29.09.2005
-
Oil Terminal risca sa fie executata silit pentru o datorie inventata
Ziua OIL
___
Compania Oil Terminal Constanta risca, incepand de astazi, sa fie scoasa la licitatie pentru o datorie care apartine, de fapt, RAFO Onesti, ca urmare a unei sentinte judecatoresti emise de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Ieri a expirat termenul la care compania ar fi trebuit sa plateasca Ministerului de Finante 1112 miliarde de lei, reprezentand TVA, taxe vamale si penalitati, in caz contrar fiind amenintata cu executarea silita.
In 2002, intre Oil Terminal Constanta si RAFO Onesti, firma lui Corneliu Iacobov, s-a incheiat un acord privind tranzitarea si stocarea a 1300 de milioane de tone de petrol brut. Produsul a ajuns in cele din urma in conductele RAFO, dar dupa ce a fost curatat de reziduuri si apa de catre cei de la Oil Terminal.
Trebuie mentionat clar faptul ca RAFO Onesti a fost singurul agent economic care a facut comanda de import, in timp ce compania constanteana a fost doar un intermediar, care a pus la dispozitie instalatiile necesare. Mai mult, firma lui Iacobov era singurul proprietar al titeiului si, implicit, singurul responsabil privind plata taxelor aferente importului.
Cu toate acestea, raspunderea a cazut pe capul celor de la Oil Terminal, din cauza unor lacune legislative, in primul rand a deciziei din 7 august 2002 a Ministerului Finantelor Publice care a emis un certificat prin care plata TVA-ului si a taxelor se suspenda pe o perioada de 60 de zile de la data inregistrarii declaratiei de import.
Profitand de aceasta norma, RAFO nu a platit debitele nici dupa incetarea celor 60 de zile. Avand numeroase relatii la nivelul fostei guvernari, Iacobov a fost lasat in pace pana in 2004, nici o institutie negrabindu-se sa recupereze suma datorata.
Oil Terminal nu a achitat nici un leu, considerand, pe buna dreptate, ca decizia instantei este absurda, arbitrara si fara nici o legatura cu realitatea. Nu a mai contat nici macar faptul ca, intre timp, RAFO Onesti a recunoscut creanta de peste o mie de miliarde, deculpabilizand astfel compania constanteana.
'Acarul Paun' a fost somat sa isi achite 'datoria' catre stat, pana pe data de 29 septembrie, asa ca de astazi, la cererea Ministerului de Finante, orice executor judecatoresc poate proceda la aplicarea sentintei Inaltei Curti de de Casatie si Justitie.
Sursa: Ziua, 29 septembrie 2005.' -
Omniasig cere reluarea privatizarii Astra. Demersul este un abuz, spune Astra
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania Omniasig solicita Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) sa reia procedura de privatizare a Astra, ca urmare a neindeplinirii de catre cumparator, societatea Nova Trade, a obligatiilor asumate prin contractul de vanzare-cumparare a actiunilor asiguratorului. Reprezentantii Astra afirma insa ca tema ca legea a fost respectata si ca actiunea Omniasig este abuziva si nu are temei legal.
Omniasig, companie membra a grupului austriac Wiener Stadtische, a depus luni, la Tribunalul Bucuresti, sectia a VI-a Comerciala, o cerere de chemare in judecata a AVAS, Astra si Nova Trade, conform unui comunicat al companiei trimis Mediafax. Fosta Autoritate pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a vandut, in luna iulie 2002, societatii Nova Trade, pentru suma de 2,5 milioane de dolari, pachetul de 75,67% din actiunile societatii de asigurare Astra. Potrivit contractului de privatizare, Nova Trade s-a angajat sa realizeze investitii, inclusiv majorarea capitalului social, in suma de 43 mil. dolari. Conform Omniasig, contractul s-a incheiat cu incalcarea conditiilor referitoare la obligativitatea majorarii capitalului social de catre cumparator numai prin aport in numerar, conditii impuse participantilor la procesul de privatizare prin caietul de sarcini. 'Consiliul de administratie al Astra a hotarat majorarea capitalului social al societatii prin aport in natura, respectiv un imobil, uzand de “facilitatea” oferita de APAPS', au spus reprezentantii companiei.
