20.11.2006
-
SIF-urile fac strategie comuna pentru actiunile BCR
___
Cele cinci societati de investitii financiare (SIF), care detin circa 30% din capitalul BCR, vor actiona impreuna daca vor decide sa vanda actiunile, urmand sa le valorifice in bloc, insa pentru moment nu intentioneaza sa renunte la participatii.
'Valorificarea in bloc a actiunilor este mai avantajoasa pentru SIF decat o faramitare. Una este sa vinzi 30%, si altceva inseamna sa instrainezi o participatie de circa 6%. Nu este exclus sa vindem, daca vom primi o oferta de pret atractiva, dar nici un SIF nu va actiona singur', a afirmat presedintele SIF Transilvania, Mihai Fercala. El a mentionat ca, deocamdata, SIF nu doresc sa vanda, pentru ca actiunile aduc profit.
Fercala a aratat ca decizia de a vinde depinde si de modul in care va evolua banca. 'Planul de dezvoltare al BCR pentru urmatorii ani este ambitios, insa banca nu este singura pe piata. Concurenta se va inaspri in domeniul bancar', a mai spus Fercala.
Reprezentantul SIF Transilvania a aratat ca societatile de investitii financiare au posibilitatea sa iasa din actionariatul BCR. 'Actionarii minoritari nu au nici un impediment in acest sens. SIF pot sa vanda oricand actiunile. Chiar daca banca nu este listata, nu inseamna ca societatile sunt captive. Participatiile la BCR sunt foarte valoroase. Daca SIF considera ca profitul nu le satisface, pot iesi', a explicat Fercala.
Erste Bank a initiat, la inceputul lunii noiembrie, o oferta pentru preluarea unui pachet de 8% din capitalul BCR, detinut de salariatii bancii. Proprietarul BCR a anuntat ca ofera salariatilor fie 6,5 euro pentru o actiune BCR, fie o actiune Erste pentru fiecare sase actiuni BCR, oferta grupului austriac derulandu-se in perioada 1-24 noiembrie.
Planul de dezvoltare a BCR pentru urmatorii trei ani, aprobat vineri de actionari, prevede triplarea profitului net fata de nivelul estimat pentru acest an, de 250 milioane de euro. Banca austriaca vizeaza o crestere anuala a profitului net al BCR cu 40% si un avans de 25-30% pe an, pentru veniturile nete din dobanzi. De asemenea, Erste Bank prognozeaza majorarea veniturilor nete din comisioane cu 15-20% anual.
Sursa: Curentul, 20 noiembrie 2006.'
17.11.2006
-
Broker Cluj si-a depasit profitul bugetat pe tot anul
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Broker Cluj, singura societate de intermediere cotata la Bursa de Valori Bucuresti, a inregistrat in primele zece luni un profit brut de 5,03 milioane de euro (17,83 milioane lei), cu 36% mai ridicat comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Profitul brut al Broker se ridica anul trecut la 13,3 milioane de lei (aproape 3,7 milioane de euro). In luna octombrie, Broker a realizat un profit brut de 1,21 milioane de euro (4,27 mil. lei).
Cea mai mare parte a acestuia provine din valorificarea unor active in conditiile unei evolutii foarte bune a Bursei luna trecuta, potrivit conducerii societatii. Indicii BET-C si BET-FI au atins maximele istorice la sfarsitul lui octombrie pentru prima data din luna februarie a acestui an.
O parte insemnata a profitului, peste 363.000 de euro, a fost obtinuta din speculatii cu derivative pe piata la termen de la Sibiu, au mai precizat acestia.
La sfarsitul lunii trecute, Broker avea deschise un numar de 11.733 pozitii.
'Am reusit sa valorificam in octombrie niste pachete constituite anterior, dat fiind evolutia buna a pietei. Am realizat operatiuni pe SIF-uri, Petrom, BRD dar am castigat si din speculatii pe piata de la Sibiu. Cel putin 30% din profitul realizat in octombrie a provenit din operatiuni cu derivative', spune Petru Prunea, presedintele Broker Cluj.
Cu toate acestea, reprezentantii Broker spun ca luna trecuta nu au operat modificari majore in structura activelor pe care le detin.
