27.11.2006
-
Companiile romanesti se tem sa se listeze la bursa
Adevarul
___
Finantarea prin mecanismele pietei de capital continua sa fie ocolita de catre companiile romanesti. In ultimii trei ani, doar patru companii au derulat oferte publice initiale (IPO). Dar, pe masura ce piata de capital se va dezvolta, este foarte probabil ca din ce in ce mai multi oameni de afaceri sa isi indrepte atentia spre resursele de finantare oferite de piata de capital. Reticenta companiilor autohtone fata de piata de capital este determinata, inca, de transparenta pe care o implica listarea la bursa. Odata cotata, o companie trebuie sa trimita periodic Bursei de Valori rapoarte privind evolutia activitatii, contractele incheiate, precum si alte operatiuni. Antreprenorii romani nu par inca dispusi sa faca un astfel de compromis. In plus, costurile unei astfel de operatiuni si amploarea eforturilor pentru pregatirea companiei in vederea listarii sunt de-a dreptul descurajante. La Flamingo, spre exemplu, costurile legate de derularea ofertei publice initiale s–au ridicat la peste 800.000 euro, adica circa 7% din suma atrasa. Mai bine de jumatate din cheltuieli au fost efectuate pentru derularea campaniei de marketing si publicitate. Dar trebuie tinut cont si de faptul ca Flamingo era deja foarte cunoscuta la nivel national. In cazul unor firme mai mici sau care nu sunt populare in randul publicului, pentru asigurarea succesului ofertei, costurile cu promovarea pot fi si mai mari.
Iar in cazul companiilor mari, finantarea prin bursa nu a fost luata in calcul din cauza numarului redus al investitorilor puternici, care sa poata investi sume consistente. Societatile de asigurari investesc sume modeste la bursa, fondurile mutuale au dimensiuni prea mici pentru a asigura succesul unei oferte de mari dimensiuni, iar fondurile de pensii inca lipsesc.
Insa chiar daca intreprinzatorii romani privesc cu reticenta listarea, totusi, unii dintre ei incep sa se gandeasca la atragerea de resurse pentru finantare prin intermediul pietei de capital.
Omul de afaceri Florin Andronescu, fondatorul lantului de magazine Flanco si al companiei de consumer finance Credisson, considera ca principala cauza pentru care firmele private nu vin sa se listeze la Bursa de Valori tine de mentalitatea intreprinzatorilor autohtoni. Astfel, intrarea in piata de capital presupune o transparenta totala a firmei. 'Situatie cu care multe companii romanesti nu sunt obisnuite', adauga Florin Andronescu.
In plus, Gabriel Mardarasevici, CEO pentru Romania la Ness Technologies considera ca un alt motiv pentru care firmele nu vin sa se finanteze prin intermediul bursei tine de faptul ca mecanisemele pietei de capital nu sunt cunoscute de cei mai multi intreprinzatori. 'Antreprenorii romani nu inteleg care sunt avantajele listarii pe piata de capital. In plus, nici nu avem foarte multi consultanti care sa explice faptul ca listarea aduce mai multe beneficii decat costuri', subliniaza Mardarasevici.
Pe de alta parte, unii intreprinzatorii spun ca afacerea lor inca nu a ajuns la gradul de dezvoltare care sa solicite atragerea de resurse financiare prin intermediul bursei. Spre exemplu, un antreprenor din industria IT ce a dorit sa isi pastreze anonimatul, explica faptul ca, din moment ce afacerea lui ar putea ajunge, in acest an, la 15-20 milioane de euro, nivelul de dezvoltare este unul ce ii confera o pozitie puternica in negocierile cu banca. Mai mult, tinand cont de faptul ca firma este in plina ascensiune, antreprenorul a inceput sa se orienteze si spre imprumuturile din afara tarii. 'Probabil ca, in momentul in care cifra de afaceri va ajunge la 50-60 milioane de euro, iar programul de dezvoltare al companiei nu va mai putea fi finantat numai prin intermediul bancilor, atunci ma voi gandi si la listare', spune intreprinzatorul din domeniul IT. Unul dintre motivele pentru care, in momentul de fata, nu este oportuna listarea tine de costuri. Astfel, o campanie de marketing care sa mareasca gradul de cunoastere al firmei si sa atraga potentialii invstitori ar putea avea un pret chiar si de un milion de euro, incheie omul de afaceri din sectorul IT.