Conform contractului de privatizare, cumparatorul de actiuni Nova Trade se obliga sa efectueze in societate, din surse proprii sau atrase, pe o perioada de sase ani, investitii constand in aport in capital, in numerar si/sau natura, in valoare de aproximativ 43 mil. dolari. In replica la afirmatiile facute de Omniasig, compania Astra spune ca metoda de privatizare aleasa de fosta APAPS a fost cea a negocierii directe si nu a licitatiei, motiv pentru care nu a fost intocmit un caiet de sarcini pe care potentialii investitori aveau obligatia sa il respecte, ci un dosar de prezentare in baza caruia potentialii cumparatori si-au formulat oferta de cumparare. Reprezentantii Astra Asigurari spun ca demersul Omniasig este abuziv si anticoncurential.
'Actiunea Omniasig este o campanie pe o tema deja epuizata prin trecerea unei perioade indelungate de la privatizarea societatii, al carei scop vadit este eliminarea unui concurent puternic de pe piata asigurarilor', au declarat ei. Reprezentantii Astra au mai adaugat ca privatizarea a fost facuta cu respectarea legislatiei in vigoare si ca afirmatiile Omniasig referitoare la nulitatea hotararii privind majorarea capitalului social sunt neintemeiate, avand in vedere ca la data adoptarii de catre Consiliul de Administratie al SC ASTRA SA a hotararii de majorare a capitalului social (atat in natura, cat si in numerar) ca efect al realizarii obligatiilor de investitii asumate prin contractul de privatizare de catre SC NOVA TRADE SA, art.16 alin.4 din Legea nr.32/2000 era nemodificat, dispunand varsarea capitalului social integral in forma baneasca numai la constituirea societatilor de asigurare.
Majorarea de capital a fost contestata in justitie si de SIF-uri, care sunt actionari ai Astra, iar acestea au castigat procesul in primele doua instante. Dosarul se afla acum la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a dispus ieri in cadrul ultimei infatisari un nou termen de judecata.
Sursa : Ziarul Financiar, 29 septembrie 2005.
' -
Actionarii societatilor de asigurari aflate sub supraveghere financiara nu mai pot incasa dividende
Curentul
___
Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a hotarat, la data de 20 septembrie 2005, adoptarea normelor privind drepturile, obligatiile si competentele administratorului special desemnat sa administreze societatile de asigurari aflate in stare de faliment sau situatie financiara dificila.
Din momentul numirii acestuia, sunt suspendate toate atributiile actionarilor semnificativi si cele ale persoanelor semnificative din societate, activitatea, atributiile si competentele Consiliului de Administratie, precum si dreptul acestora la remuneratie. Tot din acel moment, se suspenda si dreptul de vot al actionarilor in privinta numirii si/sau a revocarii Consiliului de Administratie, dar si dreptul actionarilor la dividende. Suspendarea opereaza si isi produce efectele pe toata durata procedurii de redresare financiara prin administrare speciala.
De la data desemnarii, administratorul special trebuie sa examineze activitatea societatii si sa intocmeasca, in termen de 10 zile, un raport amanuntit cu privire la situatia financiara a acesteia, in care trebuie precizate inclusiv cauzele care au condus la declansarea crizei, dar si persoanele vinovate. Raportul va preciza si posibilitatile reale de redresare financiara a societatii sau, dupa caz, motivele care impiedica atingerea scopului acestei proceduri. Normele au fost publicate in 'Monitorul Oficial' nr. 866 din 26/09/2005.
Sursa: Curentul, 29 septembrie 2005.'
28.09.2005
-
Investitiile Compa Sibiu vor trece anul acesta de 10 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE CMP
___
Producatorul de componente auto Compa Sibiu va investi anul acesta peste 10 milioane de euro in tehnologia necesara dezvoltarii facilitatilor de productie pentru partenerii sai traditionali Honeywell, Bosch si Kayo. Potrivit oficialilor firmei, pentru sustinerea programelor de investitii sunt prevazute atat resurse proprii, cat si credite bancare.
'Colaborarea cu Honeywell a fost demarata in urma cu doi ani, iar in acest moment este in etapa de maturizare. Pentru concernul american producem componente pentru turbosuflante si am investit pana acum mai multe milioane de euro in retehnologizare', a declarat pentru ZF Transilvania Tiberiu Bucur, director de marketing si vanzari in cadrul companiei.