Activele totale ale societatii de servicii de investitii financiare erau la 31 octombrie de peste 29,4 milioane de euro (104 milioane de lei). Din acestea, activul net se ridica la circa 22,2 milioane de euro (78,5 milioane de lei), aproape dublu fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand se cifra la 12,2 milioane de euro (44,4 milioane de lei).
Valoarea de piata a activelor detinute de Broker in portofoliu era de aproximativ 19 milioane de euro (66,9 milioane de lei), din care o pondere de 97,74% reprezentau titlurile societatilor cotate la Bursa, in crestere de la 81,7%, cat detineau acestea in aceeasi perioada a anului trecut.
Societatea de brokeraj are detineri de pana la 5% la 65 de societati, din cele 70 la care are participatii, iar la cinci companii are o participatie intre 5% si 33%.
Societatea are in portofoliu actiuni la 70 de societati si are detineri mai mari de 5% la 5 dintre acestea. Printre participatiile semnificative se numara Siretul Pascani si Biofarm Bucuresti.
Societatea de intermediere mai detine un pachet de peste 16% din actiunile Mecanica Ceahlau, pe care vrea sa o transfere de pe RASDAQ pe Bursa de Valori.
'Cred ca pana la sfarsitul anului vom realiza un profit de peste 20 de milioane de lei. Profitul din comisioane este in medie de circa un milion de lei', a adaugat Petru Prunea.
Activul net unitar al SSIF Broker la 31 octombrie era de 0,719 lei/actiune. Actiunile Broker au inchis sedinta de ieri la un pret de 1,64 lei/actiune, in scadere cu aproape 3% fata de ziua precedenta.
La acest pret, capitalizarea bursiera a societatii se ridica la aproape 51,3 de milioane de euro (179,1 milioane de lei).''
Sursa: Ziarul Financiar, 17 noiembrie 2006.' -
Neliniste pe platforma chimica de la Azomures
Curentul
___
Indicatorii financiar-contabili, la noua luni, prezentati de conducerea combinatului chimic Azomures de la Targu-Mures, creeaza neliniste in randul salariatilor de aici. Acestia spun ca au cel putin doua motive de ingrijorare, unul pe termen scurt, iar altul pe termen lung. 'Nu vom primi nimic din participarea la profit daca nu va fi profit si, apoi, daca la pretul actual al gazului mergem in pierdere, anul viitor inseamna ca se va inchide combinatul', spun angajatii, care adauga ca motive de ingrijorare le da si patronatul care, spre deosebire de anii anteriori, nu a demarat inca negocierile pentru incheierea unui nou contract colectiv de munca. 'Legea spune ca negocierile pot incepe cu 60 de zile inainte de expirarea contractului dar nu mai tarziu de 30 de zile, deci cel tarziu pe 1 decembrie trebuie incepute negocierile', atrage insa atentia liderul sindicatului 'Alternativa 2002' de la Azomures, Maria Dandarau. Aceasta adauga, de asemenea, ca, in ciuda indicatorilor la 9 luni, care sunt negativi, combinatul ar putea sa se redreseze si sa termine anul in profit. 'Daca la 6 luni am fost in profit, eu nu stiu cum am ajuns acum aici, sa avem pierderi. Azo face insa rasturnari spectaculoase la capitolul profit, suntem obisnuiti cu asta', spune Maria Dandarau, care nu exclude, la randul ei, varianta inchiderii combinatului, de anul viitor, cu atat mai mult cu cat exista inca in vigoare o hotarare AGA care permite Consiliului de Administratie sa ia si o asemenea masura daca ar constata ca unitatea lucreaza in pierdere.
Precizam ca dupa scurgerea a noua luni din acest an, Azomures a raportat pierderi de 7,4 milioane de lei si o scadere a cifrei de afaceri cu 10% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Sursa: Curentul, 17 noiembrie 2006.