Anul viitor se pregatesc patru listari la BVB
In prezent, se afla in derulare oferta de actiuni a operatorului de cablu CCC Blue Telecom. Compania spera sa atraga cel putin 14 milioane de euro, in schimbul unui pachet de actiuni, reprezentand 25% din capitalul social. In primul trimestru al anului viitor este asteptata si listarea producatorului de profile din aluminiu, Alumil Rom. Compania va scoate pe bursa peste 6 milioane de actiuni nou emise, reprezentand circa 20% din capitalul social. Iar suma vizata de Alumil se ridica la circa 10 milioane de euro. Totodata, anul viitor, mai sunt programate inca doua oferte publice de actiuni, la Transgaz si Romtelecom. Transgaz face parte din programul 'O piata puternica', care presupune listarea la Bursa de Valori a sapte companii din portofoliul statului. Prima dintre ele a fost Transelectrica.Cat priveste operatorul de telefonie fixa Romtelecom, statul intentioneaza sa vanda prin piata de capital o parte din actiunile detinute, compania fiind evaluata la circa trei miliarde de euro.
Numarul pare 'impresionant', avand in vedere ca, in ultimii trei ani, au fost listate doar patru companii, SSIF Broker, Vrancart Adjud, Flamingo Bucuresti si Transelectrica. Iar toate cele patru oferte au fost suprasubscrise. Astfel, oferta de actiuni lansata de SSIF Broker la finele anului 2004 a fost suprasubscrisa de aproape trei ori. Suma atrasa de societate s-a ridicat la 22 milioane de euro.
Vrancart, societate producatoare de hartie igienica, a obtinut din oferta de actiuni, derulata anul trecut, 4,8 milioane de euro. Titlurile scoase la vanzare au fost suprasubscrise cu 30%. Si oferta de la Flamingo din vara anului 2005 s-a incheiat cu succes. Compania a atras 12,5 milioane de euro, iar actiunile puse la bataie au fost suprasubscrise de 1,7 ori. De departe, cel mai mare succes a fost insa inregistrat de Transelectrica. Societatea a tras circa 34 milioane de euro, iar titlurile scoase la vanzare au fost suprasubscrise de 6,5 ori.
Pasmatex si Monte Banato vor sa se coteze
Bursa romaneasca incepe totusi sa atraga companiile, dupa ce, in ultimii trei ani, numai patru nume noi au intrat la tranzactionare. Maria Grapini, presedintele grupului Pasmatex, spune ca a avut mai multe tentative de listare pe bursa. Iar in momentul de fata studiaza ce metoda de atragere a resurselor financiare este mai potrivita pentru investitiile programate. 'In functie de rezultatul analizei, vom decide daca ne listam sau nu pe piata de capital', adauga Maria Grapini.Un alt om de afaceri care intentioneaza sa intre pe piata de capital este Ioan Popa, presedintele si actionarul majoritar al Pangram Resita, producatorul pastelor Monte Banato. 'Ma gandesc in principal la Bursa de Valori din Bucuresti, poate si dintr-un sentiment nationalist. Totodata, si costurile sunt mai mici. Cu putin marketing care sa aduca la cunostinta rezultatele pozitive ale companiei, intrarea la bursa va aduce beneficii companiei', explica Ioan Popa. Totusi, intreprinzatorul resitean spune ca si piata de capital din Romania trebuie sa se mai dezvolte pentru a fi o atractie pentru emitenti si investitori. Spre exemplu, bursa din Polonia a crescut foarte mult in ultimii ani datorita aparitiei fondurilor de pensii. Iar perspectiva intrarii si in Romania a unor astfel de institutii va conduce la dezvoltarea pietei de capital autohtone. Totodata, si structura investitorilor se va modifica, trecand de la cea predominant speculativa la cea in care socotelile se fac pe termen mediu si lung. De aceea, perspectiva schimbarii dinamicii pietei de capital din Romania ar putea reprezenta o atractie pentru companiile care cauta diversificarea resurselor pentru finantare.
Sursa: Adevarul, 27 noiembrie 2006.'
