01.06.2005
-
SIF Oltenia, in cautare de administratori
Curierul National
___
Consiliul de Administratie al Societatii de Investitii Financiare Oltenia a decis demararea formalitatilor necesare pentru cooptarea a doi administratori, se arata intr-un comunicat remis, ieri, Bursei de Valori.
Termenul-limita pentru depunerea dosarelor de candidatura de catre persoanele interesate este de 10 iunie 2005. Dosarele se vor depune la sediul SIF Oltenia si vor fi inaintate spre avizare Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.
Sursa: Curierul National, 1 iunie 205. -
Rafinaria Darmanesti este scoasa din nou la vanzare
Cronica Romana
___
Rafinaria Darmanesti va fi scosa la vanzare pentru a treia oara, dupa ce primele doua licitatii organizate nu au atras nici un cumparator, informeaza RomNET. Lichidatorul desemnat de judecatorul sindic a convocat Adunarea Creditorilor, cerand aprobarea pentru micsorarea pretului de pornire a licitatiei, potrivit reglementarilor legale.
„Initial, la prima licitatie, pretul de pornire a fost de 500 de miliarde de lei. In aceasta suma intra instalatiile din rafinarie si 76 de hectare de teren.
Nu s-a prezentat nimeni, si atunci creditorii au aprobat organizarea unei alte licitatii la care pretul de pornire sa fie de 375 de miliarde de lei.
Cum si la aceasta a doua licitatie situatia a fost similara, creditorii au decis ca, pe 22 iunie, sa organizez o alta, la care pretul de pornire va fi de 316 miliarde de lei”, a declarat Alexandru Tabarcea, lichidatorul rafinariei Darmanesti.
Pentru a participa la licitatie, cei interesati dtrebuie sa depuna o garantie reprezentand 10 la suta din pretul de pornire. Rafinaria Darmanesti, al carei patron este Corneliu Iacobov, a intrat in faliment pe 6 octombrie 2003, dupa ce SNP Petrom a reclamat o datorie de peste 5.000 de miliarde de lei, iar administratorul ei a anuntat ca societatea nu se mai poate reorganiza.
Potrivit lichidatorului, din vanzarea activelor nu se vor putea recupera decat cel mult 19 la suta din datorii.
Sursa: Cronica Romana, 1 iunie 2005. -
Depozitele bancare se impoziteaza cu 10% de la 1 iunie
Banii nostri
___
De la 1 iunie intra in vigoare prevederile Ordonantei de Urgenta privind cota unica de impozitare cu zece la suta a depozitelor bancare constituite dupa aceasta data si a castigurilor pe piata de capital.
Data initiala de intrare in vigoare a ordonantei era 1 mai, dar Guvernul a decis prelungirea termenului, pentru ca Senatul a venit cu o serie de amendamente referitoare la modalitatea de impozitare.
Cele mai importante modificari aduse codului fiscal fiind majorarea impozitului castigurilor de pe piata de capital.si dobanzile la depozitele bancare, introducerea impozitului pe castigurile din tranzactiile speculative, pentru tranzactiile imobiliare, cu locuinte care sunt detinute mai putin de trei ani, iar pentru piata de capital pentru actiunile detinute mai putin de un an.
Astfel persoanele care si-au constituit depozite bancare pana la 1 mai 2005 vor plati impozit de unu la suta, iar cei care si-au constituit depozite dupa aceasta data, vor plati impozit zece la suta.
Potrivit noului cod fiscal, dobanzile bancare vor fi impozitate, incepand de la 1 mai, cu zece la suta, masura fiind aplicata pentru depozitele constituite dupa aceasta data si pentru castigurile pe piata de capital.
Veniturile din dobanzi vor fi impozitate doar la depozitele constituite dupa data de 1 aprilie, impozitul pe dobanda urmand sa fie virat de banca lunar, iar calculul va fi facut in momentul platii dobanzii.
Impozitul de 10 la suta se va aplica strict la veniturile din dobanzi acumulate dupa 1 aprilie 2005, potrivit Ordonantei de Urgenta, iar impozitele directe privind tranzactiile imobiliare si operatiunile de pe piata de capital urmand vor fi impozitate cu zece la suta, urmand ca aceasta cota sa ajunga la 16 la suta de la 1 ianuarie 2006.
Sursa: BaniiNostri.ro, 1 iunie 2005.
31.05.2005
-
Statul va vinde 61 la suta din actiunile Electrica Muntenia Sud
Curierul National
___
Statul va vinde o cota de 61 la suta din actiunile societatii Electrica Muntenia Sud, in zilele urmatoare stabilindu-se si numarul de participatii care vor fi vandute direct sau in urma unei majorari de capital, au declarat surse din Ministerul Economiei si Comertului (MEC), citate de agentia Mediafax.
