21.04.2006
-
SIF Oltenia cere 7,4 mil. euro pentru Comcereal Olt
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
SIF Oltenia a initiat o oferta publica de vanzare pentru pachetul majoritar de actiuni al depozitarului de cereale Comcereal Olt, pentru care cere 26,1 milioane de lei (7,4 de milioane de euro). SIF Oltenia detine circa 79,8% din actiunile societatii. SIF Oltenia cere un pret de 10 lei/actiune, mult peste pretul actual din piata, de 0,76 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este in prezent de 715.000 de euro, insa valoarea activelor totale ale acesteia era la finele anului trecut de 13,5 milioane de lei (3,66 milioane de lei). Valoarea bilantiera a cladirilor si terenurilor detinute de Comcereal Olt la finele anului era de 6,3 milioane de lei (1,72 milioane de euro).
Reprezentantii SIF Oltenia nu au dorit sa ofere comentarii cu privire la aceasta oferta de vanzare.
In ultimii ani, societatile de depozitare a cerealelor au fost vanate de marii jucatori de pe piata de profil, datorita spatiilor de depozitare de care acestea dispun. In septembrie anul trecut, Agricover Buzau a preluat Comcereal Arges pentru care a platit 3,4 milioane de euro, iar in ultima perioada s-au realizat mai multe tranzactii importante cu actiunile Comcereal Constanta.
Cea mai mare tranzactie de pe aceasta piata s-a realizat insa la inceputul lui 2004, cand gigantul american Cargill a preluat pachetul majoritar de actiuni al Comcereal Alexandria pentru suma de 22 de milioane de dolari (peste 18 milioane de euro). SIF Oltenia a incasat atunci circa 2,3 milioane de euro pentru pachetul de 18% pe care-l detinea la Comcereal Alexandria.
Companiile de depozitare a cerealelor au inregistrat insa o evolutie negativa a rezultatelor anul trecut, din cauza pierderilor mari din agricultura generate de inundatii.
Comcereal Olt a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 6,7 milioane de lei (1,87 milioane de euro), in scadere cu 46% comparativ cu 2004. Societatea isi bugetase initial o cifra de afaceri de 20,8 milioane de lei (5,74 milioane de euro). In aceste conditii, compania a inregistrat pierderi de 1,68 de milioane de lei (0,46 de milioane de euro).
Gradul de utilizare a capacitatilor de depozitare ale Comcereal Olt a fost anul trecut de circa 35%, societatea nereusind sa atraga volumul de produse prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli. Comcereal Olt se confrunta si cu o concurenta puternica din partea Cargill si Glencore Romania, doi dintre principalii jucatori de pe piata de depozitare a cerealelor care au cumparat spatii de depozitare de la Cerealcom Olt.
In plus, Comcereal Olt necesita investitii importante pentru modernizarea spatiilor de depozitare si aducerea acestora la standardele de calitate cerute de Uniunea Europeana. SIF Oltenia a realizat in primul trimestru al acestui an un profit de 42,85 de milioane de lei (12,17 milioane de euro), de 2,5 ori mai mare comparativ cu perioada similara a anului trecut. Cea mai mare parte a acestui profit provine din vanzarea pachetului de actiuni pe care l-a detinut la producatorul de medicamente Sicomed Bucuresti. In 2005, SIF Oltenia a inregistrat un profit net de 57,5 milioane de lei (15,9 milioane de euro).
Actiunile SIF Oltenia sunt listate la Bursa de Valori, unde au inchis sedinta de tranzactionare de ieri la cotatia de 2,6 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei depaseste 433 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 aprilie 2006.
