05.05.2005
-
Cu incasari triple, producatorul de tevi Artrom a facut 1,3 mil. euro profit
ZF RO - FONDURI MUTUALE ART
___
Producatorul de tevi Artrom Slatina, parte a grupului rusesc TMK - al doilea producator de tevi la nivel mondial -, a obtinut in primul trimestru al anului un profit de peste 1,3 milioane de euro (50 mld. lei). In primele trei luni ale lui 2004, profitul companiei a fost de 66.000 de euro (2,7 mld. lei). Aceasta crestere a substantiala a profitului s-a produs in conditiile triplarii cifrei de afaceri, care s-a ridicat in primele luni ale anului la 25,2 milioane de euro (932 mld. lei), comparativ cu 8,4 milioane de euro (339 mld. lei) in aceeasi perioada a lui 2004.
'Cea mai importanta contributie la cresterea profitului o are majorarea valorii adaugate a produselor furnizate clientilor', a comentat Adrian Popescu, directorul general al Artrom. 'Prin investitiile realizate in ultimii ani am vizat modificari ale fluxului tehnologic si diversificarea gamei de produse. In urma punerii in functiune a celor doua linii de tratament termic am inceput sa vindem si tevi in stare tratata. In aceste conditii pretul mediu de vanzare s-a majorat cu circa 20%, de la 700 de euro pe tona la 820-830 de euro pe tona', a explicat Popescu.
Concomitent cu majorarea preturilor, Artrom a realizat si o majorare a productiei cu 20% si isi propune sa atinga pana la sfarsitul anului un nivel de 79.000 de tone de tevi. 'Pentru acest an ne propunem continuarea programului de diversificare a gamei de produse prin realizarea unor investitii de 3,3 milioane de dolari, care vizeaza modernizarea fluxului tehnologic. Aceasta ne va permite o majorare cu 10% a volumului de productie, pana la circa 90.000 de tone in 2006 si o ajustare corespunzatoare a preturilor', spune Popescu.
Circa 80% din productia companiei merge la export, principala piata de desfacere reprezentand-o tarile UE. Artrom are puncte de desfacere in Italia, Germania, Austria si tarile Benelux si este in curs de a-si deschide reprezentante in Spania si Franta. Compania mai exporta in SUA si Canada. Fiind orientata catre export, compania este afectata de intarirea leului fata de euro si dolar. Potrivit lui Popescu, in primele trei luni ale anului, Artrom a inregistrat o influenta de curs negativa de 23 de miliarde de lei (circa 0,6 milioane de euro), in conditiile in care compania lucreaza cu materie prima din tara.
Conducerea Artrom a luat masuri de protectie impotriva fluctuatiilor nefavorabile ale cursului de schimb, una dintre acestea fiind cresterea vitezei de incasare a exportului, fiind agreate forme de plata la livrare sau in avans, care au eliminat multe dintre influentele negative.
Datoriile pe termen de un an ale societatii la sfarsitul lunii martie se ridicau la aproape 39,4 milioane de euro, aproape jumatate reprezentand avansuri incasate in contul comenzilor. La aceeasi data, compania avea de incasat de la clienti 16,5 milioane de euro.
Artrom Slatina este controlata de grupul rusesc TMK prin intermediul companiei Sinara Handel, inregistrata in Germania. Actiunile Artrom sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 27.100 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este de 9,2 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 mai 2005.
' -
Scumpiri de benzina la comenzi private
___
Scapata complet din mana statului pe motiv ca a fost liberalizata, industria petroliera romaneasca functioneaza dupa regulile unei caste al carei tel este aducerea preturilor carburantilor la un nivel care sa asigure profituri consistente: cel putin un euro pe litru de benzina fara plumb.
Intr-o tara in care, atat Finantele, cat si comerciantii sunt lasati in plata Domnului, consumatorii devin marii perdanti. Pentru a colecta cat mai multi bani din accizele si taxele aplicate la carburanti, statul inchide ochii la majorarile alarmante de preturi. In aceste conditii, pana la sfarsitul acestui an, pretul mediu al unui litru de benzina si motorina va depasi valoarea de 1-1,1 euro.