' -
Fondurile straine sunt atrase de actiunile de pe RASDAQ
Adevarul
___
Fondul cu capital de risc Reconstruction Capital 2 (RC2), administrat de New Europe Capital, a investit in acest an 21 milioane de euro in actiuni listate pe piata de capital romaneasca. 'Plasamentele efectuate de Reconstruction Capital 2 pe piata de capital autohtona au vizat in special societati de pe piata Rasdaq. Politica noastra de investitii consta in identificarea unor emitenti mai mici, cu potential de crestere si totodata prea putin cunoscuti jucatorilor la bursa', a declarat, pentru Adevarul, Ion Florescu, director la New Europe Capital. Fondul a fost infiintat la sfarsitul anului trecut, suma atrasa initial fiind de 23,4 milioane de euro. In luna mai a anului curent, Reconstruction Capital 2 a mai 'ridicat' de la investitori 40,2 milioane de euro, astfel ca, in prezent, capitalizarea fondului se ridica la 63,6 milioane de euro.
Pana acum, Reconstruction Capital 2 a efectuat plasamente pe pietele de capital de la Bucuresti si Sofia circa 25 milioane de euro. 'Cea mai mare parte a investitiilor la bursa au fost efectuate in perioadele de scadere a cotatiilor. Astfel, majoritatea plasamentelor pe piata de capital romaneasca au fost efectuate in luna iunie 2006', precizeaza Ion Florescu.
Pe langa plasamentele pe pietele de capital, fondul investeste si in societati private. 'In primul an, am urmarit o alocare egala a sumelor intre investitiile pe burse si cele din sectorul privat', precizeaza Ion Florescu. O investitie in sectorul privat presupune preluarea unei companii, imbunatatirea activitatii si profitabilitatii acesteia si ulterior vanzarea ei.
Societatea de administrare a identificat mai multe oportunitati de investitii pe piata romaneasca, domeniile vizate fiind cel imobiliar, al serviciilor medicale si industria alimentara. Fondul are doua strategii in ceea ce priveste investitiile din sectorul privat. Astfel, sunt cautate companii mici, infiintate de 23 ani si care au inregistrat o evolutie foarte buna a afacerilor.
'Cealalta strategie este oarecum opusa, intrucat consta in achizitionarea unor societati care se afla in dificultate, pentru a le restructura. Criteriile de care tinem cont la selectarea acestora sunt domeniul de activitate, care trebuie sa fie cat mai interesant si cu potential de crestere, activele si brandul. Preferam companii cu un brand cunoscut, dar neexploatat la maximum', precizeaza Ion Florescu. In plus, societatea de administrare cauta, in special, firme orientate spre consumul intern. 'Evitam firmele exportatoare, la care manopera are o pondere ridicata in costurile de productie. Acestea nu vor putea face fata competitivitatii ridicate, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana', afirma directorul New Europe Capital.
Cat priveste investitiile in domeniul imobiliar, lucrurile sunt putin diferite. 'In domeniul realestate (imobiliar), de regula, ne asociem cu dezvoltatorii de proiecte imobiliare care doresc sa isi majoreze capacitatea de a investi', afirma Florescu. In prezent, Reconstruction Capital 2 este partener la trei astfel de proiecte. 'Intentionam, impreuna cu partenerii nosti, sa achizitionam trei terenuri in Capitala. Ulterior, pe acestea vor fi dezvoltate proiecte imobiliare. Doua dintre proiecte vizeaza realizarea unor constructii rezidentiale, in timp ce unul este mixt, presupunand realizarea atat de cladiri rezidentiale, cat si de spatii industriale', precizeaza directorul New Europe Capital.
Investitia intr-un proiect este de 3-15 milioane de euro
Suma alocata de Reconstruction Capital 2 pentru un proiect investitional este intre 3 milioane euro si 15 milioane de euro. De regula, valoarea unui plasament se mentine la nivelul initial. 'Inca de la inceput, din faza de proiect, facem un plan de afaceri impreuna cu managementul companiei. Ulterior, ne implicam in administrarea societatii, prin acordarea de consultanta conducerii', precizeaza Florescu. Durata medie a unei investitii este de 3-4 ani. Perioada insa poate sa se abata sensibil de la acest interval, in functie de oportunitatile din piata.