24.11.2006
-
Antibiotice vrea sa ipotecheze din active pentru a lua un credit
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB
___
Conducerea producatorului de medicamente Antibiotice Iasi va cere aprobarea actionarilor, printre altele, pentru ipotecarea unor mijloace fixe aflate in patrimoniul societatii, care se vor constitui ca garantii in vederea obtinerii unui credit de 2,5 milioane de euro pentru capital de lucru. Societatea a convocat AGA pentru data de 21 decembrie, la aceasta reuniune avand dreptul sa participe actionarii inregistrati in registrul actionarilor la sfarsitul zilei de 11 decembrie. Antibiotice se afla in prezent in plin proces de privatizare, pe lista celor interesati de preluarea companiei 'inscriindu-se' peste 20 de investitori. Societatea a avut in primele noua luni afaceri de 37 de milioane de euro, in crestere cu 13% comparativ cu perioada similara a anului trecut.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 noiembrie 2006.' -
Pretul gazului din import poate scadea sub 300 de dolari
Adevarul
___
Pretul gazelor naturale importate din Rusia ar putea scadea, in urmatoarele luni, sub 300 de dolari, sub influenta deprecierii accentuate a cotatiilor titeiului, au declarat, ieri, oficialii companiei de distributie a gazelor naturale Distrigaz Sud. 'In previziunea noastra, ca urmare a nivelului redus al barilului, pretul gazelor ar trebui sa scada sub 300 de dolari pe mia de metri cubi, in primele luni ale anului viitor', a afirmat, intr-o conferinta de presa, Marc Hirt, director general adjunct Comercializare al companiei.
Intrucat nu exista o bursa a gazelor naturale, pretul gazelor naturale este influentat de cel al titeiului, la un interval de cateva luni. Cotatia petrolului a scazut la sfarsitul saptamanii trecute la 54,86 dolari pe baril, minimul ultimelor 17 luni, si cu peste 20 de dolari comparativ cu recordul atins in luna iulie. Contactat de Adevarul, directorul de Preturi si Tarife al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), Gabriel Sirbu, a declarat ca, pana in luna decembrie, nu poate face nicio evaluare asupra pretului gazelor din import pentru trimestrul viitor si a efectului final asupra facturilor.
Romania a importat anul trecut 5,14 miliarde metri cubi, circa 30% din consumul total de gaze, de 17,6 miliarde metri cubi. Compania de distributie Distrigaz Sud importa gaze prin firma WIEE, cu care are un contract incheiat in luna decembrie a anului trecut, valabil pana in anul 2012. Contractul este semnat la preturi similare cu cele din Europa, a spus Hirt, fara a specifica pretul mediu european. Ulterior, a adaugat ca, fata de nivelul importurilor luat in calcul de ANRGN la stabilirea pretului final catre consumatori, respectiv 315 dolari, marja este de 5% in plus sau in minus. ANRGN a anuntat ca, pentru lunile noiembrie si decembrie, populatia va plati 911,55 RON pe mia de metri cubi, in cazul consumatorilor deserviti de Distrigaz Sud, cu pana la 8,5% mai mult decat preturile anterioare. ANRGN a calculat aceste preturi plecand de la un nivel mediu al productiei interne de 397,5 RON (140 de dolari, la un curs mediu folosit de ANRGN de 2,83 RON/un dolar) pe mia de metri cubi, respectiv de 891,45 RON (315 de dolari) pe mia de metri cubi pentru importuri. Ieri, dolarul era cotat la 2,69 RON, ceea ce inseamna ca populatia plateste acum circa 330 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze din import.
Potrivit proiectului de politica energetica pentru perioada 2006-2009, initiat de Ministerul Economiei, pretul mediu al gazelor naturale din productia interna pentru anul 2008 este estimat sa fie de 200 de dolari pe mia de metri cubi.
Gaze de la Petrom, doar pana in decembrie
Oficialii companiei Distrigaz Sud au mai declarat, ieri, ca firma achizitioneaza gaze de la Petrom la un pret apropiat de valoarea de 140 de dolari pe mia de metri cubi. Ulterior, si Romgaz, detinuta 100% de stat, s-a aliniat la acest pret. Potrivit lui Marc Hirt, Distrigaz Sud a incheiat cu Petrom un contract de aprovizionare valabil doar pentru lunile noiembrie si decembrie a acestui an, dupa divergentele dintre cele doua companii legate de preturile de vanzare-cumparare. Neintelegerile din aceasta toamna dintre Petrom si companiile de distributie a gazelor au dus chiar la oprirea temporara a livrarilor. Hirt a mai spus ca Petrom le-a solicitat, anterior, un pret mai mare decat cel recunoscut apoi de ANRGN, dar ca negocierile au fost 'indelungate, la toate nivelurile' si in final s-a ajuns la un acord pentru ca toata lumea sa iasa din situatie 'in mod convenabil'. Oficialul Distrigaz a admis ca se afla in negocieri avansate cu Petrom pentru perioada urmatoare, insa contractul va fi tot pe termen scurt. 'Siguranta pietei se face prin contracte pe termen lung si noi incercam sa ii convingem pe producatorii de gaze de acest lucru, insa una dintre dificultati o reprezinta viteza mica a alinierii preturilor interne la gaze cu cele internationale, viteza data de indicatii care vin de la guvern', a spus Hirt.