Efectul de bumerang va fi cresterea inflatiei cu 0,4% sau poate mai mult, tinand cont de ponderea importanta pe care carburantii o au asupra preturilor de consum, dar si a balantei de plati externe, cu peste un miliard de dolari. Romania va importa anul acesta sase milioane tone de titei, lucru care, la un pret mediu de 50 de dolari barilul, inseamna un efort de aproape trei miliarde de dolari.
Un roman care, in medie, face trei plinuri a 45 de litri pe luna va scoate cu aproape un milion de lei mai mult din buzunar. Pragul critic de 40.000 lei litrul de benzina permite comerciantilor sa considere acest pret ca fiind de referinta. Acum, profitul brut pentru un litru de benzina fara plumb este de circa 3.500-4.000 de lei.
Tinta finala este un profit mediu de circa 7.000-8.000 de lei pe litru. In plus, rafinariile romanesti trebuie sa investeasca peste un miliard de euro pentru a se conforma reglementarilor de mediu stabilite de UE, in caz contrar urmand sa fie inchise. Acest lucru il stiu proprietarii lor care au obtinut o derogare de patru ani.
Euroscepticul Dinu Patriciu face declaratii alarmante, in spatele carora ascunde, de fapt, foamea de bani a rafinariei pe care o conduce. Petromidia Navodari are nevoie de peste o suta de milioane de dolari pentru a indeplini toate criteriile. Constantin Tampiza, presedintele Lukoil Romania, ne spune ca el trebuie sa cheltuiasca 18 milioane de dolari pentru a scapa de 300.000 de tone de deseuri.
Practic, in cazul in care se va ajunge la un euro litrul de benzina, comerciantii romani vor realiza unul dintre cele mai mari profituri. Cu o rata medie de rentabilitate a capitalului investit de doar 13%, Petrom isi gaseste scaparea in preturi mari. Si toate astea, beneficiind de sase milioane de tone de titei romanesc, extras la putin peste 100 de dolari tona.
Wolfgang Rutenstorfer, presedintele Petrom, admite asta, dar tace.
Cresterea galopanta a cotatiilor la benzina si motorina are in spate explicatii inselatoare. Romanii au toate sansele, pana la sfarsitul acestui an, sa se mandreasca cu faptul ca, cu un an inainte de a intra in Uniunea Europeana, platesc pentru un litru de benzina mai mult decat vecinii unguri. Pret stabilit in urma unor jocuri de culise ale marilor companii.
Dinu Patriciu tinde sa devina un Alan Greenspan al petrolului romanesc. Comparatia poate parea putin fortata, dar, sub paravanul declaratiilor care aparent vizeaza consumatorii, se ascund interese vadit personale ale companiilor petroliere.
In timp ce companii precum Mol sau OMV sunt extrem de rezervate in privinta unor prognoze privind evolutia preturilor si a industriei in general, Dinu Patriciu isi da cu parerea, mai mult decat dezinvolt, despre tot ce misca. Reprezentantii Mol au refuzat, de altfel, sa faca orice fel de comentarii pe aceasta tema.
Deducerea investitiilor facute in rafinarii pentru atingerea standardelor UE, alinierea accizelor pentru a se sustine cresterea vanzarilor de benzina, un euro litrul de benzina motivat de cotatiile internationale si cresterea preturilor la utilitati, accizarea la pompa. Aceste declaratii ascund tot atatea mesaje subliminale ale domnului Patriciu.
Pe scurt, mesajul direct ar fi: nu aveti unde sa fugiti de cea mai scumpa benzina din Europa Centrala si de Est.
Specialistii sustin ca, de fapt, prin privatizarea Petrom, statul nu a rezolvat problema liberalizarii reale a pietei producatorilor de carburanti „deoarece datorita costului mic al titeiului romanesc, Petrom are un avantaj concurential net in defavoarea tuturor celorlalti actori de pe piata'. Partea proasta este ca, acum, acest avantaj este utilizat in defavoarea romanilor.