Reprezentantii companiei au anuntat, de asemenea, o crestere de 76,5% a cifrei de afaceri pe primele sase luni ale anului, fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand valoarea acesteia a fost de aproximativ 18 milioane de euro. In schimb, compania a inregistrat o usoara scadere a profitului net, care a atins la finalul lunii iunie 1,2 milioane de euro. In urma acestei evolutii conducerea companiei estimeaza ca, pana la sfarsitul lui 2005, cifra de afaceri va fi de peste 60 de milioane de euro.
'Pietele pe care activam, atat cea interna, cat si cea internationala, sunt afectate puternic de factori perturbatori importanti precum cursul euro (in tara), pretul petrolului sau pretul materiilor prime, dar in principiu, exista o evolutie pozitiva a cererii pe aceste piete, fapt ce creeaza premise favorabile dezvoltarii in acest domeniu', a mai declarat Tiberiu Bucur. Potrivit acestuia, in primele sase luni ale acestui an Compa Sibiu a achizitionat materii prime in valoare de 13,5 milioane de euro, valoare cu 95% mai mare decat in aceeasi perioada din 2004. Compania sibiana a incheiat exercitiul financiar pe 2004 cu vanzari totale de aproximativ 41 de milioane de euro, profitul net cifrandu-se la 1,6 milioane de euro.
Societatea a incheiat in ultimii ani mai multe parteneriate pentru productia de subansambluri auto cu companii internationale de profil, precum grupul american Honeywell Garett sau cel japonez Koyo, Compa investind mai multe milioane de euro in aceste proiecte. Societatea mai are un contract de colaborare si cu grupul german Bosch. De altfel, turbosuflantele marca Garrett acopera 48% din piata mondiala de profil si echipeaza motoarele unor marci de automobile precum Alfa Romeo, Audi, BMW, Citro''n, Fiat, Lancia, DaimlerChrysler, Nissan, Opel, Peugeot, Renault, Saab, Seat sau Volkswagen. Grupul industrial Honeywell Garett mai detine in Romania, incepand cu 1997, o alta divizie de productie pentru turbosuflante in Bucuresti, iar reprezentantii concernului industrial american estimeaza ca afacerile derulate in Romania se cifreaza la aproximativ 220 de milioane de dolari pe an.
Compa Sibiu este unul dintre cei mai importanti producatori de piese auto din Romania, piesele fabricate fiind folosite la motoare de autoturisme, vehicule comerciale, utilaje agricole sau material rulant feroviar. Compa este controlata in prezent de salariati, care detin peste 51,1% din actiunile societatii. In actionariatul companiei au intrat in ultimii ani si o serie de fonduri de investitii. Astfel, fondul Hyposwiss Danube Tiger detine o participatie de 9,9%, iar fondurile Broadhurst si Lindsell, administrate de aceeasi societate, New Century Holdings, au impreuna o participatie de 7,2%. Societatea de intermediere bursiera Broker din Cluj-Napoca detine impreuna cu persoanele implicate peste 5,2% din actiunile societatii. Actiunile companiei sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti.
Sursa: Ziarul Financiar, 28 septembrie 2005.
' -
Cemacon isi majoreaza capitalul pentru listarea la Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE CEON
___
Producatorul de materiale de constructii Cemacon Zalau intentioneaza sa-si majoreze capitalul social cu peste 5,86 milioane de lei (1,66 milioane de euro) in vederea listarii la Bursa de Valori. In urma acestei majorari, capitalul social va fi de 7,3 milioane de lei (2,08 milioane de euro), fiind indeplinita astfel prima conditie pentru listarea la Bursa, care prevede ca un emitent trebuie sa aiba capitalul social mai mare de 2 milioane de euro. Majorarea se va realiza din rezervele constituite din profitul anilor precedenti.
'Intentionam sa ne listam la Bursa pentru a beneficia de oportunitati de finantare pentru viitoarele proiecte de investitii, oportunitati la care nu am avut acces pana acum. Procesul de listare la Bursa se va derula anul viitor in functie de conditiile pe care va trebui sa le indeplinim', a declarat pentru ZF Andrei Hodis, directorul de marketing al Cemacon.
Majorarea de capital se va realiza prin incorporarea rezervelor constituite din profitul anilor precedenti si emisiunea unui numar de circa 2,34 milioane de actiuni cu valoarea nominala de 2,5 lei care vor fi distribuite gratuit actionarilor in raport de 4 actiuni noi pentru o actiune detinuta.
