRD a avut un profit net de 62,7 milioane de euro, in timp ce Raiffeisen a avut un profit net de 5,1 milioane de euro.
'Cand discutam despre cote trebuie sa discutam nu numai despre active, ci si despre profit sau veniturile bancare. Trebuie sa discutam in primul rand despre rentabilitate', a mentionat Popa.
La Bursa, capitalizarea BRD se ridica la 933 milioane de euro (1,12 miliarde dolari) la un pret de 27.000 pe actiune, inchiderea de ieri. Actiunile Raiffeisen Bank Romania nu se tranzactioneaza.
BRD a fost privatizata in 1998, cand grupul francez Societe General a achizitionat pachetul de 51%. Raiffeisen a cumparat Banca Agricola in 2001, institutie care era la un pas de faliment, dupa ce inregistrase pierderi mari din credite neperformante. Cele doua grupuri financiare internationale au investit puternic in bancile achizitionate pentru a le restructura si a le informatiza.
Sursa: Ziarul financiar, 6 august 2004.' -
Profitul semestrial al Antibiotice a scazut cu 20%
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI ATB
___
Antibiotice Iasi a obtinut, in primul semestru al anului, un profit de 84,81 miliarde de lei, in scadere cu 20% fata de cel inregistrat in perioada similara a anului trecut. Potrivit presedintelui companiei, Ioan Nani, diminuarea a fost influentata de cheltuielile pe care societatea le-a realizat pentru implementarea unei tehnologii de biosinteza ca sa devina principalul furnizor pentru un important producator canadian, Acest contract va contribui la profitul companiei, in urmatorul semestru, cu 40%. Valoarea contractului cu firma canadiana va depasi suma de 1,25 milioane de dolari, urmind ca, din anul 2005, acest contract sa depaseasca 2,5 milioane de dolari. Antibiotice a obtinut certificarea GMP pentru toate fluxurile de fabricatie, reautori-zarea fiind obtinuta la 01.06.2004 pentru trei ani. Aceasta a determinat un efort investitional de aproximativ 1 milion dolari in prima jumatate a anului 2004. O alta cauza a diminuarii profitului semestrial, spune domnul Nani, a fost intarzierea licitatiei nationale pentru aprovizionarea spitalelor cu medicamente. Acesta a generat aminarea incheierii contractelor, pentru anul 2004, cu cele 420 spitale din Romania, asa incit in perioada ianuarie-iunie vinzarile produselor catre spitale s-au realizat la preturi istorice (din perioada martie-aprilie 2003). Presedintele producatorului iesean de medicamente ne-a declarat ca Antibiotice a cistigat recent, licitatia pentru 85% din productia sa de medicamente. Cifra de afaceri realizata in primul semestru s-a ridicat la 625 miliarde de lei, din care 18% a fost obtinuta din vinzari pe piata externa, in structura productiei valorificate la export, s-a inregistrat o evolutie favorabila prin cucerirea de noi piete, in aceasta perioada, Antibiotice a exportat atit pe pietele traditionale, cit si in Asia, Oceania, Australia, fiind in curs de inregistrare a produselor si in Africa. Sursa: Bursa, 6 augu -
OMV nu va accepta datornici, dar nici noi nu-i mai acceptam de un an de zile
Adevarul SNP
___
Petrom considera ca, indiferent care va fi momentul intrarii in proprietatea OMV, in octombrie - noiembrie 2004 sau in ianuarie 2005, compania si-a disciplinat situatia financiara. A stopat de mai bine de un an livrarea de titei catre agentii economici rau platnici, avand puterea de a rezista presiunilor de tot felul. Iar actualele contracte, cu Astra Ploiesti si Steaua Romana Campina, sunt absolut corecte din punct de vedere comercial. Platile la buget si catre toti furnizorii sunt la zi. Acelasi lucru il cere Petrom si din partea propriilor clienti. In context, s-ar parea ca actuala criza a titeiului nu afecteaza, cel putin deocamdata, activitatea Petrom si nici nivelul pretului la produsele petroliere. 'Cu disciplina financiara, crizele de orice fel se trec mai usor', declara Gheorghe Constantinescu, directorul general al Petrom.