Petrom foloseste cele circa sase milioane de tone de titei extrase (mai bine de jumatate din consumul anual) din Romania la o valoare aproximativa de 109 dolari tona. Media internationala a cotatiilor pentru tipul de titei Brent cu care este asimilat titeiul romanesc se mentine, in general, in jurul valorii de 300 de dolari tona.
Statul se mai multumeste acum doar cu o redeventa de circa 550.000 de lei tona de titei. In rest, vorbim de profit in buzunarul OMV. Petrom joaca, in acelasi timp, cartea mielului bland care lasa concurenta sa faca primii pasi intr-un razboi al preturilor la benzina si motorina.
Statul, prin Ministerul Economiei, inchide ochii: „Daca pretul materiei prime creste, cred ca este normal ca, in final, si pretul la pompa sa urmeze aceeasi traiectorie. Producatorii stiu bine care sunt costurile cu care se confrunta', spune cu nonsalanta ministrul Codrut Seres.
Gheroghe Constantinescu, directorul de comunicare al Petrom, sustine ca lucrurile nu stau chiar asa, dar refuza sa ne prezinte o explicatie consitenta. Media cresterii consumului de carburanti pe piata romaneasca va depasi 10% in urmatorii cinci ani, in special la motorina, datorita cresterii ritmului de investitii in proiecte de infrastructura si relansarii agriculturii.
Jucatorii din industrie sunt de parere ca, anul acesta, pe fondul exploziei vanzarilor de masini si implicit a cresterii cererii, rafinariile vor procesa 14 milioane tone de titei.
Atunci cand ne-a sfatuit sa amanam intrarea in UE, Patriciu n-a facut decat sa ascunda, in spatele euroscepticismului sau declarat, faptul ca nu are capacitatea de a-si aduce rafinariile Vega si Petromidia la standardele de mediu impuse de UE.
Surse guvernamentale sustin, de altfel, ca Patriciu ar fi cerut o derogare de patru ani a momentului in care trebuie sa indeplineasca aceste standarde, initiativa neconfirmata de presedintele Rompetrol.
Constantin Tampiza, presedintele Lukoil Romania, sustine ca pentru a se conforma cerintelor actuale ale UE, „o rafinarie romaneasca ar trebui sa aiba o marja a costului de productie de 150 dolari tona. Noi, acum, vindem cu 120-130 tona de produse petroliere finite, asa ca nu ne permitem sa investim din surse proprii'.
Asadar, singura solutie care mascheaza costurile mari de productie ar fi, atat pentru Lukoil, cat si pentru Petrom si Rompetrol, majorarea marjei de vanzare a carburantilor la poarta rafinariei care acum este, in medie, intre 5% si 7% pe litrul de benzina si motorina.
Marea problema a lui Dinu Patriciu este ca Petromidia e o rafinarie energofaga, motiv pentru care orice majorare a costurilor la utilitati se reflecta direct in costurile rafinariei. Pe de alta parte, tot Dinu Patriciu cere statului sa admita plata accizelor la pompa, si nu in momentul cumpararii carburantilor.
De ce? E simplu: acum, Rompetrol, de exemplu, este obligata sa achite accizele in momentul in care cumpara benzina de la Petromidia, adica e vorba de o plata in avans. Plata pe care nu o iubeste nimeni, dar, tinand cont de precedentul RAFO, statul nu vrea sa o accepte la 30 de zile.
Firmele mai vor si accize egale la benzina si motorina pentru ca, acum, pe fondul unei supraproductii de benzina la nivel global, s-a ajuns la un deficit de 200 milioane tone de motorina. Nimeni nu a prognozat, in urma cu doi ani, vanzarile record de masini pe motorina.
Apreciata drept varianta mai ieftina, motorina va deveni insa o capcana pentru consumatori, pentru ca in scurt timp va fi vanduta la acelasi pret cu benzina. Iar Dinu Patriciu stie asta.