-
AVAS grabeste privatizarea Antibiotice Iasi
Curierul National ATB
___
Dosarele de privatizare ale societatilor: Antibiotice Iasi, Rami Dacia Bucuresti, Delfincom Bucuresti, Termoproiect Iasi, Administrare Cazare Cantine Bucuresti, Arcadia 2000 Bucuresti, Orlatex Orlat, Appolo Deva, ICPE Bistrita, ICTCM Bucuresti, ITC Bucuresti si Tehnomag CUG Cluj, trebuie reactualizate, a declarat Razvan Orasanu, la intalnirea cu reprezentantii conducerii a 15 societati incluse in prioritatile programului de privatizare pe anul 2006. 'Sunt mai multe tipuri de probleme cu care se confrunta aceste societati: sunt situatii in care procedurile de privatizare sunt anevoiase, dar modificarile care vor fi aduse de AVAS legilor privatizarii vor rezolva aceasta problema unele societati si-au diminuat capitalul social prin transferul unor active, care au fost revendicate de fostii proprietari, in baza Legii 10/2001 in special institutele de cercetare au aceasta problema toate societatile au nevoie de Avize de mediu pentru a fi privatizate, iar in cazul societatilor Antibiotice si Rami Dacia avizele vor fi reinnoite.
Reprezentantii societatilor trebuie sa reactualizeze rapoartele de evaluare, dosarele de privatizare si sectiunea A din dosarele de prezentare (prezentarea societatii, situatie financiara, litigii etc.). Unul dintre motivele invocate de conducerile societatilor pentru lipsa documentelor reactualizate a fost organizarea, la sfarsitul acestei luni, a Adunarii Generale a Actionarilor, care va trebui sa aprobe bilantul contabil pe ultimul an financiar. Astfel, reprezentantii societatilor s-au angajat sa transmita majoritatea documentelor la AVAS, peste doua saptamani - mentioneaza comunicatul AVAS.
Sursa: Curierul National, 21 aprilie 2006.' -
Santierele navale - sub lupa Consiliului Concurentei
Cronica Romana
___
Ajutoarele de stat acordate in sectorul santierelor navale din Romania au fost monitorizate de Consiliul Concuretei (CC) in perioada februarie-martie 2006, informeaza un comunicat emis ieri de institutie. Valoarea totala a ajutoarelor de stat acordate in perioada analizata este de circa 86 milioane RON (22,7 milioane euro).
Monitorizarea a vizat 25 de societati comerciale, pentru perioada 2004-2005, care au obiect de activitate constructia si reparatia de nave maritime si fluviale. Principalele facilitati de care au beneficiat santierele navale au constat in conversii in actiuni ale datoriilor catre bugetul de stat, anulari de majorari si penalitati aferente obligatiilor bugetare restante, esalonari la plata obligatiilor bugetare restante, scutiri de la plata dobanzilor si penalitatilor de intarziere aferente obligatiilor bugetare neachitate in termenul legal la bugetul de stat, subventionarea locurilor de munca vacante pentru incadrarea in munca pe durata nedeterminata a persoanelor cu handicap reducerea la plata impozitului pe profit, masura valabila pana la data de 31 decembrie 2004.
Valoarea totala a investitiilor efectuate se ridica la aproximativ 147 milioane RON (39,2 milioane euro). Cele mai mari investitii au fost realizate de SC Daewoo - Mangalia, Heavy Industries SA, SC Santierul naval - SA Constanta, SC Aker - SA Tulcea, SC Santierul Naval Damen - SA Galati si SC Aker - SA Braila.
Comisia Europeana acorda o atentie deosebita sectorului constructiilor de nave, iar prin regulamentele emise a urmarit sporirea eficientei si a competitivitatii, in mod special prin promovarea inovatiilor, prin acceptarea in anumite conditii a facilitatilor pentru creditele de export, precum si prin acordarea ajutoarelor de dezvoltare regionala de catre statele membre.
Politica ajutorului de stat in sectorul santierelor navale, urmareste realizarea obiectivelor prioritare stabilite la nivel comunitar. Astfel, se au in vedere cele doua dimensiuni ale politicii Uniunii Europene, respectiv ajustari cantitative si calitative in vederea modernizarii si diversificarii echipamentelor de productie, precum si cresterea eficientei economice a productivitatii muncii si a competitivitatii pe piata externa.
Sursa: Cronica Romana, 21 aprilie 2006.