Pe langa Reconstruction Capital 2, New Europe Capital mai administreaza in Romania alte doua fonduri de investitii, respectiv Romanian Recontruction Capital (RRC) si Romanian Investment Fund (RIF). 'Stilul de a investi si obiectul de activitate este acelasi pentru cele trei vehicule investitionale. Diferenta dintre ele consta in faptul ca RC2 este listat la Bursa de la Londra', afirma directorul New Europe Capital. Titlurile fondului au fost listate la Londra pe 23 decembrie 2005, pretul din prima zi de tranzactionare fiind de 0,96 de euro. In prezent, cotatiile au ajuns la 1,06 euro, ceea ce inseamna o apreciere de 10,4%, de la data listarii.
Primele doua fonduri nu mai efectueaza investitii, in prezent, acestea mai au in portofolii actiuni la Policolor si BRD. 'Fondurile RIF si Romania Reconstruction Capital leau adus investitorilor un randament anual de peste 20%. Succesul inregistrat de acestea a condus la atragerea unei sume considerabile pentru Reconstruction Capital 2', declara Florescu.
Principalii investitori in fondul RC2 sunt din Europa de Vest si in special din Marea Britanie, Elvetia si Belgia. Americanii au subscris aproape 5% din valoarea fondului.
Sursa: Adevarul, 17 noiembrie 2006.'
16.11.2006
-
Rafinariile inverseaza trendul de crestere al profitului Petrom
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Petrom, cea mai mare companie din Romania - controlata de grupul petrolier austriac OMV, a obtinut in primele noua luni un profit net de 564 mil. euro, in crestere cu 45% fata de perioada similara a anului anterior.
In trimestrul al treilea, compania a raportat un profit net de 160 mil. euro, in scadere cu 29% fata de al treilea trimestru al anului trecut. La sase luni profitul se dublase fata de aceeasi perioada a anului trecut. Volumele de gaze vandute au scazut in perioada mentionata, in timp ce pretul acestora a fost majorat substantial.
Compania a raportat pierderi operationale de 513 mil. lei (146,6 mil. euro) in portofoliul de rafinare & marketing, cauzate de faptul ca pretul carburantilor la pompa nu a tinut pasul cu evolutia titeiului pe pietele internationale.
Perspectiva pentru ultimul trimestru este tot negativa, atat in ce priveste marja negativa din rafinare, cat si pe fondul intrarii rafinariei Petrobrazi in revizie. Cifra de afaceri a crescut cu 25%, pana la 2,73 mld. euro, valoare apropiata de nivelul inregistrat in intregul an anterior. Rezultatul anuntat de compania petroliera s-a situat sub asteptarile investitorilor de pe Bursa, unde actiunile companiei au inregistrat o scadere de 3,3%.
Marja negativa din portofoliul de rafinare si marketing, determinata de evolutia cotatiei internationale a barilului de titei si de scaderea rentabilitatii benzinariilor, a 'topit' 296 mil. euro din valoarea bursiera a Petrom, care a ajuns astfel la 9,56 mld. euro.
Pierderile operationale ale Petrom in zona de rafinare & marketing s-au majorat de cinci ori in primele trei trimestre fata de perioada similara a anului anterior, pana la 513 mil. RON (146,6 mil. euro).
'Petrom raporteaza rezultate bune pentru primele noua luni, pe fondul unui mediu de afaceri neprielnic si volatil in extractie si prelucrare', sustine Mariana Gheorghe, CEO al companiei. ''Investitii' este cuvantul-cheie pentru aceasta perioada, intrucat valoarea cumulata a acestora a crescut cu peste 120% fata de cea inregistrata in primele noua luni din 2005', precizeaza Mariana Gheorghe.
Volumul investitiilor s-a dublat in perioada ianuarie - septembrie, ajungand la 441 mil. euro, din care mai mult de jumatate au fost directionate in modernizarea rafinariilor si extinderea retelei de distributie a carburantilor.
'Profitul net obtinut in trimestrul al treilea este cu 8% sub estimarile CA IB, iar EBIT cu 4% sub asteptari. Prin raportare la estimarile noastre, rezultatele nu sunt slabe, dar prezinta o scadere semnificativa fata de trimestrul al treilea al anului trecut, in conditiile in care estimarile noastre le consideram a fi conservatoare', a precizat Adriana Marin, sefa departamentului de analiza in cadrul societatii de brokeraj CA IB Securities. Analistii CA IB estimasera la noua luni un profit net de 618,64 mil. euro.