Desecretizarea tuturor dosarelor de privatizare
Ca si in cazul OMV-Petrom, oficialii francezi ai Distrigaz Sud au anuntat ca vor face public contractul de privatizare, doar daca toate firmele privatizate vor face acest lucru. 'Am fost informat de declaratia presedintelui Basescu. Noi asteptam o cerere oficiala pentru a desecretiza dosarul de privatizare si care va fi transmisa actionarilor', a declarat directorul general al companiei, Bernard Arnaud. El apreciat ca, daca o singura firma dintre cele vizate nu isi va face public contractul de privatizare, se va crea un dezechilibru pe piata. 'Asteptam sa vedem reactia celorlalte firme privatizate', a adaugat Arnaud.
Ministrul economiei, Codrut Seres, a declarat, dupa sedinta CSAT de miercuri seara, ca vor fi facute publice contractele de privatizare pentru Petrom, distributiile de gaze si de electricitate, mai putin planurile de afaceri. 'Le vom aduce la cunostinta actionarilor majoritari de la Petrom, distributiile de gaze si electricitate decizia CSAT. Contractele vor fi publicate pe site-ul Ministerului Economiei si Comertului, insa va dura o perioada pana vom scana toate documentele, inclusiv anexele. Nu vor fi publicate, insa, planurile de afaceri ale investitorilor', a afirmat Seres, citat de Mediafax.
Distrigaz Sud a fost preluata de Gaz de France in 2005. Valoarea totala a tranzactiei pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni a fost de 311 milioane de euro.
Statul vrea noi biruri
Autoritatile vor sa introduca, anul viitor, o taxa de concesiune companiilor de distributie a gazelor naturale, pentru utilizarea terenurilor pe care se afla amplasate retelele. Taxa, evaluata la doi euro pe metru liniar, ar putea fi aplicata incepand cu luna martie, potrivit secretarului de stat in Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), Mircea Toader. Oficialul a declarat, citat de NewIn, ca nu trebuie sa se produca o noua scumpire a gazelor in plina iarna. Potrivit lui Toader, autoritatile inca incearca sa convinga distribuitorii de gaze E.ON Gaz Romania si Distrigaz Sud sa plateasca aceasta taxa pe metrul de conducta din profitul propriu si sa nu ceara majorarea tarifelor pentru populatie.
Sursa: Adevarul, 24 noiembrie 2006.
'
23.11.2006
-
Americanii adulmeca preluarea Turbomecanica
ZF RO - FONDURI MUTUALE TBM
___
Concernul american United Technologies negociaza preluarea producatorului de motoare pentru aeronave Turbomecanica, in cadrul unei tranzactii de ordinul zecilor de milioane de euro, sustin surse de pe piata.
Americanii au demarat deja procedurile de due diligence (evaluare) ale companiei si au in vedere achizitia unui pachet majoritar de actiuni, mai afirma sursele citate.
Contactati de ZF, reprezentantii Turbomecanica nu au dorit sa faca niciun comentariu pe acest subiect. United Technologies Corporation, cu peste 220.000 de angajati in intreaga lume, este un gigant in sectorul industrial si aeronautic, cu profit net de 3,2 mld. $ la venituri de 42,7 mld. $. Capitalizarea bursiera pe Wall Street a companiei americane este de 66,07 mld. USD. Valoarea de piata a Turbomecanica este de 80 mil. euro, la ultimul pret de 0,76 lei pe actiune. Oficialii United Technologies nu au putut fi contactati.
Cei mai importanti actionari ai Turbomecanica Bucuresti sunt Radu Viehmann, actualul director general al societatii, cu o participatie de 25,87% din companie, si mostenitorii fostului director general Ioan Ciorapciu, care detinea 24,25% din actiuni si care a decedat in acest an.
Mai mult de 41% din actiunile Turbomecanica sunt tranzactionabile pe Bursa, lichiditatea acestora crescand considerabil dupa ce compania a realizat in luna mai a acestui an o splitare a valorii nominale a actiunilor.
Restul actiunilor s-au aflat pana acum o luna in posesia Asociatiei Salariatilor Turboact, care a fost desfiintata la inceputul acestei luni.