20.04.2006
-
Transelectrica vinde 7,3 milioane de actiuni
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Valoarea ofertei de actiuni a Transelectrica, care va avea loc cel mai probabil in luna iunie, s-ar putea ridica la circa 40 de milioane de euro, suma reprezentand 10% din capitalul societatii. Transelectrica a incheiat anul 2004 cu venituri totale de 261 milioane de euro si cu un profit net de 21,3 milioane de euro, in timp ce pe primele sase luni ale anului trecut compania a inregistrat venituri totale in valoare de 167 milioane de euro si un profit net de 31,4 milioane de euro.
Cei trei membri ai sindicatului de brokeraj care intermediaza oferta au prezentat compania potentialilor investitori interesati si au evaluat intentiile de cumparare ale acestora. Valoarea exacta a pachetului de actiuni care va fi vandut trebuie aprobata de Adunarea Generala a Actionarilor societatii. Oferta este intermediata de un sindicat condus de Alpha Finance in calitate de manager principal si Raiffeisen Capital & Investment si BRD Securities in calitate de manageri.
Pe baza intentiilor de cumparare exprimate de investitori, in special fonduri externe de investitii, sindicatul de intermediere va propune principalului actionar al companiei, Ministerul Economiei si Comertului, un pret la care urmeaza sa se deruleze oferta. O cota de 40% din oferta ar urma sa fie oferita, conform prospectului micilor investitori, cu subscrieri intre 2.000 si 500.000 de lei (570-140.000 de euro). Restul actiunilor urmeaza sa fie oferite investitorilor mari, care vor subscrie actiuni in valoare de peste 500.000 de lei noi (140.000 de euro). Conform prospectului preliminar de oferta, Transelectrica ar urma sa vanda 7,33 milioane de actiuni noi, cu o valoare nominala de 10 lei noi.
Transelectrica va fi prima mare companie controlata de stat care se listeaza in ultimii ani si face parte dintr-un program guvernamental mai larg de sprijinire a pietei de capital. Obligativitatea listarii Transelectrica este prevazuta si in legea de constituire a Fondului Proprietatea, acestuia urmand sa ii revina un pachet de 15% din actiunile societatii.
In ultimii doi ani doar trei companii, toate cu capital privat, si-au listat actiunile pe Bursa: societatea de intermediere bursiera Broker Cluj-Napoca, producatorul de hartie si carton Vrancart Adjud si retailerul de calculatoare Flamingo.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 aprilie 2006.
-
Titlurile de despagubire, convertite automat in actiuni
Romania libera
___
Fondul Proprietatea face conversia automata in actiuni a titlurilor de despagubire emise de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii, dar beneficiarii acestora pot sa refuze participatia la Fond, a declarat presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului, Nicolae Ivan.
Initial, reglementarile permiteau transformarea titlului de despagubire in actiuni numai dupa ce fostii proprietari se prezentau la sediul Fondului si solicitau conversia, a aratat Ivan.
Ulterior, conducerea Fondului a decis sa modifice procedura, considerand ca numarul despagubitilor care vor refuza transformarea in actiuni este nesemnificativ.
In aceste conditii sunt obligati sa se prezinte la sediul Fondului Proprietatea doar fostii proprietari care, din diferite motive, nu doresc sa primeasca actiuni. 'Exista situatii in care oamenii vor sa dea statul in judecata sau nu sunt multumiti de sumele primite si refuza actiunile. Am precizat in anunturile din ultima vreme ca pentru a nu fi inscrisi automat in lista actionarilor despagubitii trebuie sa depuna o cerere', a precizat Ivan.
Conversia
Conversia titlurilor de despagubire in actiuni la Fondul Proprietatea este realizata prin inscrierea in baza de date a Regisco a detinatorului titlului cu un numar de actiuni corespunzator formulei: valoare titlu de despagubire/1 leu = 1 actiune.
Regisco emite un certificat detinatorului de actiuni in care sunt specificate cantitatea de actiuni detinute si numarul lor. Sistemul prin care titlurile primite de proprietari sunt transformate in actiuni la Fond a devenit operational incepand din luna martie, cand a fost demarata si distribuirea actiunilor.