Cum stam cu rafinarea
• Romania are zece rafinarii, care au o capacitate totala de 22,8 milioane de tone. Dupa 1989, cantitatile de titei procesate au scazut incontinuu, pana la 10,1 milioane de tone in 1999. Situatia s-a imbunatatit in 2000, an in care cantitatea de titei procesata a crescut cu 6,15%.
• Prin cele doua rafinarii Arpechim Pitesti si Petrobrazi, Petrom este cel mai important jucator, acontand 365 din capacitatea de rafinare a tarii. In 2003, cele doua rafinarii au procesat 6,12 milioane tone de titei (1,35 milioane de tone fiind importate), ceea ce a insemnat 56% din totalul titeiului rafinat in Romania.
Sursa: Capital, 5 mai 2005.' -
CEC se transforma intr-o banca normala
Capital
___
Garantia totala a statului pentru depozitele constituite de populatie la CEC va fi mentinuta numai pana in momentul privatizarii institutiei. Potrivit noului presedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni, Eugen Radulescu, aceasta este una dintre modificarile pe care un proiect de ordonanta, elaborat de Ministerul Finantelor Publice, le va aduce statutului CEC.
Noul act normativ va permite CEC sa efectueze toate operatiunile specifice bancilor comerciale. „In acelasi timp, operatiunile pentru care CEC avea exclusivitate vor putea fi efectuate de orice banca comerciala sau de catre Trezoreria Statului', spune Radulescu. Acesta este cazul consemnatiunilor, carora le vor lua locul conturile escrow.
Pana in momentul privatizarii, CEC va emite carduri bancare si va desfasura servicii de transferuri valutare internationale, printr-un provider cu capital american. Presedintele CEC intentioneaza sa mentina numarul de unitati teritoriale, singurele restructurari fiind prevazute la nivelul personalului, dar fara miscari ample.
Radulescu este de parere ca vanzarea CEC ar trebui sa includa o clauza pentru noul proprietar privind pastrarea unui anumit nivel de locatii.
Sursa: Capital, 5 mai 2005.'
04.05.2005
-
Dividende duble pentru SIF-uri de la BCR si BRD
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Cele cinci societati de investitii financiare (SIF) isi vor dubla in acest an cea mai importanta sursa de venituri, dividendele incasate de la banci, in conditiile in care anul trecut a fost marcat de cresteri consistente de profituri in sistemul bancar.
Cu toate acestea, doar doua dintre SIF-uri si-au bugetat pentru acest an profituri in crestere.
Fiecare dintre cele cinci SIF-uri va incasa aproximativ 7 mil. euro de la cele mai mari banci romanesti, BCR si BRD. Ambele banci vor acorda in acest an dividende aproape duble fata de cele platite anul trecut, in conditiile in care profiturile obtinute au inregistrat cresteri semnificative anul trecut.
Cel mai putin va incasa SIF Banat-Crisana, 6,9 mil. euro. Societatea a decis anul trecut sa renunte la o parte a actiunilor BRD prin tranzactii pe Bursa. Cel mai mult va primi SIF Oltenia, care detine cele mai mari participatii dintre SIF-uri la cele doua banci. Aceasta va primi drept dividende 7,3 mil. euro. Fiecare dintre cele cinci SIF-uri detine in jur de 5% din BCR si 6% din BRD. Dividendele pe care SIF-urile le vor incasa de la BCR si BRD reprezinta mai mult de jumatate din profiturile din bugetele de venituri si cheltuieli pe acest an.
SIF Muntenia si SIF Banat-Crisana, singurele care anticipeaza cresteri de profit in acest an au estimat un castig de aproape 13 mil. euro anul acesta.
SIF Oltenia si-a bugetat pentru acest an un profit de 13,7 milioane de euro. SIF Transilvania previzioneaza un profit net de 9,4 milioane de euro, in timp ce SIF Moldova estimeaza ca va incheia anul cu un profit net de 9,5 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 mai 2005.