Principala varianta analizata in procesul de privatizare - propusa de consultantul PricewaterhouseCoopers - este vanzarea directa a unui pachet de 40 la suta din actiunile societatii, urmand ca participatia investitorului sa creasca la 61 la suta in urma unei majorari de capital.
A doua varianta este vanzarea directa a 51 la suta din actiuni si cresterea participatiei investitorului pana la 61 la suta in urma majorarii de capital.
Potrivit surselor citate, investitorul va putea decide, ulterior, sa ofere Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (IFC), divizia de investitii in sectorul privat a Bancii Mondiale, dreptul de a achizitiona fiecare cate un pachet de actiuni de pana la cinci la suta din capitalul social majorat.
Potrivit reprezentantilor Electrica, anuntul de privatizare a acestei societati va fi publicat pana la 1 iunie 2005, iar termenul de depunere a ofertelor ferme de catre investitorii preselectati este 20 noiembrie 2005.
Finalizarea tranzactiei de privatizare pentru Muntenia Sud ar putea avea loc pana la sfarsitul anului 2006.
Pana in prezent, si-au anuntat interesul pentru aceasta companie atat firmele care au mai participat la privatizarea altor filiale de distributie a electricitatii, precum Enel Italia si CEZ Cehia, cat si grupul german RWE.
In luna martie, Ministerul Economiei si Comertului a anuntat ca de Electrica Muntenia Sud este interesata si compania Electricite de France, controlata de statul francez.
Electrica Muntenia Sud asigura alimentarea cu energie electrica a consumatorilor din Capitala si din judetele Ilfov si Giurgiu.
Sursa: Curierul National, 31 mai 2005. -
Dobanda la eurobondurile emise de Primaria Capitalei nu va depasi 5%
Curentul
___
Primaria Capitalei va lansa, la 10 iunie, la Londra, o emisiune de obligatiuni in valoare de cel putin 120 milioane de euro, pentru care vizeaza o dobanda de 4,83-4,86% pe an, cu aproape jumatate de punct sub nivelul ultimei emisiuni de eurobonduri a Romaniei, din anul 2003.
Primarul general, Adrian Videanu, a precizat ca intermediarii emisiunii, bancile ABN Amro si JP Morgan, vor organiza, in perioada 2-9 iunie, roadshow-ul (turneu de prezentare - n.r.) a obligatiunilor Bucuresti, in mai multe centre financiare europene - respectiv Atena, Paris, Viena, Frankfurt, Munchen, Amsterdam si Londra.
Potrivit lui Videanu, maturitatea obligatiunilor va fi de cel putin cinci ani.
La mijlocul saptamanii trecute, agentia de evaluare financiara Standard & Poor´s a anuntat ca a revizuit in sens pozitiv, cu o treapta, ratingul pe termen lung pentru Bucuresti, de la 'BB' la 'BB plus'. In urma anuntului, surse din cadrul municipalitatii au declarat ca valoarea emisiunii de obligatiuni va creste de la nivelul anuntat initial, de 120 milioane de euro, la 150 milioane de euro. Fondurile obtinute vor fi utilizate pentru proiecte de infrastructura cum ar fi constructia pasajului de la Basarab, amenajarea parcarii de la Gara de Nord, achizitia de tramvaie noi pentru liniile modernizate, precum si amenajarea de parcari supraterane in mai multe zone. Ultima emisiune de eurobonduri a Romaniei, din urma cu doi ani, a fost lansata cu o dobanda de 5,25% pe an.
Sursa: Curentul, 31 mai 2005.' -
Romania, pe locul cinci din coada clasamentului competitivitatii
Adevarul
___
Romania coboara cu o treapta Anuarul Competitivitatii Mondiale fata de anul precent. Ne ramane doar palida satisfactie de ne clasa inaintea Poloniei ocupand locul 55 in randul celor saizeci de state. In clasament Romania mai devanseaza doar Argentina, Indonezia si Venezuela.
Studiul a fost realizat de Centrul pentru Competitivitate Mondiala al Institutului pentru Managementul Dezvoltarii (IMD) din Elvetia. Primele concluzii au fost prezentate de ziarul Adevarul in urma cu doua saptamani, colaboratorii romani ai IMD dand publicitatii ieri amanunte suplimentare.
Aceste criterii iau in calcul patru elemente, respectiv performanta economica, eficienta economica, eficienta guvernamentala si infrastructura.