Reprezentantii societatii au anuntat ieri ca in cadrul AGA de la jumatatea lunii decembrie va fi luata in discutie vanzarea participatiilor pe care societatea le detine in cadrul TMCP-Turbomecanica Combustor Products si Turbomecanica Services. TMCP - Turbomecanica Combustor Products este un joint venture cu concernul american General Electric, in care fiecare dintre parti detine 50%.
De altfel, GE reprezinta cel mai important client al Turbomecanica, cu o contributie semnificativa la cifra de afaceri a companiei.
In primele noua luni, compania a obtinut un profit de 3 mil. euro, in crestere cu 5% fata de aceeasi perioada din 2005. Cifra de afaceri a companiei a scazut usor pana la 19,7 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 noiembrie 2006. -
Patriciu: Petrom ar putea fi obligata sa scoata la licitatie o parte din rezerve
Wall-Street.ro SNP
___
Transformarea Romaniei in depozitul de gaze al Europei si obligarea Petrom sa scoata la licitatie o parte din rezervele de titei ar putea fi doua solutii pentru ca Romania sa nu dispara de pe harta europeana a petrolului si gazelor naturale, a declarat, presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu
'Consiliul Concurentei ar putea decide si maine ca sa oblige Petrom sa scoata in urmatoarele sase luni la licitatie de exemplu 60-70% din rezervele de titei', a spus Patriciu, in cadrul unui seminar pe probleme de energie. Presedintele Rompetrol a mai spus ca 'nimic din acel contract de privatizare nu impiedica o astfel de logica. Se poate face maine.'
Patriciu a mai spus ca reglementarile europene prevad ca, pe o piata, un jucator nu poate avea mai mult de 30%. El a mai aratat ca Petrom nu ar trebui 'sa aiba nicio suparare' pentru ca din vanzarea dreptului de concesiune va scoate bani. O alta solutie vazuta de Patriciu pentru ca Romania sa-si mentina independenta energetica ar fi ca fondul de ajutor social propus de Guvern sa fie alimentat din vanzarea de catre stat a circa 20-30% din titeiul extras de Petrom.
'Toate statele au avut probleme cu contractele incheiate la un anumit moment. Mai precis, este vorba de imposibilitatea modificarii redeventelor. Solutia gasita de aceste state a fost ca atata timp cat compania petroliera foreaza, sa scoata si un procent din ce este a statului.'
Reprezentantul Rompetrol a mai aratat ca astfel s-ar face o impartire a productiei si 20-30% din aceasta sa revina la stat.
'Aceasta poate fi sursa unui fond social. Asta e o solutie de piata nu una haiduceasca.'
El si-a intarit declaratiile argumentand ca este anormal ca o singura companie sa detina toate rezervele de petrol ale Romaniei. In opinia lui Patriciu, cea de-a treia solutie pentru ca tara noastra sa ramana pe harta petrolului si a gazelor este sa devenim 'un imens depozit de gaze al Europei', anunta NewsIn.
'Singurul atuu, as pe care il avem este ca cele 20 de miliarde de metri cubi capacitate de depozitare sa fie folosite de Europa', a spus seful Rompetrol. El a mai propus ca Romgaz sa scoata la licitatie cele 200 de licente de productie de gaze naturale pe care le detine, astfel reglandu-se si pretul de pe piata prin intarirea competitiei.
Potrivit lui Patriciu 'Romania poate deveni astfel si o bursa a pretului la gaze' pentru ca 'nu castiga cine are rezervele si tevile, castiga cine are robinetul'.
Patricu a mai aratat ca preturile gazelor naturale se stabilesc pe criterii politice si ca nu au nicio legatura cu criterii de piata sau tehnice.
In replica la cele declarate de presedintele grupului Rompetrol, directorul general adjunct al Petrom, Werner Schinhan, a declarat ca autoritatea de concureta 'a revizuit intreaga tranzactie de privatizare a Petrom si a zis ca e OK'. Potrivit acestuia, in consecinta, nimeni nu poate lua rezervele de petrol si retrage licentele companiei decat daca OMV nu-si repecta contractul, dar el a adaugat ca nu se pune problema nerespectarii contractului de privatizare.