De asemenea, rezultatele Petrom au avut efect direct si asupra grupului OMV, care a raportat un profit net de 1,3 mld. euro, in crestere cu numai 8%, iar vanzarile au ajuns la 13,8 mld. euro. Actiunile OMV pe bursa de la Viena au scazut cu 5%.
OMV a preluat in 2004 Petrom si a inceput un amplu proces de restructurare. Compania are acum 36.011 angajati, cu 26% mai putini fata de finele lunii septembrie 2005.
Mai mult, Mariana Gheorghe, numita CEO la Petrom din iunie, a anuntat o strategie de extindere puternica a operatiunilor in Balcani si in zona Marii Caspice.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 noiembrie 2006.' -
Impact dezvolta un proiect amplu in zona Baneasa
Gardianul IMP
___
Locuinte la cheie cu toate utilitatile. Este oferta companiei IMPACT SA pentru cei care vor sa locuiasca intr-un cadru natural deosebit, intr-un cartier select, de unde nu lipsesc terenurile de sport, spatiile comerciale si spatiile publice.
Unul dintre planurile mari ale companiei este realizarea ansamblului rezidential Rubin, care face parte din proiectul Greenfield. Ansamblul este amplasat in zona de Nord a Bucurestiului, langa padurea Baneasa, locul ideal pentru orice familie.
Rubin va cuprinde 16 blocuri Dana in structura P+2 si P+2+M, cu doua apartamente pe nivel. Apartamentele cu 2 si 3 camere au suprafete cuprinse intre 62 si 91 mp.
Fiecare apartament are finisaje deosebite, atat interioare, cat si exterioare, beneficiul major fiind terasele spatioase, ideale intalnirilor cu prietenii.
Pe langa blocuri, ansamblul Rubin va avea si case insiruite, tip Valetta si Sienna, in structura P+M si P+1+M.
Excelent compartimentate, cu partere generoase, special destinate activitatilor recreative, locuintele din acest ansamblu raspund nevoilor oricarei persoane. De asemenea, ansamblul va pune la dispozitia beneficiarilor toate facilitatile si posibilitatile de relaxare. IMPACT SA isi indeamna potentialii clienti sa faca parte dintr-o comunitate care numara deja 1.500 de persoane.
Capitala nu este singura tinta a companiei, foarte multe proiecte importante fiind dezvoltate si in alte orase precum Oradea, Constanta, Ploiesti si Cluj.
Principalele categorii de servicii oferite de IMPACT SA sunt dezvoltarea si contractarea de locuinte (vile Deluxe, vile Prestige, apartamentele Family, vile Junior) in propriile ansambluri rezidentiale, precum si contractarea de spatii de birouri - clasa A - in Centrul de Afaceri CONSTRUDAVA.
Sursa: Gardianul, 16 noiembrie 2006. -
Privatizarea Romgaz, facuta dupa analiza instrainarilor din domeniul energetic
Curierul National
___
Seful statului i-a cerut ministrului Economiei sa nu grabeasca privatizarea companiilor energetice, in special Romgaz, cel putin pana ce rezultatele privatizarii Petrom nu vor fi analizate. 'Va pot spune ca acum o luna i-am cerut ministrului Industriilor (Codrut Seres, ministrul Economiei si Comertului) sa nu accelereze procesul de privatizare a altor companii distribuitoare de energie, vizand, in mod deosebit, Romgaz, urmand ca acest proces sa fie reluat dupa ce se face o analiza a rezultatelor privatizarilor in domeniul energetic de pana acum, inclusiv privatizarea Petrom, dar si a distributiilor de gaze,' a declarat, ieri Traian Basescu, inainte de plecarea spre Libia.
Nemultumirile sefului statului legate de distribuitorii de gaze naturale dateaza inca de la jumatatea anului trecut.