Potrivit studiului realizat de IMD, dat publicitatii de Institutul Roman de Cercetari Economico-Sociale si Sondaje (IRECSON), Romania se plaseaza dupa o serie de tari din proximitatea geografica, precum Estonia - pozitionata pe locul 26, Cehia - locul 36, Ungaria - pozitia 37, Slovacia - 40 sau Turcia - 48.
Fata de anii precedenti, criteriile luate in calcul de institutia elvetiana plaseaza Romania pe o pozitie inferioara. Astfel, in 2003 Romania ocupa locul 51, iar in 2004 pozitia 54 din 60 ale clasamentului.
'Trebuie precizat ca evolutia descrescatoare in privinta pozitiei ocupate de Romania nu semnifica, in mod obligatoriu, o tendinta negativa din punctul de vedere al performantelor obtinute pe plan intern, ci faptul ca, desi s-au inregistrat cresteri economice an de an, cresterile inregistrate de alte tari, prin comparatie, au fost mai mari si relativ mai omogen distribuite pe plaja criteriilor considerate', se precizeaza in comunicatul transmis de IRECSON. Pentru o mai buna edificare in privinta evolutiei, respectiv a pozitiilor ocupate, anuarul prezinta - individualizat pe fiecare tara - cate 20 de factori favorizanti, respectiv defavorizanti sub aspectul competitivitatii.
Printre factorii considerati favorizanti, anuarul prezinta in cazul Romaniei investitiile straine directe care au inregistrat in acest an o crestere brutade 46,5% fata de anul trecut, cresterea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor cu 8,59%, stabilitatea ratei de schimb - modificarea paritatii din moneda nationala in SDR 2004/2002 cu 0,01%.
De asemenea, favorabil este considerat indicele costului vietii, respectiv indicele unui cost de produse si servicii in orasele principale exclusiv cheltuielile pentru locuinta. Acest indice se ridica in Romania la 60,1%, etalonul de 100% fiind inregistrat in cazul New York-ului.
Alti factori favorizanti pentru avansul competitivitatii in Romania sunt nivelul datoriei publice interne - 0,15% din PIB, cresterea in termeni reali a PIB - 8,3% si exportul de bunuri - majorare reala de peste 33%.
In schimb, inflatia, nivelul productivitatii, lipsa tehnologiei moderne, subventiile, controlul preturilor si disfunctionalitatile de natura financiar-monetara au actionat negativ, anihiland influenta factorilor pozitivi.
In fruntea ierarhiei se afla Statele Unite ale Americii, Hong Kong, Singapore si Islanda, in randul primelor 24 de tari clasate fiind consemnate salturi spectaculoase fata de anul trecut.
Hong Kong, de exemplu, a sarit de pe locul 6, in 2004, pe locul 2 in 2005, Elvetia de pe locul 14 pe locul 6, iar Chile de pe locul 26 pe locul 19, reusind sa acceada, in 2005, in topul celor 24 de tari bine cotate din punctul de vedere al competitivitatii.
Prin contrast, sunt de mentionat si situatii inverse, care releva regrese, cum este cazul Australiei - care de pe locul 4, in 2004, a cazut pe locul 9, in 2005, pierzand 5 pozitii, Suedia - de pe locul 11 pe locul 14, Austria - de pe 13 pe 17. Si mai semnificative sunt, insa, miscarile in cadrul ierarhizarii a unor tari care nu si-au mai gasit loc in topul celor 24.
Este cazul Malayeziei - care a cazut de pe pozitia 16, ocupata in 2004, pe locul 28, si China - de pe 24 pe locul 31. Surprinde, de asemenea, pozitia Frantei, care ocupa doar locul 30, ca si in 2004, si Italia, care este plasata pe una din ultimele pozitii - 51 in 2004 si 53 in 2005. IMD este o fundatie independenta non-profit, cu sediul in Laussane, Elvetia.
(DC) Anuarul se publica incepand cu 1989 si utilizeaza informatiile care provin, o parte, din surse nationale, regionale si internationale, iar o alta parte din Sondajul anual de opinie WCY, realizat in comunitatea de afaceri.
Sursa: Adevarul, 31 mai 2005.'
30.05.2005
-
Carbochim, afectat de aprecierea leului si pe piata interna
ZF RO - FONDURI MUTUALE CBC
___
Carbochim Cluj-Napoca, unul dintre cei mai mari producatori de abrazive profesionale din Romania, a inregistrat in primele trei luni o cifra de afaceri de 2,14 milioane de euro, in crestere cu aproximativ 5% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Compania a obtinut insa un profit de doar 2.500 de euro, fata de 160.000 in 2004.