-
Managerii SIF-urilor, in fata unei noi provocari
___
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a elaborat, la jumatatea lunii trecute, un proiect de regulament privind posibilitatea societatilor de investitii financiare (SIF) de a efectua plasamente in strainatate. Totodata, sunt prevazute majorari in ceea ce priveste numarul si limitele procentuale de detinere in diferite instrumente pentru SIF-uri. Gabriela Anghelache, presedinte al CNVM, ne-a declarat ca aceasta decizie reprezinta o consecinta fireasca a necesitatii transpunerii directivelor Uniunii Europene privind plasamentele financiare. Am incercat sa aflam care este parerea managerilor acestor societati despre perspectiva investitiilor pe pietele externe.
In momentul de fata, CNVM asteapta reactii din piata, tinand cont ca, pana la sfarsitul lunii mai, regulamentul trebuie finalizat: 'Tarile membre UE pot alege sa aplice imediat sau nu transpunerile directivelor. Din punctul meu de vedere, problema este de cand intra in vigoare acestea, pentru ca avem nevoie si de o perioada de acomodare' - ne-a declarat dna Gabriela Anghelache.
Managerii trebuie sa se adapteze din mers
Gheorghe Popa, directorul executiv al SIF Muntenia, a declarat pentru ziarul 'Curentul' ca aceasta oportunitate implica o atitudine imediata: 'In primul rand, trebuie sa pregatim o grupa de elita, de specialisti in emergenta pietei noastre de capital, care sa analizeze pietele externe. Nu va mai fi vorba numai de o dezbatere teoretica a problemei, pentru ca, de aceasta data, vom avea si posibilitatea sa intervenim pe alte piete. De aceea, trebuie sa ne pregatim si sa ne adaptam din mers schimbarilor care vor avea loc'. De aceeasi parere este si Ioan Cuzman, presedinte al SIF Banat Crisana. Domnia sa apreciaza ca deschiderea SIF-urilor la investitiile de pe pietele externe trebuie abordata cu prudenta: 'Trebuie sa studiem foarte atent oferta care exista pe alte piete de capital, in primul rand din Europa. Trebuie sa avem in vedere indicii acestor piete, societatile cotate, sa cunoastem regulile lor si abia apoi sa actionam'.
SIF Moldova negociaza deja cu investitori straini
Presedintele CNVM, Gabriela Anghelache, apreciaza ca o mare atentie trebuie acordata atragerii si mentinerii investitorilor straini. De modul de constituire si de valorificare a unui portofoliu depinde rentabilitatea unei investitii. 'Colaborarea cu parteneri din Europa inseamna credite in portofoliul lor, dar si in portofoliul nostru', sustine si Gheorghe Popa.
SIF Moldova a inceput deja negocierile pentru schimbul unor pachete de actiuni. Conform celor declarate de catre noul presedinte al SIF Moldova, domnul Sorin Turtoescu, s-au initiat deja discutii cu investitori straini listati la bursele din Europa, si care sunt majoritari in societati unde SIF Moldova este actionar minoritar. 'Aceste discutii isi propun realizarea unui schimb de actiuni, astfel incat SIF Moldova sa cedeze pachetul minoritar din societatea romaneasca, in schimbul unui pachet de actiuni al societatii majoritare listate pe Bursa din Europa. Interesul este bilateral', ne-a precizat domnul Turtoescu. Purtatorul de cuvant al SIF Moldova, Radu Albu, ne-a explicat: 'Analizam zilnic piata romaneasca, impreuna cu echipa noastra de specialisti care, in paralel, urmareste si evolutiile anumitor societati listate la bursele din Europa. Consideram ca aderarea noastra la UE si intrarea investitorilor straini pe piata romaneasca trebuie sa atraga si reglementarea posibilitatii SIF-urilor de a investi in strainatate. Intentia noastra este sa ne implicam in pietele financiare din tarile UE, piete lichide, care confera suficiente informatii, pentru a putea lua decizii profitabile'.