Cu disciplina financiara, crizele se trec mai usor
- Ce atitudine considerati ca va avea OMV fata de agentii rau platnici?
'OMV, cand va deveni actionar majoritar, va fi ferm, nu va accepta datornici. Dar masuri ferme a luat Petrom chiar din martie 2003, cand am fost numit manager general al companiei. Exact de la acea data am sistat livrarile de titei catre Darmanesti si Rafo, fara drept de apel. Am avut aceasta tarie de a face fata. In prezent, Petrom livreaza titei catre Astra Ploiesti pe un contract de tip barter. Primim de la Astra un tip de titei usor, iar noi ii livram titei greu pentru uleiuri. In rest, mai avem un contract si cu Steaua Romana Campina, dar intr-o relatie comerciala corecta si cu plata la termen. Creantele Petrom, fiind concentrate in doar cativa operatori economici cu mari probleme, au coborat in aceeasi perioada in care am sistat livrarile de titei cu 300 miliarde lei. Daca, insa, nu am fi avut puterea sa sistam aprovizionarea cu petrol a datornicilor, in prezent creantele companiei ar fi atins cote mult mai mari. Concluzia? Petrom a facut ceea ce trebuia sa faca inainte de ceea ce va face OMV'.
- Pretul petrolului din ultimele zile a depasit recordurile inregistrate in ultimele doua decenii. Cum comentati situatia, vor fi noi cresteri? Se va depasi criza?
- Poate ca nici nu este o criza a petrolului in piata. Mi-as permite sa consider ca este o criza conjuncturala generata de criza lui Yukos si de amenintarile cu atentate din Statele Unite. Aici se adauga si presiunea cererii inregistrate in ultimele doua-trei luni, in special in China, dar si in Japonia. Personal, consider ca preturile din ultimele zile se vor calma si vor inregistra, in perioada urmatoare, valori catre normal, nu acel nivel de 44,22 de dolari pe baril cat s-a inregistrat alaltaieri la bursa de marfuri din New York.
- Romania, care importa circa 30% din necesarul de petrol pentru prelucrare, cat va rezista pe actualele preturi?
- Aceasta criza nu va dura la nesfarsit, desi, in final, nu ar fi exclus sa vedem ca preturile vor stagna pe 35-37 de dolari barilul. Cu toate acestea, deocamdata, Petrom nu are de ce sa ia vreo masura. In prezent, nu exista intentii de reasezare de preturi. Nu discutam de asezari de preturi.
- Observatorii din piata considera ca realizarea unor noi sortimente de produse nu inseamna, de fapt, decat noi scumpiri. Iar Petrom a lansat din 1 august benzina Eco Premium.
- Total gresit! Romania vrea sa intre in Uniunea Europeana, dar se pare ca nu vrea sa renunte la benzinele cu plumb. Dupa introducerea in 2001 a carburantilor Euro Premium, Euro Diesel si Super Euro Diesel, Petrom a lansat pe piata benzina Eco Premium cu intentia clara de a-si alinia carburantii la standardele de mediu impuse de Uniunea Europeana. In scopul imbunatatirii performantelor motorului si reducerii emisiilor poluante, benzina Eco Premium contine un aditiv pe baza de mangan. In conformitate cu legislatia in vigoare, incepand cu data de 1 ianuarie 2005 este interzisa comercializarea, pe teritoriul Romaniei, a carburantilor cu plumb. Conducerea Petrom a stabilit pretul de referinta al benzinei Eco Premium la 26.900 lei pe litru. Romanii trebuie si au dreptul sa se obisnuiasca cu produse de calitate. Aceasta cu atat mai mult cu cat doresc sa devina 'europeni'.
Sursa: Adevarul, 6 august 2004.'