Selectia administratorului
Scrisorile de interes pentru preluarea administrarii Fondului Proprietatea (FP) vor fi depuse pana pe 1 mai, iar termenul pentru inaintarea ofertelor finale va fi, cel mai probabil, data de 1 iunie, una dintre conditiile de participare fiind depunerea unei garantii de un miliard de euro, a declarat presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului, Nicolae Ivan. El crede ca, in final, selectia se va face dintre institutii cu renume, intrucat unul dintre criteriile de acces avute in vedere se refera la o limita minima a activelor gestionate de ofertanti, care va fi stabilita intre 20 de miliarde de euro si 100 miliarde de euro. In aceste conditii, punctajul va fi gandit astfel incat sa se atribuie o pondere ridicata ofertei de pret, ceea ce va asigura un plus de transparenta pentru procesul de selectie, a explicat Ivan.
Anuntul de deschidere a licitatiei va fi publicat la sfarsitul acestei saptamani in presa internationala si va cuprinde doar termenul de inaintare a scrisorilor de interes, stabilit pentru 1 mai. 'Din discutiile preliminare am identificat 28-30 de institutii internationale interesate sa preia administrarea fondului, dar ramane de vazut cate vor veni cu scrisori de interes', a afirmat Ivan. Presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului estimeaza ca procesul de selectie se va incheia cel tarziu la mijlocul lunii iunie, in functie de cat de repede va fi aprobat de Guvern caietul de sarcini elaborat de consultant. Castigatorul licitatiei privind administrarea Fondului Proprietatea va incepe negocieri pe marginea strategiei de investitii, elaborata de consultantul de strategie, respectiv compania britanica Cordea Savills. Consultantul de strategie face parte din grupul Savills, una dintre firmele internationale cunoscute pentru consultanta in domeniul proprietatilor, avand un capital social de 850 milioane de lire sterline. Licitatia organizata de Fondul Proprietatea in vederea selectarii consultantului juridic international a fost castigata de casa de avocatura Allen & Overy.
Sursa: Romania libera, 20 aprilie 2006.' -
Electroputere va livra transformatoare in Grecia pentru 14 milioane de euro
Curierul National EPT
___
Electroputere Craiova a anuntat, ieri, ca a castigat un contract in valoare de 14 milioane euro pentru livrarea catre firme din Grecia a unor transformatoare electrice, in urma unor licitatii externe.
In acest moment, societatea se afla in proces de restructurare. Operatiunea va fi finalizata pana la finele lunii iunie a anului 2006 si presupune disponibilizarea a 600 de angajati, pentru a deveni atractiva pentru investitorii straini. Din 2001, autoritatile romane au incercat de patru ori sa privatizeze societatea, companiile interesate de preluarea societatii fiind General Motors, General Electric, Siemens si Karsdorfer. Ultima lansare la privatizare a avut loc in noiembrie 2005, iar termenul de depunere a ofertelor, stabilit initial pentru 19 decembrie 2005, a fost prelungit de patru ori, la solicitarea potentialilor investitori care au cerut de fiecare data timp suplimentar pentru imbunatatirea ofertei. Recent, o alta companie, A-TEC Industries, s-a aratat interesata de preluarea Electroputere insa a pus anumite conditii. Problemele societatii sunt legate de datoria de 30 de milioane de euro pe care o are catre stat. De asemenea, investitorul austriac a apreciat ca personalul este supradimensionat (3.000 de salariati), din moment ce societatea functioneaza la circa 20-30% din capacitate si are nevoie de un program de restructurare si de o infuzie de capital. In prezent, statul detine 62,8% din actiunile companiei. A-TEC Industries AG a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 1,1 miliarde de euro. Grupul desfasoara activitati de productie in majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est, precum si in China, India si SUA. A-TEC Industries este angajata in prezent intr-un proces de extindere si dezvoltare.
Sursa: Curierul National, 20 aprilie 2006.
19.04.2006
-
SIF Banat-Crisana intra in afaceri cu centre logistice
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION
___
Conducerea SIF Banat-Crisana a anuntat ca va demara o investitie pentru realizarea unui centru logistic - spatii de depozitare si servicii de transport -, care va fi amplasat, cel mai probabil, la Cluj - Napoca. 'Proiectul logistic este momentan in etapa studiilor de fezabilitate si este posibil ca acesta sa fie dezvoltat la Cluj, fie pe platforma de la Napotex, fie pe cea de la Comat (societati la care SIF Banat - Crisana are participatii - n.r.)', a declarat Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana.