Limita de 20% din valoarea activului net
Mentionam ca un SIF va putea detine, daca proiectul de regulament al CNVM va fi aprobat in luna iulie, instrumente ale pietei monetare si valori mobiliare tranzactionate pe o piata reglementata, din tara sau din strainatate, apartinand unui singur emitent, in limita a 20% din valoarea activului net. In prezent, Instructiunea 5/2004 stabileste ca un SIF poate achizitiona valori mobiliare inscrise la tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti si Bursa Electronica RASDAQ (BER) - altele decat obligatiunile - in limita a 10% din activ, pragul putand fi majorat la 15%, in situatia in care depasirea se datoreaza investitiei in obligatiuni. De asemenea, se precizeaza ca un SIF nu poate efectua investitii pe pietele externe.
Efectuarea de investitii pe pietele din alte tari reprezinta, sustin analistii, o provocare pentru managerii SIF. Pe de alta parte, avand in vedere dimensiunile reduse ale pietei de capital din tara noastra si optiunile investitionale restranse, accesul SIF-urilor la investitii in strainatate ar putea conduce la imbunatatirea rezultatelor acestor companii si, implicit, la cresterea increderii jucatorilor la Bursa pentru actiunile SIF.
Sursa: Curentul, 4 mai 2005.' -
Aerostar trimite in somaj 331 de salariati
Cronica Romana ARS
___
Uzina AEROSTAR SA trece, in aceste zile, prin a treia restructurare din 1994 incoace. Daca primele doua au fost impuse prin hotarare de govern societatea port-drapel a industriei bacauane avand multe obligatii fata de industria de aparare, aflata si ea in reducere de productie - acum, lipsa de contracte si comenzi concrete se repercuteaza negativ asupra balantei de plati a uzinei, informeaza RomNET. Un factor determinant in rezultatele negative pe primele doua luni din 2005 a fost intarirea monedei nationale in raport cu moneda europeana si cea americana. In acest fel, contractile evaluate la un anumit curs, sunt evaluate acum la un curs nou. Uzina s-a mentinut cu greu in acest timp, insa datorita unui management performant, si, mai ales, datorita faptului ca a reusit sa intre pe piata internationala, ea a reusit sa se mentina, cu eforturi, pe linia de plutire. Datorita dificultatilor economice din 2005, conducerea AEROSTAR SA a hotarat sa desfiinteze un anumit numar de posturi. Conform declaratiilor liderului de sindicat AVIAS (sindicat care are in componenta 755 dintre salariati), Ion Bujor, au fost analizate doua variante de disponibilizare: prima, cu riscuri pentru AEROSTAR, in care maximum 331 de angajati vor fi trimisi in somaj si, a doua, cu mai putine riscuri pentru societate, cu 610 posturi desfiintate. Consiliul de administratie, impreuna cu cele trei sindicate, AVIAS, ITEF si 22 Decembrie, au optat, in spiritul unor masuri de protejare sociala, pentru prima varianta. In acest fel, AEROSTAR SA va ramane cu un minimum de 1.717 angajati. Posturile care vor fi disponibilizate sunt grupate in urmatorul mod: 1/3 personal indirect productiv (muncitori, ingineri, economisti), 2/3 personal direct productiv. Preavizele vor fi date incepand de maine, 29 aprilie. Conform legislatiei in vigoare, timp de 30 de zile, disponibilizatii vor avea posibilitatea sa conteste decizia patronatului. Listele cu cei disponibilizati s-au afisat marti, 27 aprilie. Disponibilizarea nu se face la cerere, ci prin desfiintarea postului. Cei care vor intra in somaj de maine, 29 aprilie, vor primii 2 salarii medii, salarii compensatorii in functie de vechimea in munca, indemnizatia de somaj la care se adauga un venit de completare in functie de vechime si salariul negociat in intreprindere.