05.08.2004
-
Raiffeisen vrea peste 100 mil. euro de pe pietele externe
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Raiffeisen Bank Romania, a treia banca din sistem, se pregateste sa contracteze un imprumut sindicalizat de 100 - 150 de milioane de euro de pe piata internationala pentru a putea sustine strategia de crestere agresiva stabilita pentru acest an, spun surse de pe piata bancara. Discutiile pentru obtinerea imprumutului vor incepe in toamna, in prezent derulandu-se procedurile pentru desemnarea bancii care va fi lead arranger (liderul sindicatului de banci care va imprumuta), afirma sursele citate.
De pozitia de lead arranger sunt interesate mai multe banci internationale, printre care Alpha Bank si Deutsche Bank, conform informatiilor de pe piata bancara.
Banii obtinuti prin creditul sindicalizat vor fi folositi pentru finantarea cresterii activelor Raiffeisen Bank Romania, care si-a propus sa devina la inceputul anului viitor a doua banca din sistem dupa BCR, depasind Banca Romana pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale (BRD).
La sfarsitul anului trecut, BRD detinea o cota de 13,4% din totalul activelor din sistemul bancar romanesc, cu 1,9 miliarde euro, iar Raiffeisen una de 7%, cu 1 miliard de euro. Conform ultimilor informatii, neoficiale, Raiffeisen a crescut in cursul acestui an pana la 10% iar BRD a scazut spre 12%.
Oficialii Raiffeisen nu au dorit sa comenteze pe marginea informatiilor privind creditul sindicalizat insa nu au negat posibilitatea de a folosi aceasta metoda de finantare.
'Asa cum am mentionat la inceputul anului, vom finanta cresterea pe partea de active atat din depozite, care au avut o evolutie buna pana in prezent, cat si printr-o emisiune de obligatiuni (deja realizata) sau printr-o iesire pe pietele internationale, probabil prin intermediul unui credit sindicalizat', a declarat Corina Vasile, director de comunicare al Raiffeisen Bank Romania.
Pentru a putea ajunge pe locul doi in piata, Raiffeisen si-a propus pentru acest an o crestere a activelor de minim 50%, adica 500 de milioane de euro, de la 1 miliard de euro la sfarsitul lui 2003. Pentru a-si atinge tinta, banca a folosit masiv in acest an, pe langa depozitele atrase, surse externe de finantare: o majoare de capital de 42 milioane de euro la inceputul anului, o emisiune de obligatiuni in valoare de 1.380 de miliarde de lei (34 milioane euro) in luna iunie, o alta majorare de capital de 44 milioane de euro care s-a incheiat de curand. Daca la acestea se va adauga si creditul sindicalizat de pe piata internationala, banca va depasi nivelul de 250 de milioane de euro la capitolul finantare externa in 2004.
Cresterea Raiffeisen de anul acesta a fost agresiva atat la nivelul creditelor acordate persoanelor fizice cat si la capitolul corporate sau imprumuturi acordate statului roman. Raiffeisen si banca de investitii americana Bear Stearns finanteaza primul tronson din autostrada Bechtel. Nevoia mare de finantare a bancii este data de diferenta substantiala dintre termenele creditelor acordate (majoritatea pe termen lung) si resursele de finantare, cu scadente pe termen scurt (2 - 3 ani).
De curand, in afara de anuntarea intentiei de a depasi BRD in topul bancilor, Raiffeisen a mai lansat o provocare pe piata romaneasca. Oficialii bancii au declarat ca Raiffeisen intentioneaza sa participe la privatizarea CEC, ce urmeaza sa fie demarata in toamna acestui an. CEC detinea la sfarsitul anului trecut o cota de 6,7% din activele sistemului bancar romanesc, fiind depasita in clasament in 2003 chiar de Raiffeisen. Desi a facut deja un efort foarte mare in procesul de restructurare a Bancii Agricole, achizitionata in 2001, grupul austriac a anuntat ca este pregatit sa se lupte pentru preluarea CEC de la statul roman.