El nu a dorit sa ofere date privind valoarea exacta a investitiilor si nici alte detalii legate acest proiect. Cuzman a mentionat ca pentru finantarea investitiei sunt luate in calcul doua variante. Prima sursa de finantare ar fi majorarea de capital de 27,4 milioane de lei (7,8 milioane de euro) pe care societatea intentioneaza sa o propuna actionarilor la Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din 28 aprilie. In cazul in care majorarea nu trece de actionari, atunci societatea ia in calcul folosirea unei parti din profitul inregistrat anul trecut, restul urmand sa mearga drept dividende la actionari.
'Majorarea de capital ar fi benefica pentru societate deoarece ar permite largirea portofoliului de actiuni, existand astfel posibilitatea ca pretul de tranzactionare al actiunilor SIF sa creasca. Este insa destul de greu ca macar jumatate din capitalul social sa fie reprezentat in Adunare, o cerinta esentiala pentru ca aceasta hotarare sa fie adoptata', a mai spus Cuzman. In urma majorarii, actionarii ar urma sa primeasca o actiune gratuita pentru fiecare doua actiuni detinute, SIF Banat-Crisana fiind prima dintre SIF-uri care propune distribuirea de actiuni gratuite catre toti actionarii.
Pe langa investitia in centrul logistic, societatea a mai anuntat ca va aloca in urmatorii trei ani peste 10 milioane de dolari pentru investitii in turism. SIF Banat-Crisana a deschis deja cinci hoteluri in majoritatea oraselor mari din vestul tarii si are inca un hotel in lucru. Partea de vest a tarii are un potential turistic ridicat, iar investitia in cladiri este intotdeauna profitabila, au explicat oficialii societatii. Investitiile totale realizate anul trecut s-au cifrat la aproximativ 48,9 milioane RON (13,5 milioane de euro).
Societatea de investitii financiare a inregsitrat in martie cea mai importanta crestere a profitului dintre toate SIF-urile, castigand 0,47 milioane de lei. SIF Banat-Crisana a avut si in februarie cel mai ridicat castig lunar dintre SIF-uri, pe fondul vanzarii unor participatii detinute la societatile mici din portofoliu. Dupa primul trimestru, profitul net al societatii s-a ridicat la 6,57 milioane de lei (1,8 milioane de euro). 'In urmatoarea perioada intentionam sa renuntam la societatile neperformante din portofoliu si sa ne orientam inspre societati mai rentabile si cu lichiditate mare. De asemenea, suntem interesati de cateva societati din domeniul energiei electrice, dar si de piata externa', a precizat Cuzman.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 aprilie 2006.
' -
BRD-GSG, desemnat cel mai dinamic emitent din piata cardurilor
Smart Financial BRD
___
Gala premiilor No-Cash a reunit reprezentantii industriei financiar-bancare, care au concurat in doua categorii - cea obiectiva (bazata pe date din piata) si cea subiectiva (bazata pe voturile altor specialisti din domeniu). BRD-Groupe Societe Generale a fost desemnata cel mai dinamic emitent de card din 2005. Alti premianti - Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, Banca Tiriac, Alpha Bank, ProCredit Bank, BCR - Banca Comerciala Romana, Sensiblu, Transfond.
Cele sase criterii pe baza carora s-a evaluat performanta din 2005, si cifrele bancii pentru fiecare dintre aceste criterii, se prezinta dupa cum urmeaza: 569 noi contracte de acceptare semnate cu comerciantii, 2573 POS-uri instalate, 343326 carduri noi emise, 179 ATM-uri instalate, 245860 conturi de card, 9 servicii/produse complet noi - plata facturilor la POS, cardul Sprint, cardul de credit Vivere si 6 carduri - 'editie limitata'.