'In primele trei luni, noi am vandut pe piata interna la preturi fixe exprimate in euro, iar aprecierea monedei nationale a avut efecte negative asupra rezultatelor finan-ciare. Deoarece principalii clienti activeaza in industria lemnului, un domeniu cu probleme in ultimul timp, am luat decizia de a nu modifica preturile, in conditiile unui numar din ce in ce mai mare de produse din import. La 1 mai am operat insa o majorare a preturilor cu circa 9%, in medie', a declarat directorul general Viorel Popoviciu.
Producatorul de corpuri abrazive vizeaza pentru acest an o crestere cu 15% a cifrei de afaceri, pana la 10,7 milioane de euro (390 miliarde de lei), si un profit brut de 0,86 de milioane de euro (31,5 miliarde de lei), cu peste 40% mai mare fata de anul trecut. Anul trecut, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 9,3 (378,7 miliarde de lei) cu 16,4% mai mare fata de anul anterior si un profit net de 0,6 milioane de euro (24,2 miliarde de lei), in crestere cu peste 60% fata de 2003.
Pentru anul in curs sunt programate investitii de circa 2 milioane euro pentru cumpararea de utilaje si s-a stabilit constituirea a doua firme cu activitati in domeniul comertului si alimentatiei publice. Carbochim produce si comercializeaza corpuri abrazive, respectiv abrazive pe suport, granule de carbura de siliciu si produse carbunoase.
Actionarul majoritar al companiei este Asociatia Salariatilor, cu o participatie de 65,3% din actiuni, iar SIF Banat-Crisana mai detine un pachet de 11,9% din titluri. Carbochim estte listata la Categoria a II-a a Bursei de Valori, unde se tranzactioneaza in jurul pretului de 34.000 lei/actiune. La aceasta cotatie, capitalizarea bursiera a companiei este de 3,65 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 30 mai 2005.' -
Dobanzile la titlurile de stat ar putea sa nu scada in iunie
Curierul National
___
Ministerul de Finante a organizat in mai, sase licitatii de titluri de stat, cu scadentele la doi, trei si cinci ani.
Valoarea cumulata a a emisiunilor a fost de 6.100 miliarde lei, la buget ajungand 5.404,4 miliarde lei, in timp ce ofertele totale ale bancilor s-au ridicat la 15.686,6 miliarde lei.
Lipsa celor 700 miliarde lei se datoreaza, in primul rand, dobanzilor mai ridicate, fata de lunile precedente, solicitate de banci in cadrul ofertelor de cumparare, care au dorit sa profite de anuntul privind cresterea inflatiei anualizate in aprilie la 10%.
In cazul in care inflatia se va mentine ridicata si in mai si iunie, pentru aceasta existand numeroase premise, este foarte posibil ca si luna viitoare dobanzile sa nu scada, putandu-se inregistra chiar usoare cresteri. Intr-o astfel de situatie, Ministerul de Finante ar putea sa recurga la emiterea de euro-obligatiuni, varianta adusa in discutie si de guvernatorul BNR, care considera ca nivelul de indatorare externa este destul de mic pentru economia romaneasca.
In mai, cea mai consistenta crestere au inregistrat-o randamentele bonurilor cu scadenta la cinci ani. Daca in martie acestea erau remunerate cu o dobanda de 6,5%, luna aceasta ele au urcat la 7,8%. Bancile au incercat sa profite de aceasta situatie, insa Finantele au decis sa se imprumute in primele doua saptamani din aceasta luna cu 2.585 miliarde fata de o valoare initiala a emisiunilor de 3.000 miliarde lei. Dobanda la bonurile cu scadenta la trei ani a crescut la randul sau de la 6,75%, in martie la 8%. Acest nivel al randamentului a multumit M.F. care s-a imprumutat, in aceeasi perioada, cu 2.229,5 miliarde, comparativ cu valoarea initiala a emisiunilor de 2.000 miliarde lei.
Bonurile cu scadenta la doi ani au avut cea mai mai stabila evolutie. Randamentul lor s-a mentinut la 7,5%, valoare stabila din martie, fata de varful de 8,9% din februarie. Insa, la ultima licitatie M.F. nu s-a imprumutat considerand prea ridicate cererile de remunerare ale bancilor.
Sursa: Curierul National, 30 mai 2005. -
Telefoane mai putine, profit mult mai mare
Azi
___
Profitul net al operatorului roman de telecomunicatii RomTelecom a crescut cu 356,4% in primele trei luni ale acestui an comparativ cu perioada similara din 2004, ajungand la 46,1 milioane de euro.
'Cresterea veniturilor a avut la baza evolutia pozitiva a serviciilor de inchiriere de linii, interconectare si a celor de date', se precizeaza intr-un comunicat al OTE.