Cresterea puternica a Raiffesen a inceput dupa preluarea Bancii Agricole, austriecii investind puternic in retea, echipamente informatice, training, imagine si in atragerea de clienti. Raiffeisen a depasit treptat celelalte banci straine care opereaza pe piata romaneasca - ABN Amro, ING, HVB sau Citibank. Strategia bancii pe termen mediu este una orientata mai mult catre cota de piata decat catre profit. La inceputui acestui an, si Banca Comerciala Romana (BCR) a atras de pe piata financiara internationala un imprumut sindicalizat de aproximativ 200 milioane de dolari. Operatiunea a fost intermediata de un consortiu format din Bank Austria Creditanstalt AG, Citibank, Erste Bank si Raiffeisen Zentralbank.
Sursa: Ziarul financiar, 5 august 2004.' -
Crestere record a rezervei internationale a BNR
Cotidianul
___
In mare parte, cresterea obtinuta se datoreaza cumpararilor de valuta facute de banca centrala de pe piata valutara in valoare de 629,3 milioane de euro.
Un alt motiv al acestei cresteri este reprezentat de intrarile in valoare de 207,4 milioane de euro, in cadrul Programelor PSAL si SAPARD, precum si de unele venituri obtinute din buna administrare a rezervei internationale, in valoare de 18 milioane de euro.
La acest bilant au mai contribuit alte intrari nete, rezultate din modificarea rezervelor minime in valuta constituite de bancile comerciale, din cedari la rezerva valutara a statului, comisioane bancare, cotizatii si altele, valoarea acestora ridicandu-se la 89,3 milioane euro, mai arata BNR.
Totodata, au fost efectuate plati in valoare de 91,5 milioane euro, acestea reprezentand rate si dobanzi scadente la datoria publica externa, directa si garantata de Ministerul Finantelor Publice. Cantitativ, rezerva de aur s-a mentinut la 105,1 tone. Insa, din cauza evolutiei preturilor internationale, valoarea rezervei in aur a scazut la 1092,6 milioane de euro, explica comunicatul BNR.
Potrivit estimarilor bancii centrale, pana la sfarsitul anului 2004, platile scadente in contul datoriei publice externe directe si garantate de Ministerul Finantelor vor insuma 516,4 milioane de euro.
Sursa: Cotidianul, 5 august 2004. -
Firma Landini, somata de AVAS sa preia Tractorul Brasov
Adevarul
___
'Daca dl. Mora nu vine saptamana viitoare, revoc privatizarea de la Tractorul si demarez alta!', a anuntat apoi presedintele AVAS, in chip de introducere pentru 'bomba' urmatoare: 'O sesizare penala la IGP impotriva lui Mauro Frola, reprezentantul Landini in Romania'! 'Am dispus o cercetare administrativa si am facut si o sesizare penala la IGP impotriva lui Mauro Frola in privinta modului in care acesta a facut, prin firma lui din Romania, Landini&Laverda SRL, importuri de tractoare, in primele sase luni ale anului, comercializandu-le apoi prin Tractorul 'la pret subventionat', a dezvaluit Mircea Ursache. Potrivit acestuia, Mauro Frola a importat din Italia circa 130 de tractoare, pentru care cumparatorii au platit apoi peste 26.000 de euro bucata, in conditiile in care pretul maxim stabilit de Guvern pentru tractoarele subventionate este de 19.600 euro. 'Dl. Frola le-a cerut cumparatorilor, pe langa acest pret de 19.600 euro, sa plateasca separat cabinele tractoarelor, incasand in plus cate 5.600 de euro la bucata', a explicat presedintele AVAS, adaugand: 'Astept acum ca IGP-ul sa cerceteze si sa-mi spuna daca e vorba de o fapta penala, asa cum suspectez eu!' Mauro Frola nu a putut fi contactat pentru a-si exprima punctul de vedere, el aflandu-se in concediu si fiind plecat din tara, potrivit informatiilor noastre, inca de la sfarsitul saptamanii trecute.