In luna ianuarie a.c., in timp ce se afla la intalnirea ocazionata de prezentarea bilantului Politiei Romane, Traian Basescu a amintit de 'existenta unor grupuri de interese in jurul Ministerului Industriilor' care ar fi dus la cresterea accentuata pe piata romaneasca a pretului gazelor naturale.
Tarifele la gazele naturale au crescut, recent, cu pana la 8,5%, in principal ca urmare a majorarii preturilor pentru productia interna.
De altfel, in urma cu cateva luni au aparut divergente intre Petrom, companie controlata de grupul austriac OMV, si distribuitorii de gaze naturale, pe fondul neintelegerilor referitoare la pret.
Compania a solicitat un pret mai mare decat cel avizat de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), iar Distrigaz Nord si Distrigaz Sud nu au incheiat contractele la pretul solicitat de Petrom. Ulterior, distribuitorii au cerut ANRGN sa recunoasca aceste costuri suplimentare in tarife.
Pana acum au fost privatizate opt societati, beneficiul statului fiind de 1,1 miliarde de euro si 708 milioane de dolari. Acestea sunt Petrom, Petromidia, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Electrica Banat si Dobrogea, Rafo, Electrica Oltenia si Electrica Moldova.
Potrivit Presedintiei, CSAT se va intruni, la 22 noiembrie, pentru a discuta despre contractul de privatizare al Petrom, privatizarile societatilor de distributie a energiei, inclusiv studiul de consultanta pentru privatizare, preturile de achizitii la import si efectele procesului de privatizare asupra securitatii energetice si a economiei nationale.
Sursa: Curierul National, 16 noiembrie 2006.'
15.11.2006
-
IAR isi dubleaza profitul si afacerile inainte de privatizare
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Compania IAR Brasov, specializata in constructia si reparatia de elicoptere, a obtinut in primele noua luni ale anului un profit net de 3,79 milioane de euro (13,4 milioane de lei), de peste 2,3 ori mai mare fata de castigul inregistrat in perioada similara a anului trecut.
Majorarea substantiala a profitului s-a datorat cresterii afacerilor, care au depasit 41,86 milioane de lei (148,18 milioane de lei), in crestere de 2,29 ori fata de cifra de afaceri de la finalul lunii septembrie a anului trecut. Afacerile IAR sunt, in acelasi timp, cu 68,3% mai mari fata de cele inregistrate pe tot parcursul anului trecut.
Castigul IAR este de peste 5 ori mai mare fata de cel inregistrat in 2005, dar anul trecut profitul societatii a scazut puternic din cauza rezultatului financiar negativ din ultimul trimestru. Compania isi reevaluase creantele si datoriile in valuta, din aceasta operatiune rezultand o pierdere financiara de 5 milioane de euro.
Constructorul de elicoptere a inregistrat in primele trei trimestre un profit din activitatea de exploatare de 4,45 milioane de euro (15,7 milioane de lei), in crestere cu 42% fata de situatia de la finalul lunii septembrie din 2005.
Reprezentantii companiei nu au fost disponibili ieri pentru a oferi comentarii suplimentare pe marginea acestor rezultate.
Pe primele trei trimestre ale acestui an, societatea a inregistrat profit din activitatea financiara, in suma de circa 60.300 de euro (0,21 milioane de lei), fata de o pierdere de 1,15 milioane de euro (4,15 milioane de lei) in aceeasi perioada din 2005.
Potrivit datelor de la finalul primului semestru din acest an, IAR Brasov avea datorii de circa 73 de milioane de euro (258,3 milioane de lei), din care 66,23 milioane de euro erau datoriile ce trebui platite intr-o perioada de pana la un an. Din datoriile totale, 40,55 milioane de euro reprezentau datoriile financiare, iar 19,23 milioane de euro - avansurile de la clienti.
Pe de alta parte, creantele companiei se ridicau la 15,9 milioane de euro (56,2 milioane de lei).
IAR a contractat in a doua parte a anului trecut un credit in valoare de 10,3 milioane de dolari (8,5 milioane de euro), pentru a-si asigura capitalul de lucru necesar derularii a doua contracte pentru modernizarea unor elicoptere pentru aviatia si marina romana. Valoarea celor doua contracte care intra in cadrul programului NATO se ridica la circa 25 de milioane de dolari (peste 20 de milioane de euro).