Sursa: Wall-Street.ro, 23 noiembrie 2006.' -
Transelectrica listeaza la BVB 5% din capitalul social
Curierul National TEL
___
Compania Nationala de Transport a Energiei Electrice Transelectrica ar putea lista la Bursa de Valori Bucuresti un pachet de 5% din capitalul companiei. 'Este vorba de pachetul de 5% care reprezinta actiunile conform Legii 10/2001. Acest pachet ar putea fi listat la Bursa de Valori intr-un an', a declarat Stelian Gal, directorul general al Transelectrica. Transelectrica este implicata indirect in masurile de reparare a prejudiciilor create de statul roman in perioada regimului comunist, atat prin despagubirile prin alocarea directa de actiuni in baza Legii 10/2001 cat si prin despagubirile prin Fondul Proprietatea. Potrivit Legii 10/2001, statul, prin Ministerul Economiei si Comertului - Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, va aloca direct persoanelor indreptatite actiuni la Transelectrica, in acest scop rezervandu-se o cota de 5% din capitalul social.
Principalul actionar al companiei Transelectrica este Ministerul Economiei si Comertului, care detine 76,5% din capitalul social, urmat de Fondul Proprietatea, cu 13,5% din titluri. Un pachet de 10% din titlurile companiei a fost listat la Bursa de Valori, la 29 august 2006.
In prima jumatate a anului, Transelectrica a obtinut un profit de 154,5 milioane lei, in crestere cu 34,2% fata de perioada similara din 2005. Veniturile din exploatare au avut o crestere de 88%, pana la 1,14 miliarde lei. Anul acesta compania mizeaza pe obtinerea unui profit brut neconsolidat de 200 de milioane lei, la o cifra de afaceri de 2,38 miliarde lei.
Sursa: Curierul National, 23 noiembrie 2006.'
22.11.2006
-
2,6% din oferta Blue Telecom au fost subscrise
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Oferta publica de vanzare a actiunilor CCC Blue Telecom a fost subscrisa in proportie de 2,6% dupa primele trei zile. Oferta primara pentru listarea la Bursa a operatorului de cablu se ridica la 19,8 mil. lei (5,67 mil. euro) si a inceput la sfarsitul saptamanii trecute. Pana ieri au fost subscrise circa 0,52 milioane de actiuni, cea mai mare parte a acestora la un pret de 3 lei/actiune, putin peste limita inferioara de subscriere, de 2,5 lei/actiune. Compania pune la dispozitia investitorilor un pachet de 19,8 mil. de actiuni, reprezentand 33,33% din companie. CCC Blue Telecom este controlata de Doina Lilioara Rimar, despre care surse din piata afirma ca este o ruda a omului de afaceri Catalin Chelu, cel de-al doilea actionar important al companiei, cu o detinere de 34% din actiuni.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 noiembrie 2006. -
Aderarea la UE obliga Bursa de Valori din Bulgaria sa caute un investitor
Curierul National
___
Aderarea la Uniunea Europeana a Bulgariei determina Bursa de Valori locala sa gaseasca un investitor european strategic, care sa contribuie la cresterea lichiditatii bursiere si sa asigure competitivitatea operatorului dupa 1 ianuarie 2007, a declarat Bistra Ilkova, directorul general al Bursei. 'Nu exista o alta optiune pentru Bursa de Valori. Ar trebui sa fie integrata in structura unui operator mai puternic, riscand, in caz contrar, sa fie distrusa de competitia din Uniunea Europeana', a precizat Bistra Ilkova, citata de Reuters, preluata de Mediafax.
Directorul general al Bursei din Bulgaria a mentionat ca Guvernul condus de socialisti, care detine o participatie de 44% la Bursa, pare interesat de optiunea vanzarii actiunilor, pentru a atrage jucatori mai importanti pe piata de capital dupa aderarea la Uniunea Europeana.
'Exista semnale ca statul este pregatit sa renunte la participatie. Acum trebuie lansat procesul, care ar putea fi incheiat in noua luni', a spus Ilkova. Pentru realizarea unei fuziuni, Bursa bulgara a purtat negocieri cu operatorii Deutsche Boerse, OMX, Vienna Stock Exchange si Athens Stock Exchange. O eventuala tranzactie dintre Bursa bulgara si un jucator european important ar putea fi favorizata si de contextul general al evolutiilor bursiere din acest an, dupa ce NYSE a cumparat Euronext pentru 5,35 de miliarde de lire, iar Nasdaq se afla pe ultimii metri pentru preluarea London Stock Exchange. Modificarile legislative operate in ultima vreme vor permite Burselor straine sa preia peste 5% din actiunile platformei bulgare de tranzactionare, facilitand astfel realizarea unei achizitii.