Sursa: Adevarul, 5 august 2004.'
04.08.2004
-
Veniturile din prime ale ARDAF au crescut cu 30% pe primul semestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Primele subscrise ale companie de asigurari Ardaf Cluj-Napoca au avansat, in primul semestru, cu peste 46%, pina la 996 miliarde lei. Exprimate in euro, compania a raportat subscrieri de 24,5 milioane euro, cu 30% mai mult decat in anul anterior.
Portofoliul de venituri al companiei a fost dominat in proportie de 97,4% de asigurarile generale in acesta perioada. Potrivit datelor comunicate de companie, incasarile au atins 879 miliarde lei, comparativ cu 593,8 miliarde lei la mijlocul anului precedent. Defalcat, asigurarile generale au adus 853,5 miliarde lei, iar politele de viata 25,5 miliarde lei.
Societatea a platit daune in valoare de 350,1 miliarde lei, cu 37,7% mai mult fata de perioada similara a anului 2003. 'Am inregistrat cresteri pe toate clasele de asigurare', au declarat oficialii companiei. Din totalul incasarilor, mai mult de 10,4 milioane euro (48,18%) provin din comercializarea politelor RCA, urmate de asigurarile Casco - 4,47 milioane euro (20,63%) si Carte Verde - 2,1 milioane euro (9,76%). Ponderi semificative detin si asigurarile pentru cladiri si bunurile din acestea - 5,06%, Casco navale - 2,69% si politele pentru raspundere civila profesionala - 2,63%.
Veniturile din comercializarea politelor de viata au urcat cu 50%, de la 17 miliarde lei, la finele lunii iunie 2003, la 25,8 miliarde lei. Raportata la euro, crestere a fost de 36%.
Conform Raportului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) pe 2003, ARDAF a incheiat anul precedent cu venituri din subscrieri de 1.090 miliarde lei, suma la care asigurarile generale au contribuit cu 1.045 miliarde lei, adica in proportie de 95%. Profitul net al companiei a fost de 11,8 miliarde de lei. Rezultatele din 2003 au plasat ARDAF pe locul 7 in ierarhia companiilor care practica asigurari generale si pe pozitia 14 pe segmentul asigurarilor de viata. Obiectivele prognozate de conducerea societatii pentru acest an indica venituri de 1.732 miliarde lei si un profit net de 71 miliarde lei. Rezultatele societatii pe anul trecut au avansat cu 50% in dolari, respectiv cu peste 25% in euro fata de 2002. Politele auto au detinut in totalul primelor incasate de catre ARDAF in 2003 o pondere de 76,32% (politele de asigurare de raspundere civila auto obligatorie (RCA) au contribuit cu 31,45%, politele CASCO cu 30,18%, iar cele de Carte Verde cu 14,69%).
Infiintata in anul 1992, ARDAF are un capital social de 175 miliarde de lei. Actionarul principal al companiei este societatea Tender Timisoara (66,83%). Alti actionari semnificativi ai companiei sunt Clairmont Holdings Ltd - 9,09% si Fondul Oamenilor de Afaceri - 5,22%. Compania detine 200 de unitati la nivelul intregii tari.
La finalul lunii trecute, Consiliul de Administratie al Ardaf a aprobat infiintarea functiei de presedinte executiv, in care a fost investit Octavian Manastireanu, pana la acea data directorul executiv al companiei. Titlurile societatii sunt tranzactionate pe piata electronica Rasdaq, ultimul pret mediu fiind de 1.060 lei./actiune, inregistrat in sedinta din 2 august, pret la care capitalizarea companiei este de 35 de miliarde de lei (sub un milion de euro).
Sursa: Ziarul financiar, 4 august 2004.
' -
Sanex Cluj imprumuta actionarii cu cinci milioane de euro
Curentul
___
Producatorul de materiale de constructii Lasselsberger - Austria a contractat un imprumut in valoare de cinci milioane de euro, de la compania Sanex Cluj, aflata sub controlul sau.