IAR, care in prezent este o societate controlata de stat, a fost scoasa la privatizare, Ministerul Economiei si Comertului care detinea aproape 65% din actiuni alegand sa vanda prin negociere participatia pe care o detine in cadrul companiei.
Data limita de depunere a documentelor de participare de catre societatile interesate sa preia IAR a fost stabilita pentru 14 decembrie. Pentru a participa la negociere, ofertantii trebuie sa faca dovada unei experiente de cel putin cinci ani in domeniul constructiilor si reparatiilor de aeronave si sa fi realizat in 2005 o cifra de afaceri de minimum 50 de milioane de euro.
Potrivit informatiilor disponibile, intre societatile interesate de IAR s-au aratat americanii de la Bell Helicopters si grupul european de aeronautica EADS impreuna cu grupul franco-german Eurocopter, filiala a EADS.
Actiunile IAR, care sunt listate la Bursa pe piata RASDAQ, au fost printre cele mai profitabile in acest an pentru investitori, inregistrand o crestere de 590%.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 noiembrie 2006. -
Profit de 2 mil. euro la Rompetrol Well Services
ZF RO - FONDURI MUTUALE PTR
___
Rompetrol Well Services, divizia de servicii petroliere a grupului Rompetrol, condus de omul de afaceri Dinu Patriciu, a inregistrat in primele noua luni ale anului un profit net de 7 mil. lei (aprox. 2 mil. euro), in urcare cu 31,2% fata de rezultatul raportat in aceeasi perioada a anului trecut. Veniturile totale au avansat cu aproape 8,9%, pana la 44,42 milioane de lei (12,7 milioane de euro) iar dinamica cheltuielilor totale a atins 4,4%, pana la 35,96 milioane de lei (10,3 milioane de euro).Compania, denumita anterior Petros Ploiesti, a fost achizitionata de catre grupul Rompetrol in 2000.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 noiembrie 2006. -
Statul roman poate despagubi OMV cu pretul de vanzare al Petrom
Romania libera SNP
___
La doi ani de zile de la privatizarea celei mai mari companii romanesti, Petrom, modul in care a fost facuta schimbarea proprietarului ridica numeroase semne de intrebare. Mai mult sau mai putin voalat, guvernul Nastase, cel in timpul caruia a fost perfectata tranzactia, este acuzat acum ca a acceptat in timpul negocierilor subevaluarea companiei, ca a renuntat, in mod nepermis, la unele drepturi fundamentale, cum ar fi exploatarea resurselor naturale, sau ca a acordat mult prea multe facilitati fiscale cumparatorului.
Procesul de privatizare a Petrom s-a incheiat pe data de 14 decembrie 2004, cand grupul austriac OMV a preluat 51% din capitalul social. Pentru privatizarea companiei, guvernul a emis o lege speciala care, impreuna cu contractul de privatizare, a fost aprobata, in unanimitate, si de catre Parlamentul Romaniei in 2004. Altfel spus, alaturi de parlamentarii PSD, au votat aprobarea privatizarii si cei ai opozitiei de atunci, adica ai puterii de acum. Unde se aflau la acea vreme premierul Tariceanu, actualul presedinte al PD, Emil Boc, sau liderul PIN, liderul UDMR, Marko Bela, sau Cozmin Gusa, care la acea vreme ocupa functia de secretar general al PSD si stia foarte bine ce urmeaza sa se semneze la privatizarea Petrom.
Facilitati pe banda rulanta
Guvernul Nastase a sustinut in permanenta ca Legea de privatizare a Petrom era in concordanta cu practica internationala, in cazul unor tranzactii comparabile, chiar din tarile vecine, dar cu toate acestea contractul a fost atacat de la bun inceput. Prin contractul de privatizare, s-a acordat Petrom o facilitate fiscala denumita 'cota ecologica'. Aceasta este un stimulent fiscal ce consta in principal in scutirea de impozit pe profit pentru o rezerva separata, finantata din retinerea unei cote de 35%. La acea data, senatorul Carol Dina atragea atentia Executivului, in contextul dezbaterilor in Senat pe marginea proiectului de lege privind privatizarea companiei, 'ca aceasta facilitate este, de fapt, un ajutor de stat care nu a fost notificat si nici nu a fost aprobat de Consiliul Concurentei, deci ne aflam in fata unei ilegalitati'.