Anul trecut, Cemacon a realizat o cifra de afaceri de peste 5,8 mil. euro, cu 35% mai mare decat in 2003, si un profit net de 1,2 mil. euro. Pentru acest an, reprezentantii societatii estimeaza o scadere a profitului, in conditiile in care pe piata au intrat puternic materiale de constructii din import. 'Speram ca vanzarile sa depaseasca in acest an nivelul din 2004, insa probabil ca profitul nu va fi la fel de bun, deoarece deprecierea euro a stimulat importurile, iar noi am fost nevoiti sa scadem preturile pentru a ne mentine competitivi pe piata', a aratat Hodis.
Sursa: ZIarul Financiar, 28 septembrie 2005.
' -
PD vrea sa stearga datoriile a zece fabrici de bere
Gardianul
___
In ciuda faptului ca politica actualei puteri este de a nu mai acorda facilitati fiscale societatilor comerciale, deputatul PD Alexandru Mocanu a initiat un proiect de lege privind stergerea unor datorii de peste 361,5 miliarde lei la zece fabrici de bere din categoria IMM-urilor. Chiar daca acestea nu indeplinesc criteriile obligatorii pentru a putea primi ajutoare de stat, atat Consiliul Concurentei, cat si Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si-au comunicat acordul de principiu.
In expunerea de motive la acest proiect de lege se arata ca este necesara anularea unor creante fiscale la cele zece fabrici de bere care se incadreaza la categoria IMM, deoarece acestea se afla in dificultate. Cele mai mari greutati au fost provocate de faptul ca societatile producatoare de bere care au capacitate de sub 200.000 hectolitri pe an au fost nevoite sa plateasca accize la acelasi nivel ca cele care au capacitate mult mai mare de productie, se mai arata in expunerea de motive. Anul acesta situatia s-a schimbat, in sensul ca producatorii mici si mijlocii platesc o acciza de 0,43 euro/hl/1 grad Pluto, iar marii producatori 0,74 euro/hl/1 grad Pluto. Insa fabricile mici si mijlocii nu s-au multumit cu atat si au cerut si anularea datoriilor si penalitatilor aferente inregistrate la 31 decembrie 2004.
Conditii neindeplinite
Cele zece fabrici sunt: Bere-Spirt Turnu Sverin, Bere Alutus – Ramnicu Valcea, Bere Robema SA– Rosiorii de Vede, Bere Trei Stejari SA - Sibiu, Bere SA Azuga, Martens SA Galati, Ardealul SA Blaj, Salonic SRL Giurgiu, IMEX SRL Pitesti si SC Cozla roductie Piatra Neamt. Cea mai mare datorie, 203 miliarde de lei, este inregistrata de SC Bere si Malt Robema din Rosiorii de Vede, societate care nu se nu indeplineste conditiile unei intreprinderi mici si mijlocii. Dupa cum se lauda reprezentantii societatii, Robema are peste 300 de angajati, plus cei din reteaua de distributie, iar IMM-urile nu pot avea mai mult de 250 de salariati. Tot conducerea societatii se lauda cu vanzari bune si cu o capacitate de productie de circa 200.000 hectolitri (n.n. la limita de a intra in categoria societatilor de capacitate mare). Acest lucru contrazice prevederile Regulamentul Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat acordat IMM-urilor potrivit carora societatile pot beneficia de facilitati daor daca sunt considerate 'firme in dificultate'. Actionarul majoritar este Nazmi Dugan, un cetatean de origine turca, acesta mai fiind actionar la o fabrica de bere-Bere Lichior Margineni.
O alta societate care este listata si pe Rasdaq, Bere Azuga, a incheiat anul trecut cu un profit de peste 25 miliarde de lei. Datoriile care ar urma sa fie anulate se ridica la 53 miliarde de lei. Societatea a fost preluata in 1999 de un german, pe nume Friederich Ipsen, care l-a desemnat pentru a-i reprezenta interesele pe fostul presedinte al Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma. Datorii mari, de aproape 26 miliarde de lei, inregistreaza si Bere Alutus din Ramnicu Valcea, aceasta fiind o societate la care actionar este un fost deputat PSD. Alte datorii de 44 miliarde lei sunt inregistrate la SC Bere-Spirt Turnu Severin care este alta societate listata pe Rasdaq.