Rata profitului net a crescut de la 5% in primul trimestru al anului trecut la 20,4% in intervalul similar din anul curent. Totodata, datoriile s-au redus cu 19,8%, de la 105,7 milioane de euro la 84,8 milioane de euro.
Numarul de linii fixe de telefonie operate de RomTelecom a scazut in primul trimestru cu 1,1%, situandu-se la sfarsitul lunii martie la peste 4,2 milioane. Programul de restructurare derulat in ultimii ani la RomTelecom de actionarul majoritar a avut ca efect diminuarea numarului de angajati la 15.447 de persoane la finele lunii martie. Spre comparatie, la sfarsitul anului 2004 RomTelecom avea 18.083 angajati, in vreme ce la finele primului trimestru din anul trecut forta de munca totaliza 22.569 salariati.
Grupul OTE a realizat in primele trei luni din 2005 venituri operationale de 1,2 miliarde de euro, in crestere cu 6,1%. In acelasi timp, profitul net al grupului s-a majorat cu 88,6%, pana la 90,7 milioane de euro.
Se pregateste listarea pe bursa
Ministrul comunicatiilor, tehnologiei si informatiilor, Zsolt Nagy, a declarat ca, la sfarsitul acestui an sau inceputul anului 2006, va avea loc listarea companiei Romtelecom pe piata bursiera. Acest lucru a fost posibil in urma proiectului de relansare a operatorul de telefonie mobila Cosmorom, unde Romtelecom detine pachetul majoritar si ale carui datorii, de 200 milioane euro, au fost achitate de investitorul grec CosmOTE.
Scapand de datoriile operatorului de telefonie mobila, Romtelecom a demarat procedurile de listare a unor actiuni la bursa. Mai mult ca sigur, listarea va avea loc pe piata romaneasca, dar decizia va fi stabilita impreuna cu toti actionarii, a mai aratat Nagy. In momentul de fata, se cauta un consultant care sa traseze liniile directoare ale listarii pe bursa, conditiile, termenii si procentul din actiuni destinat acestei operatiuni. 'Vom angaja un consultant care ne va propune posibilitatile si metodele de listare, iar conform acestor solutii vom demara procedura la Bursa din Bucuresti si, in paralel, la alte burse internationale, daca consultantul ne va propune aceasta solutie', a spus ministrul.
Sursa: Azi, 30 mai 2005.'
27.05.2005
-
Zimtub Zimnicea si-a triplat afacerile la trei luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Zimtub Zimnicea, singurul producator roman de tevi care nu a fost achizitionat inca de un investitor strategic, a inregistrat in primul trimestru al acestui an o crestere de aproape trei ori a vanzarilor, fata de perioada similara a lui 2004.
Cifra de afaceri a depasit 2,9 milioane de euro (109 mld. lei), comparativ cu un volum al vanzarilor de un milion de euro (41,7 mld. lei) in primele trei luni ale anului trecut. In aceste conditii, rezultatul din exploatare al companiei s-a dublat fata de anul trecut, ajungand la 134.000 de euro (5 mld. lei). Totusi, pierderile financiare s-au majorat si ele, atingand 111.000 de euro (4,1 mld. lei), ceea ce a facut ca profitul brut al Zimtub pe primele trei luni ale anului sa fie de 23.000 de euro (0,8 mld. lei), nivel mai ridicat totusi decat in 2004. Reprezentantii societatii nu au putut fi contactati pentru a comenta aceste rezultate.
Pentru acest an, Zimtub si-a bugetat un profit brut de circa 164.000 de euro (6 mld. lei), de patru ori mai redus decat cel inregistrat la finele lui 2004. Compania urmareste realizarea unor venituri totale de 16,4 milioane de euro (601 mld. lei), iar investitiile programate pentru acest an depasesc un milion de euro (37,6 mld. lei).
Zimtub produce tevi de otel, o parte importanta a productiei fiind destinata exportului, compania avand clienti importanti in tarile Uniunii Europene, cum ar fi Germania, Austria, Italia, Olanda si Ungaria. In prezent, societatea nu are un actionar majoritar, cel mai mare pachet de actiuni fiind detinut de directorul acesteia, Stelian Dragomir, care controleaza circa 25,4% din actiuni. Un alt actionar important al Zimtub este SIF Oltenia, care si-a majorat recent participatia la 24,8%, pachete semnificative detinand si persoanele fizice Ionel Bocioc (10,3%) si Ion Tugulescu (8,3%).
Actiunile Zimtub sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 29.900 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 3,2 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 27 mai 2005.
Pagina