Sursa: Cronica Romana, 4 mai 2005. -
Grupul austriac Wiener Stadtische preia Omniasig
Adevarul
___
Grupul austriac Wiener Stadtische, actionarul majoritar al societatilor de asigurare Unita si Agras, a incheiat, marti, un acord de preluare a Omniasig SA, numarul trei pe piata de profil din Romania, valoarea tranzactiei fiind evaluata la aproape 100 milioane euro, potrivit unor surse din piata. In urma operatiunii, Wiener Stadtische va cumpara 68,87% din actiunile detinute de TBIH Financial Services NV (Olanda), unul dintre principalii operatori ai pietei financiare din Europa Centrala si de Est. Potrivit acelorasi surse, grupul austriac va prelua si actiunile controlate de Constantin Toma, presedintele consiliului de administratie al Omniasig, reprezentand aproape 7% din capitalul companiei. Prin Unita si Agras, grupul Wiener Stadtische acopera 6,3% din piata asigurarilor generale si de viata din Romania, iar dupa preluarea Omniasig ponderea va creste la aproape 19%. La finele anului trecut, Omniasig (inclusiv subsidiarele) controla circa 12,5% din piata. Astfel, grupul austriac a devenit numarul doi pe piata asigurarilor din Romania, dupa Allianz-Tiriac Asigurari, a carui cota se situeaza in jurul a 21%. Datele preliminare arata ca piata asigurarilor a atins, la finele anului precedent, un volum de aproape 35.300 miliarde de lei (870 milioane de euro), in crestere cu peste 30% fata de 2003.
Sursa: Adevarul, 4 mai 2005.
03.05.2005
-
UAMT Oradea si-a bugetat venituri de 20 de mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE UAM
___
Producatorul de piese auto UAMT Oradea estimeaza ca va realiza in acest an venituri totale de 731,6 miliarde de lei (20,2 mil. euro), in crestere cu 20%, si un profit net de 15,1 mild. lei, raportat la o cifra de afaceri de 730 mld. lei. Veniturile companiei ar urma sa avanseze in acest an intr-un ritm superior cheltuielilor, ceea ce va permite obtinerea unui profit net de 15,1 mld. lei, fata de 1,6 mld. lei in 2004. Potrivit datelor companiei, cifra de afaceri va inregistra, de asemenea, o crestere de aproape 30% fata de nivelul de 571,8 mld. lei raportat anul trecut. Bugetul de venituri si cheltuieli al UAMT aferent anului 2005 a fost aprobat, la finele saptamanii trecute, de actionarii companiei. UAMT SA a fost infiintata prin transformarea fostei Intreprinderi de subansamble si piese pentru mijloace de transport Oradea, constituita in 1951, in societate comerciala pe actiuni. Titlurile companiei sunt listate, din 1995, la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti, avand o valoare nominala de 4.500 lei. Pretul de referinta al unei actiuni UAMT era, in sedinta de miercuri, de 6.300 lei pe titlu. Compania are un capital social in valoare de 112,8 mld. lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 mai 2005. -
Compania ungara BorsodChem vrea sa cumpere Oltchim
Curierul National OLT
___
Compania maghiara BorsodChem, care doreste sa-si extinda capacitatile de productie, a anuntat ca va inainta o oferta pentru achizitionarea combinatului Oltchim Ramnicu Valcea, care a avut, in 2004, venituri de aproape 400 de milioane de euro, transmite Reuters, citata de Mediafax.
'Daca noul Guvern al Romaniei va privatiza Oltchim anul viitor, vom inainta, sigur, o oferta... avand in vedere prezenta companiei romanesti pe pietele statelor mediteraneene', a declarat directorul executiv al BorsodChem, Laszlo Kovacs.
El a mentionat ca BorsodChem ar putea realiza si alte achizitii, la sfarsitul anului acesta sau anul viitor.
'BorsodChem este interesata si de compania poloneza Zachem, insa nu credem ca vom inainta o oferta, intrucat nu avem informatii ca situatia economica a firmei s-a imbunatatit', a continuat oficialul.