Sursa: Gardianul, 28 septembrie 2005.' -
Pretul actiunilor - hotarator in desemnarea viitorului proprietar al BCR
Curentul
___
Comisia de privatizare a BCR a aprobat, ieri, grila de punctaj care va sta la baza departajarii ofertantilor ramasi in cursa pentru preluarea pachetului de actiuni al acestei banci. Membrii comisiei au hotarat, in unanimitate, ca, in structura grilei de evaluare a ofertelor, pretul oferit de catre potentialii cumparatori pentru actiunile BCR va detine o pondere de 90%, iar oferta tehnica va reprezenta 10%. Pe baza acestei grile de punctaj, dupa depunerea ofertelor de catre investitori (cel mai tarziu la data de 17 octombrie 2005) vor fi selectati doi investitori cu care se vor derula negocieri in vederea finalizarii documentelor tranzactiei. Ulterior, cei doi ofertanti vor fi invitati sa depuna oferte financiare imbunatatite, respectiv cu valori mai mari decat cele oferite in prima etapa. Ofertantul care va oferi in a doua etapa cel mai mare pret pentru pachetul de actiuni scos la vanzare pentru BCR va fi declarat castigator al procesului.
Comisia de privatizare a BCR a hotarat prelungirea termenului de depunere a ofertelor finale angajante pentru preluarea pachetului majoritar la Banca Comerciala Romana pana la data de 17 octombrie 2005.
Sursa: Curentul, 28 septembrie 2005.
27.09.2005
-
OMV a taiat in carne vie printre furnizorii benzinariilor Petrom
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
OMV, actionarul majoritar al companiei Petrom, a redus drastic numarul furnizorilor pentru benzinariile din reteaua proprie de la 300 la aproximativ 30, au declarat surse din cadrul companiei. Venirea OMV la carma Petrom la finele anului trecut a avut ca efect nu numai schimbarea aproape integrala a managementului, ci si a sistemului de furnizori pentru produse complementare pentru a creste vanzarile in benzinarii. Vanzarea produselor complementare (dulciuri, ziare, bauturi racoritoare, snacks-uri) este o sursa constanta de profit in afacerea unei benzinarii, concurand vanzarea carburantilor. Conducerea Petrom afirma ca produsele complementare au o pondere redusa, de numai 12 - 15% in businessul unei benzinarii, cu mult sub media europeana, care se situeaza la circa 30%.
Austriecii de la OMV opereaza deja pe piata romaneasca sub brandul propriu o retea de benzinarii premium, care functioneaza ca si centre prestatoare de servicii. Astfel, pe langa vanzarea propriu - zisa a carburantilor, statiile OMV ofera servicii suplimentare - de spalatorie auto (numite Top Wash), cafenea (Vienna Cafe & Snack), la care se adauga mai recent servicii de transfer rapid de bani intre diverse localitati ale tarii, concurand astfel bancile pe acest segment. Noua statie Petrom va fi oficial relansata pe piata la mijlocul lunii octombrie, compania pregatindu-se sa isi extinda reteaua proprie prin achizitii in Bulgaria si Serbia.
'Sunt in acest moment angajate negocieri pentru achizitia de benzinarii de catre Petrom in Serbia si Bulgaria. Finalizarea procedurilor va merge in paralel pe ambele piete si va avea loc pana la finele anului sau inceputul anului viitor', au precizat sursele citate, care nu au dat mai multe detalii asupra acestei operatiuni.
Expansiunea retelei companiei romanesti in Bulgaria si Serbia face parte din strategia OMV de a promova Petrom ca un brand international al grupului pentru Europa de Sud - Est. Programul de investitii al Petrom alocat segmentului benzinariilor si depozitelor de distributie angro se ridica la 400 milioane de euro pentru urmatorii patru ani, au anuntat oficialii companiei.
Reteaua Petrom cuprinde aproximativ 600 de statii pe o piata estimata la 2.000 de benzinarii. Compania a anuntat ca va inchide 50 de unitati, urmand sa construiasca de la zero alte 50 de unitati in urmatoarele 18 luni. Pe langa acestea, alte benzinarii vor intra intr-un program de modernizare, iar activitatea lor va fi sistata temporar. OMV va schimba modul de operare al benzinariilor Petrom, acestea urmand sa treaca intr-un sistem denumit 'Full Agency'. Potrivit acestui sistem, compania este in continuare proprietarul benzinariilor, dar acestea vor fi conduse de agenti, care administreaza in numele Petrom benzinaria. Angajatii din benzinarii vor figura ca angajati ai agentului Petrom, care va incasa un anumit procent din vanzarile realizate in benzinarie. Astfel, cei aproximativ 5.000 de angajati ai Petrom din benzinarii, care reprezinta circa 10% din personalul companiei, vor iesi treptat in anii urmatori din bilantul companiei.