Mai mult, spunea acesta, la ora cand se dezbatea proiectul inca nu exista o decizie transanta a Consiliului Concurentei in legatura cu aceasta cota. Potrivit art. 18 din contractul de privatizare, vanzatorul, respectiv statul roman, este autorizat ca, pe o perioada de 15 ani de la data finalizarii, sa despagubeasca in totalitate societatea pentru orice pretentii in legatura cu poluarea anterioara a mediului, iar pentru o perioada de 30 de ani de la data finalizarii sa se despagubeasca societatea in totalitate pentru orice pretentii in legatura cu abandonarea si scoaterea din functionare a sondelor abandonate, oprite, inchise sau care asteapta sa fie abandonate. Astfel, intr-o anexa a contractului de privatizare, intitulat 'Angajamentul de Despagubiri privind Mediul', este precizat, printre altele, ca 'statul roman isi asuma responsabilitatea si eventualele cheltuieli de remediere si/sau despagubiri fara o limita valorica'. Nici fata de aceasta prevedere contractuala Consiliul Concurentei nu se pronuntase. La fel de disputat este acum si articolul 19, care include si alte clauze privind despagubirile datorate de statul roman cumparatorului, precizandu-se, la alineatul 3 si suma totala a despagubirilor. In concluzie, statul roman poate plati 690 milioane euro pentru poluarea anterioara si pana la 800 milioane de euro pentru pretentii in legatura cu abandonarea si scoaterea din functiune a sondelor abandonate. 'Se poate ajunge astfel in situatia ca statul sa ramana si fara Petrom, dar sa si inapoieze cumparatorului suma platita de 690 milioane dolari pentru pachetul de actiuni de 33%, precum si suma angajata de circa 800 milioane de euro ca aport de capital pentru actiunile subscrise', mai avertiza acesta in interventia sa. In schimb, PNL, prin reprezentantul sau Paul Pacuraru, a fost de parere 'ca privatizarea trebuia facuta, ea este convenita si in acordurile cu Fondul Monetar International, cu Banca Mondiala si este o cerinta, daca vreti, de emancipare si de dezvoltare a acestui sector, care risca sa fie, totusi, subcapitalizat, desi este unul din sectoarele eficiente'. Cu toate acestea, el recunostea ca privatizarea este girata politic in totala necunoastere a fondului negocierilor.
Clauze contractuale
- Scutirea de la plata unor datorii bugetare in valoare de 9.525 miliarde lei in momentul semnarii contractului de privatizare
- Reducerea cu 30% a unor datorii ce trebuiau platite intr-un termen mai mare de un an
- Esalonarea la plata a dividendelor cuvenite MEC pentru anii 2000 si 2001 si stergerea majorarilor de intarziere, a dobanzilor si penalitatilor aferente
- Statul roman va aloca anual, timp de 14 ani, suma de 50 milioane euro pentru acoperirea eventualelor pagube provocate de Petrom mediului
- Pastrarea neschimbata a nivelului redeventei petroliere pentru o perioada de zece ani, in caz contrar statul roman urmand sa suporte penalizari foarte mari
- Pastrarea unei cote de 35% din profitul societatii pentru investitii ecologice (cota ecologica)
- Preluarea tuturor concesiunilor petroliere detinute de Petrom in tara si strainatate si a drepturilor ce decurg
- Statul roman a renuntat la dreptul de preemtiune la cumpararea partii din productia de petrol ce-i revine in calitate de concesionar
- S-a renuntat la obligatia concesionarului, prevazuta in legea petrolului, de a utiliza cu prioritate forta de munca autohtona cu calificare corespunzatoare, precum si la obligatia lui de a utiliza echipamente si materiale produse in Romania, in conditii de competitivitate.
Sursa: Romania Libera, 15 noiembrie 2006.'
Pagina