Pe baza rezultatelor stastistice raportate de emitenti si organizatiile internationale de plata, s-au mai acordat urmatoarele premii pentru activitatea din 2005: cel mai vandut card de debit - Raiffeisen VISA Electron - 273163 de noi carduri, cel mai vandut card de credit - Raiffeisen MasterCard Standard - 41882 de noi carduri, cel mai vandut card pe segmentul Business - Raiffeisen Visa Business in Lei - 12141 de noi carduri, cel mai vandut card pe segmentul Premium - Banca Transilvania Visa Gold - 5012, cel mai vandut card proprietar - Sensiblu - 461653 de noi carduri.
De asemenea s-au mai acordat premiile: reteaua cu cel mai mare volum de acceptare la plata pe cardurile internationale - Banca Tiriac - 79,8 mil. Euro, comerciantul anului - Hiproma (Carrefour) - 1727053 tranzactii de plati prin card in valoare de 63,9 milioane Euro, emitentul cu cea mai mare medie a tranzactiilor pe card - Alpha Bank - 29,4 tranzactii, emitentul cu cea mai mare medie a rulajului pe card - Alpha Bank - 86,4 mil. lei/an. Premiul pentru 'Cea mai corecta promovare a cardului in presa scrisa' a fost acordat jurnalistei Alice Taudor de la revista eFinance.
Pe baza voturilor a 33 de reprezentanti ai industriei cardurilor din Romania (directori ai directiilor de carduri, reprezentantii organizatiilor internationale de plata, directori de companii ce livreaza infrastructura si aplicatii IT), au fost decernate si urmatoarele premii: premiera anului - ProCredit Bank - emiterea primului cardul cu cip, partenerul anului - Transfond - implementarea SENT sistemul Electronic cu decontare pe baza Neta (Automated Clearing House - ACH) care permite decontarea in timp real a platilor de mica valoare (ordine de plata si plati de tip direct debit), in cadrul a trei sesiuni zilnice, pionierat in industria cardurilor - BCR - acceptarea la plata a cardurilor cu cip, prima tranzactie fiind realizata in aprilie 2005 la un POS instalat in magazinul Eva.
Sursa: SMART financial, 19 aprilie 2006.' -
Companiile petroliere - pregatite sa creasca preturile la carburanti
Gandul SNP
___
Romanii ar putea plati, in scurt timp, mai mult pe litrul de benzina si motorina. â??Pe piata internationala, pretul petrolului a depasit 71 dolari pe baril si continua sa creasca. Este firesc sa ne facem calculele si sa stabilim noi preturi la carburanti tinand cont de cursul titeiuluiâ??, spun reprezentantii companiilor petroliere. Petrom a scumpit benzina, in urma cu doua saptamani, cu 500 de lei pe litru. Desi in toamna anului trecut a majorat preturile la carburanti dupa fiecare salt al pretului petrolului pe piata internationala, Petrom nu se mai grabeste acum sa faca acelasi lucru, oficialii companiei declarand ca nu au in plan o noua crestere a preturilor. â??Daca, pe plan international, titeiul se va scumpi in continuare, este de asteptat ca Petrom sa umble la preturi. Si celelalte companii petroliere de pe piata internationala vor recurge la cresteri de preturiâ??, sustin specialistii de pe piata petroliera. Acestia estimeaza o crestere a pretului la benzina de la 500 lei pe litru pana la 1.000 lei pe litru, functie de politica de preturi a fiecarei companii in parte.
Pe piata mondiala, cursul petrolului a depasit deja bariera celor 71,93 de dolari barilul pe care-l mai atinsese numai la sfarsitul anului trecut, dupa trecerea uraganului Katrina. De data aceasta insa, cresterea continua se datoreaza tensiunilor generate in comunitatea internationala de dosarul nuclear iranian si de anuntul presedintelui Ahmadinejad ca Iranul a obtinut uraniu imbogatit. In cazul unei escaladari militare a conflictului, estimeaza analistii, pretul petrolului ar putea sari in aer, asa cum s-a mai intamplat in 1979, cand a avut loc un â??socâ?? petrolier din cauza Revolutiei Islamice din Iran.