Petrom numara 50.000 de angajati, conducerea OMV purtand discutii cu sindicatele pe tema reducerii treptate a personalului in cadrul procesului de eficientizare a companiei.
In ceea ce priveste politica de preturi, compania va continua sa tina cont de cotatiile produselor petroliere internationale. Austriecii au schimbat politica de preturi a companiei in luna ianuarie, care acum este dependenta de evolutia produselor petroliere pe piata internationala.
Petrom a obtinut un profit net in primul semestru de 164 mil. euro la o cifra de afaceri de 1,25 mld. euro. Pentru acest an, compania prognozeaza un castig de 256 mil. euro, in conditiile in care in 2004 a inregistrat o pierdere neta de 246 mil. euro. Petrom este detinuta de catre OMV in proportie de 51%, ca urmare a tranzactiei de 1,5 mld. euro de anul trecut, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) cu 2%, statul roman - 40%, restul actiunilor fiind tranzactionate pe Bursa. Capitalizarea companiei este de 7,47 mld. euro la un pret de 0,474 lei pe actiune.
Sursa : Ziarul Financiar, 27 septembrie 2005.
' -
CSA decide declansarea procedurii de redresare financiara la ARDAF
Gandul
___
In urma semnalelor din ziarul 'Gandul', Comisia de supraveghere a asigurarilor a trecut la masuri dure in cazul societatii ARDAF. Ieri, CSA a hotarat declan?oarea procedurii de redresare financiara la ARDAF, companie controlata de omul de afaceri, Ovidiu Tender. Ziarul 'Gandul' a scris ca societatea, care a asigurat parcul auto al Armatei, are probleme cu lichiditatile, lucru care nu a fost negat nici de catre conducerea companiei. 'CSA a decis redresarea financiara a Societatii de asigurare – reasigurare ARDAF, potrivit prevederilor din Legea 503 / 2004 privind falimentul societatilor de asigurari', ne-a declarat vicepre?oedintele CSA, Gheorghe Cismaru.
La randul lor, oficialii ARDAF au anuntat ca in urmatoarele zile va fi operata o majorare a capitalului social al societatii.
Sursa: Gandul, 27 septembrie 2005.' -
Disponibilizari masive la Nicolina, Terom, Moldoplast si Antibiotice Iasi
Curentul ATB
___
Cei 704 de angajati disponibilizati de la SC Nicolina SA Iasi ar putea primi 12 salarii compensatorii, in cazul in care la sedinta din aceasta saptamana guvernul va aproba un act normativ in acest sens. In cursul saptamanii trecute, guvernului i-a fost inaintata intreaga documentatie, urmand ca joi executivul sa aprobe alocarea celor 12 salarii compensatorii pentru muncitorii care urmeaza sa fie disponibilizati de conducerea societatii. In ceea ce priveste viitorul SC Nicolina, prefectul Radu Prisacaru a spus ca exista o hotarare a Consiliului Director al AVAS Bucuresti, care stabileste lichidarea societatii. Pentru aceasta urmeaza sa fie elaborat, in cel mai scurt timp, un program de restructurare a unitatii. 'Prin lichidarea intreprinderii, salariatii disponibilizati vor putea incasa si salariile restante de opt luni', a adaugat prefectul.
Guvernul va discuta in urmatoarea sedinta un proiect de hotarare privind operarea de disponibilizari colective de personal la 16 societati, a declarat, sambata, intr-o conferinta de presa la Prefectura Iasi, deputatul liberal Relu Fenechiu. 'Pe masa guvernului a ajuns deja un proiect de hotarare prin care urmeaza sa fie disponibilizati salariati de la 16 intreprinderi din toata tara. Un sfert din cei care vor fi trimisi in somaj provin de la patru societati iesene. Astfel, de la Terom vor pleca circa 1.800 de oameni, de la Nicolina 700, 200 de la Moldoplast si 16 de la Antibiotice. Un numar de 1.600 dintre acestia vor primi plati compensatorii, conform Ordonantei 8', a precizat Fenechiu.
Sursa: Curentul, 27 septembrie 2005.'
Pagina