Pentru anul 2005, producatorul din industria chimica a alocat 41,83 miliarde de forinti pentru investitii.
BorsodChem, una dintre primele doua mari companii de produse chimice din Ungaria, a inregistrat in primul trimestru un profit net de 5,31 miliarde de forinti (27,35 milioane de dolari), in scadere cu 14,8 la suta fata de perioada similara a anului trecut, insa veniturile au crescut cu 18,9 la suta, pana la 41,93 miliarde de forinti. Profitul operational s-a majorat cu 60 la suta, atingand un nivel de 5,68 miliarde de forinti.
Potrivit strategiei elaborate de autoritatile romane pentru accelerarea privatizarii in industrie, procesul de privatizare a Oltchim va fi initiat in cursul semestrului al doilea din acest an, dupa rezolvarea litigiilor cu actionarii minoritari privind conversia in actiuni a creantelor Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului.
Litigiul declansat de micii actionari nu s-a finalizat
Ministerul Economiei si Comertului va pregati pentru aceasta societate un program de privatizare specific, care sa rezolve probleme precum furnizarea de materii prime pe termen lung, in mod special de la Arpechim Pitesti.
Principalul actionar al societatii este Ministerul Economiei si Comertului, insa nivelul exact al participatiei detinute de stat este subiectul unui litigiu declansat de actionarii minoritari.
La 28 noiembrie 2003, Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor Oltchim a decis transformarea in actiuni a datoriei pe care societatea o avea fata de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), care a devenit ulterior AVAS.
Capitalul social al Oltchim urma sa creasca de la 323,5 miliarde lei la 3.549 miliarde lei, actiunile suplimentar emise urmand sa intre in portofoliul MEC, care a preluat participatia Autoritatii pentru Privatizare.
La acea data, Autoritatea pentru Privatizare detinea 53,25 la suta din actiunile Oltchim, restul titlurilor fiind in proprietatea fondului de investitii Lindsell Enterprises Limited (12,03 la suta), SIF Oltenia (7,2 la suta) si a altor actionari (8,97 la suta).
Hotararea AGEA a fost contestata de unul dintre actionarii minoritari, pe motiv ca micii detinatori de titluri nu au beneficiat de dreptul de preemtiune, iar participatia lor a fost puternic diminuata.
De asemenea, actionarul a contestat si modalitatea de calcul a valorii noilor actiuni, aratand ca activele Oltchim nu au fost evaluate corespunzator.
Sursa: Curierul National, 3 mai 2005.' -
Electroaparataj a ramas singura in cursa pentru Moldoplast
Curentul ELJ
___
Soarta Societatii Moldoplast Iasi nu a fost hotarata nici pana in prezent. Dupa ce, pentru achizitionarea pachetului de actiuni detinut de stat, reprezentand 97,3608% din capitalul social al companiei iesene, au fost depuse trei oferte, in prezent, negocierile continua cu doar un singur ofertant: Electroaparataj.
Celelalte doua societati - Energoreparatii Serv, in consortiu cu SPS Linea si Asociatia Moldoplast si Iasitex - au fost respinse, pentru ca nu au indeplinit diferitele conditii de precalificare impuse de Autoritate. Nici oferta venita din partea Electroaparaj nu i-a multumit, intr-o prima faza, pe membrii Comisiei de negociere din cadrul AVAS, motiv pentru care i s-a cerut imbunatatirea ofertei atat din punct de vedere financiar, cat si tehnic. Potrivit reprezentantilor AVAS, analiza dosarului nou intocmit de societatea bucuresteana trebuia finalizata in decursul acestei saptamani, insa nu s-a comunicat nimic oficial, ceea ce presupune ca semnarea contractului de vanzare-cumparare inca treneaza. In afara de AVAS, ceilalti actionari ai companiei iesene detin 2,6392% actiuni, iar obiectul sau de activitate il reprezinta fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilelor din material plastic.
Sursa: Curentul, 3 mai 2005.
Pagina