Dobanda imprumutului acordat pe o perioada de un an va fi platita lunar si calculata in functie de EURIBOR (rata medie a dobanzilor interbancare pe piata europeana), la care se adauga o cota de 2% din soldul ramas, se arata intr-un raport al producatorului roman de placi ceramice si obiecte sanitare.
Contractul de imprumut a fost incheiat saptamana trecuta.
Lasselsberger a preluat, in luna aprilie, societatea Goodison Holdings BV Rotterdam Olanda, care detine pachetul majoritar de actiuni al Sanex.
Grupul inregistrat in Austria detine fabrici de placi ceramice, agregate si adezivi si in alte tari, precum Cehia, Ungaria si Croatia.
Subsidiara ceha a grupului va vinde companiei Sanex, in acest an, placi ceramice cu o valoare estimata de patru milioane de euro.
Compania din Cluj a inregistrat anul trecut un profit net de un milion de dolari, raportat la vanzari de 41 milioane de dolari.
Sursa: Curentul, 4 august 2004. -
Deficit comercial de 3 miliarde de euro pe sase luni
Cotidianul
___
In luna iunie, s-a inregistrat cea mai mare valoare a exporturilor din ultimii 14 ani, informeaza Institutul National de Statistica. Valoarea produselor autohtone comercializate in afara granitelor tarii s-a ridicat, acum doua luni, la 1635 de milioane de euro, fiind cu 28,9% mai mare fata de iunie 2003.
De asemenea, statisticile pe primul semestru al acestui an semnaleaza o majorare a exporturilor cu 20,2% fata de perioada similara a anului trecut, ajungandu-se pana la peste 9 miliarde de lei. Totusi, expansiunea importurilor a fost mai mare decat cea a exporturilor.
Astfel, importurile realizate de tara noastra in primul semestru al anului au insumat peste 11 miliarde de euro, in crestere cu 22 puncte procentuale raportat la perioada similara a anului 2003. In iunie, tara noastra a importat marfuri in valoare de peste 2,2 miliarde de euro, cu 29,6% mai mult in comparatie cu iunie 2003.
Deficitul comercial semnalat in primul semestru al anului a fost de 2960,2 milioane euro, iar in luna iunie 2004 a fost de 632,4 milioane euro.
Ca in anii trecuti, cea mai mare parte din produsele exportate, reprezentand 22,5% din total, cu 8,7% mai mult raportat la aceeasi perioada a anului trecut, sunt textile. In primul semestru al anului, Romania a exportat articole de imbracaminte in valoare totala de peste doua miliarde de euro.
Totodata, 18,2% din exporturi au fost reprezentate de masini si echipamente electrice, valoarea acestora insumand peste 1,6 miliarde de euro. S-au mai exportat produse metalurgice, in valoare de aproximativ 1,3 miliarde de euro, si produse minerale, a caror valoare s-a ridicat la peste 650 de milioane de euro.
In ceea ce priveste statele care au „inghitit“ cele mai multe produse romanesti, valoarea exporturilor catre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene a crescut in primul semestru al anului in curs cu 19,4% raportat la aceeasi perioada a anului trecut. Astfel, 73,3% din totalul exporturilor romanesti au ca destinatie unul dintre statele membre UE.
Printre primii parteneri comerciali ai Romaniei se numara Italia, unde s-au comercializat 22,1% din produsele exportate, Germania - unde s-au dus 14,9% din exporturi si Franta - care a achizitionat 9% din produsele romanesti destinate pietei externe.
Majoritatea produselor importate de romani, reprezentand 65,1% din total, provin din statele membre ale UE. Valoarea importurilor din aceste tari a crescut in primul semestru al anului cu 18,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Din Italia am importat 18,2% din totalul marfurilor aduse in tara, de la nemti - 14,5% iar din Franta provin 7,4% din marfurile importate.
Sursa: Cotidianul, 4 august 2004.
Pagina