Capitalizarea Bursei de Valori din Bulgaria a crescut, de la inceputul anului si pana in prezent, cu 50%, la 8,47 de miliarde de dolari. Totodata, valoarea de piata a companiilor se mentine scazuta, volumele tranzactionate sunt reduse si numarul ofertelor publice initiale este foarte mic. Doar 13 companii din totalul celor 340 listate la Bursa au o capitalizare care depaseste pragul de 100 milioane de euro, printre acestea aflandu-se operatorul de telecomunicatii BTC si grupul farmaceutic Sofarma. De asemenea, 17 firme au o valoare de piata cuprinsa intre 30 si 100 milioane de euro.
Tranzactiile realizate zilnic la Bursa bulgara se plaseaza intre doua si trei milioane de euro, astfel ca sansele de supravietuire a platformei de tranzactionare, fara sprijinul unui investitor mai puternic, sunt foarte reduse, a precizat Ilkova. Integrarea Bursei din Bulgaria in structura unei platforme mai puternice ar furniza companiilor locale acces semnificativ la capitalul international, in contextul mentinerii costurilor de tranzactionare la un nivel scazut. De asemenea, aceasta optiune ar asigura o varietate mai mare de instrumente pentru investitorii locali.
Si BVB e interesata de o fuziune
La sfarsitul lunii iunie, Bursa de Valori Bucuresti anunta ca ar fi interesata de extindere printr-o fuziune sau un acord de cooperare cu o Bursa din strainatate. 'La un moment dat, BVB va trebui sa faca un pas referitor la cooperarea cu alte Burse', a declarat, la acel moment, Stere Farmache, directorul general BVB. Presedintele Bursei din Atena, Spyros Capralos, s-a aratat optimist in privinta crearii unei Burse regionale.
Sursa: Curierul National, 22 noiembrie 2006.' -
Firmele aleg bancile in detrimentul finantarii de la bursa
Adevarul
___
Creditele bancare reprezinta principala sursa de finantare a activitatii companiilor din Romania. Iar alte surse alternative par sa fie mai mult exotice, daca tinem cont de nivelul redus al acestor piete. Totusi, asteptarile pentru cresterea gradului de intermediere financiara sunt dintre cele mai optimiste.
Companiile mici si mari din tara noastra prefera sa se finanteze prin credite, si mai putin prin alte metode alternative. Astfel, privind estimarile aferente finalului acestui an, piata financiara cea mai dezvoltata este cea bancara, fiind posibil ca soldul creditelor acordate persoanelor juridice sa se apropie de 16 miliarde de euro. In schimb, piata de leasing ar putea ajunge la numai 2,5 milioane de euro, iar cea de factoring este estimata la numai 700 milioane de euro. Mai mult, alte metode alternative de finantare sunt utilizate si mai putin. Spre exemplu, in acest an, pe Bursa de Valori nu a fost decat o singura oferta publica de actiuni, cea a companiei Transelectrica. Iar pe segmentul de obligatiuni corporative predomina bancile comerciale sau companiile de leasing, acestea fiind singurele entitati care au lansat emisiuni de obligatiuni in acest an.
Iulian Panait, presedinte KTD Invest, precizeaza ca firmele autohtone nu apeleaza la finantarea prin bursa din doua motive. In primul rand, multi intreprinzatori nu inteleg avantajale listarii pe piata de capital, iar cel de-al doilea posibil motiv tine de reticenta unor companii fata de transparenta pe care o presupune intrarea pe bursa. Totusi, anii viitori ar putea aduce mai multe companii pe piata de capital, mai ales ca o serie de consultanti financiari spun ca apar din ce in ce mai multi intreprinzatori interesati de listare la bursa.
Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), spune ca multe metode de finantare sunt mai putin cunoscute si, de aceea, multi intreprinzatori s-au orientat catre sursele mai facil de accesat. Spre exemplu, in cazul pietei de leasing, cea mai mare pondere in totalul contractelor este detinuta de finantarea pentru autovehicule. In schimb, leasingul pentru utilaje reprezinta 20% din intreaga piata. Totusi, o schimbare pozitiva se poate observa pe parcursul ultimilor trei ani. Astfel, daca in 2003, leasingul pentru autovehicule reprezenta aprope 90%, ponderea a scazut la mai putin de doua treimi, in acest an. Iar pe segmentul finantarilor pentru utilaje, nivelul s-a majorat cu circa zece puncte procentuale, pe parcursul celor trei ani.