Exporturile de petrol brut iranian ar putea fi in acest caz sistate (amenintare pe care autoritatile de la Teheran s-au declarat gata sa o puna in aplicare), iar transporturile de petrol din celelalte tari din zona Golfului Persic ar putea fi perturbate daca stramtoarea Ormuz (controlata de Teheran) va fi blocata. In plus, Iranul este unul dintre cei mai importanti actori pe piata titeiului, fiind cel de-al patrulea producator mondial - cu 4 milioane de barili exportati zilnic, in special catre Asia si Europa. Or, tensiunile provocate de spectrul unui conflict militar intre Iran si Occident survin intr-un moment in care cererea mondiala de petrol a atins cote greu de imaginat, in special in tarile asiatice (in China, spre exemplu, numai in primul trimestru al anului, cererea de petrol brut a inregistrat o crestere de 25%). Este de asteptat ca cererea in continua crestere de petrol sa antreneze in egala masura o scumpire in lant si a altor materii prime precum aurul, argintul, zincul sau aluminiul.
Sursa: Gandul, 19 aprilie 2006.
18.04.2006
-
Olandezii de la MEI-RBF vor investi 22 mil. euro pe Bursa de la Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondul de investitii olandez MEI Roemenie en Bulgarije Fonds (MEI-RBF) va aloca pentru achizitii pe piata de capital din Romania circa 22 de milioane de euro, adica aproximativ 75% din fondurile acumulate prin subscriptie publica pe bursa Euronext. La sfarsitul perioadei de subscriere din luna martie, compania acumulase 26,4 milioane de euro, iar in urmatoarea saptamana a adunat inca 2,8 milioane de euro, ajungand la 29,2 milioane de euro. 'Fondul este unul deschis, iar ritmul de crestere a numarului de unitati de fond va oglindi interesul investitorilor pentru pietele din Romania si Bulgaria', a declarat directorul de investitii pentru Romania al fondului, Cristian Fader.
Diferenta de 25% din suma va fi indreptata catre piata de capital din Bulgaria. Ponderea investitiilor pe fiecare piata de capital a fost stabilita in functie de capitalizarea bursiera si lichiditatea acestora. Prima investitie in Romania a fondului a fost achizitia a 5,23% din actiunile fabricantului de masini agricole si forestiere Mecanica Ceahlau la inceputul lunii aprilie.
'Ne-am orientat catre Mecanica Ceahlau datorita potentialului pietei utilajelor agricole, rezultat in principal ca urmare a decalajului mare intre nivelul de mecanizare al agriculturii din Romania si cel din Uniunea Europeana', a explicat Fader. Actiunile Mecanica Ceahlau au fost cumparate la un curs de circa 6,9 lei, apropiat de cel al pietei.
Politica RBF prevede ca minim 50% din valoarea fondului sa fie investita in actiuni incluse in indicii bursieri BET si SOFIX. O pondere semnificativa, de maxim 50%, va fi indreptata catre achizitia de participatii la intreprinderi mici si mijlocii. 'In anii urmatori, pietele din Romania si Bulgaria vor beneficia de efectele aderarii la Uninea Europeana si de fluxul de investitii straine. Intreg procesul de integrare actioneaza ca si un catalizator al eficientizarii mediului economic', a afirmat directorul de investitii al fondului.
Expunerea pe o companie este redusa la maxim 15% din valoarea fondului. Investitiile au fost programate pe termen mediu si lung. RBF este listat la bursa Euronext Amsterdam si este administrat de MEI-Fondsenbeheer, o subsidiara a Middle Europe Investments.
MEI-Fondsenbeheer BV mai administreaza Het Tsjechie en Slowakije Fonds NV (TSF), un fond axat pe achizitii de actiuni ale companiilor listate la Bursa de Valori din Cehia si Slovacia, fondul Middle Europe Real Estate NV (MERE), specializat in achizitii imobiliare din Europa Centrala si fondul privat Middle Europe Opportunity Fund NV (MEOF).
Middle Europe Investments (MEI) Group este prezenta pe piata din Europa Centrala din 1991. Firma are sediul central la Lochem, Olanda, si coordoneaza 12 filiale in noua tari din Europa Centrala.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 aprilie 2006.
'
Pagina