Cresteri semnificative s-au inregistrat si pe segmentul finantarilor prin factoring. Astfel, dupa ce, in urma cu cativa ani, produsul era considerat unul exotic, piata fiind aproape inexistenta, estimarile jucatorilor pe segmentul de factoring indica o depasire a pragului de 1,5 miliarde de euro, in urmatorii doi-trei ani.
Pe de alta parte, finantarile prin intermediul bancilor comerciale isi vor incetini viteza de crestere. Daca pana in prezent, creditele acordate persoanelor juridice inregistrau un ritm de majorare al soldului creditelor de aproximativ 40%, estimarile indica un nivel putin sub 20%. Iar unul dintre motivele incetinirii ritmului de crestere ar putea tine de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Incepand cu anul viitor, bancile comerciale din statele membre UE vor putea desfasura activitate de creditare in tara noastra, fara a solicita acordul bancii centrale. Situatia ar putea conduce la o sporire a concurentei pe segemntul finantarii companiilor, precizeaza Crisitan Parvan.
Desi schimbari majore ale comportamentului firmelor autohtone nu sunt asteptate chiar din primul an, concurenta impusa de intrarea in piata unica europeana ar putea determina multe companii sa investeasca in tehnologie si utilaje. Mai ales ca statisticile privind sursele de finantare ale intreprinderilor mici si mijlocii indica faptul ca autofinantarea este principala metoda de sustinere a activitatii.
Sursa: Adevarul, 22 noiembrie 2006.
21.11.2006
-
Patriciu a angajat Morgan Stanley sa-i aduca investitori
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
O banca internationala de investitii a primit mandat din partea grupului petrolier Rompetrol, condus de omul de afaceri Dinu Patriciu, pentru a gasi investitori interesati de preluarea unui pachet intre 10% si 25% din actiunile companiei - mama The Rompetrol Group BV, inregistrata in Olanda, au declarat pentru ZF surse apropiate afacerii.
Potrivit unor informatii care circula pe piata financiara, Morgan Stanley ar fi banca ce a primit mandat din partea grupului Rompetrol pentru aceasta operatiune, ce are ca scop atragerea de fonduri in vederea recapitalizarii si a finantarii programului de investitii, estimat la 1 mld. $ (circa 800 mil. euro) pentru urmatorii 3 - 5 ani.
Experti de pe piata financiara afirma ca pentru a atrage fonduri in compania - mama The Rompetrol Group (TRG) - Olanda, ar putea fi preferata varianta intrarii unor investitori printr-o majorare de capital, ceea ce ar atrage investitorii financiari - banci sau companii de private equity.
Suma atrasa de la investitori s-ar putea ridica undeva intre 150 si 500 mil. euro, in functie de marimea pachetului de actiuni, daca luam in calcul evaluarile facute de surse din industrie si care plaseaza grupul Rompetrol la o valoare de 1,4 - 1,5 mld. euro, fara a lua in calcul datoriile. Pentru acest an, grupul Rompetrol estimeaza o cifra de afaceri de 5 mld. euro din operatiunile sale derulate in peste 13 tari. Oficial, reprezentantii grupului Rompetrol nu au facut niciun comentariu.
O alta banca de investitii, JP Morgan a avut un mandat din partea Rompetrol in ultimii doi ani pentru lansarea unei emisiuni de bonduri. Agentia de evaluare Fitch a confirmat ratingul TRG la B- cu perspectiva stabila.
TRG, societatea-mama a tuturor companiilor Rompetrol din Romania, este detinuta integral de catre societatea Rompetrol Holding (Elvetia), din care Patriciu detine 80%, iar asociatul sau, americanul Phil Stephenson, 20%.
Patriciu si alti manageri din grupul Rompetrol au fost inculpati de catre procurorii de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul Rompetrol, care au formulat mai multe capete de acuzare de la manipularea pietei bursiere pana la inselaciune sau evaziune fiscala. Patriciu a fost trimis in judecata, dosarul fiind pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Masurile judiciare luate impotriva lui Patriciu si a grupului Rompetrol au limitat accesul la finantarile bancilor, ceea ce i-a determinat sa caute alte variante de atragere de lichiditati.
Dupa achizitia in urma cu un an a companiei franceze Dyneff, grupul Rompetrol s-a extins puternic pe pietele externe, astfel ca operatiunile din Romania aduc circa 30% din businessul grupului. Petromidia, principalul activ al grupului Rompetrol, este listat la Bursa de Valori Bucuresti, unde are o valoare bursiera de 504,3 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 noiembrie 2006.
Pagina