28.11.2006
-
Legea 31/90 a fost promulgata
Prime Transaction
___
Noua forma a legii 31 pe 90 cu privire la societatile comerciale a fost promulgata si urmeaza sa fie publicata in Monitorul Oficial.
Una dintre modificarile cele mai importante pe care le aduce, se refera la cvorumul Adunarilor Generale ale Actionarilor. Se considera cvorum daca sunt prezenti actionarii ce detin impreuna un sfert din drepturile de vot, precizeaza noua lege. Pana acum era nevoie de prezenta a jumatate din membri cu drept de vot la adunarile ordinare si a trei sferturi din actionari la adunarile extraordinare, la prima convocare.
Implicatiile noii legi cu privire la societatile comerciale sunt de mare importanta pentru piata de capital, prin prisma modificarilor pe care le poate aduce in organizarea si functionarea celor 5 Societati de Investitii Financiare. Cu at?t mai mult cu c?t, de mai bine de jumatate de an, SIF-urile realizeaza in medie 70% din totalul valorii tranzactionate la BVB. Aprecierile, dar si volatilitatea deosebite inregistrate de SIF-uri in ultimele 6 luni, sunt legate si de starea de asteptarea a investitorilor cu privire la modificarile la legea societatilor comerciale.
Conform prevederilor actuale, decizia de schimbare a conducerii societatii sau de modificare a statutului nu se poate adopta decat cu 50% plus un vot. P?na acum insa, a fost practic imposibil sa se intruneasca cvorumul in Adunarea Generala Extraordinara data fiind dispersia foarte mare a actionariatului. Prin urmare, noua lege 31/90 poate antrena modificari fundamentale in structurile de conducere si in politicile de investitii ale fiecaruia dinte SIF-uri.
In acelasi context, intentiile de incorporare a profitului in capitalul social si realizarea de majorari prin alocarea de actiuni gratuite, pot fi duse acum cu succes la capat, dupa nereusitele inregistrate de SIF3 si SIF2 in primavara anului trecut.
Sursa: themoneychannel.ro -
Romgaz isi va majora productia de gaze cu 2 miliarde de mc anual
Gandul
___
Romania se pregateste sa mai dea o 'grea' lovitura Rusiei, in batalia trambitata de presedintele Traian Basescu vizand castigarea independentei energetice: productia Romgaz (companie controlata de statul roman) va fi majorata, anul viitor, cu circa 2 miliarde de metri cubi anual. Masura a fost preconizata inca de la jumatatea anului in curs, ca o posibila cale de reducere a dependentei tarii noastre de gazele furnizate de gigantul rus Gazprom, la cel mai mare pret practicat pe piata europeana. Intre timp, Romgaz a facut investitiile necesare, iar acum Codrut Seres, ministrul Economiei a fost in masura sa ne declare ca 'Romgaz are capacitatea de a creste productia cu cele 2 miliarde de metri cubi si, daca e nevoie, o va face'.Romgaz produce, actualmente, aproximativ o treime din necesarul de gaze naturale al Romaniei. A doua treime este produsa de Petrom-OMV. Circa 1% din necesar este extras de producatori mai mici, iar diferenta este importata din Rusia. Anul trecut, toata productia de gaze a Romaniei a insumat 12 miliarde mc. Prin urmare, crescand productia Romgaz cu 2 miliarde mc, necesarul de import se va reduce de la circa 6 miliarde mc (33% din consum), la circa 4 miliarde (22% din consum). Singura problema va fi ca resursele de gaze ale Romaniei se vor epuiza mult mai repede decat este prevazut. In ritmul actual de exploatare, resursele ar fi suficiente pentru 15 ani. In ritmul prevazut pentru 2007, termenul s-ar reduce la 12-13 ani (presupunand ca doar Romgaz ar creste productia, nu si Petrom-OMV).
Sursa: Gandul, 28 noiembrie 2006.' -
Rompetrol Petrochemicals vrea, in 3 ani, sa fie in topul producatorilor regionali
Curierul National
___
Rompetrol Petrochemicals, parte a Grupului Rompetrol, se afla in plin proces de repornire a activitatilor de petrochimie, plan lansat in 2001, inca de la preluarea platformei Petromidia si care presupune investitii totale de 400 milioane euro. 'Vrem ca in urmatorii 3 ani sa devenim unul dintre cei mai importanti jucatori regionali cu 450 - 500 mii tone de polietilene si polipropilene', spune Cosmin Cocean, vicepresedinte rafinare si petrochimie The Rompetrol Grup. In momentul de fata principalele instalatii ale unitatii se gasesc in stadii diferite de functionare. Astfel, instalatia de polipropilena -PP- se gaseste in stare de functionare normala, polietilena de joasa densitate -LDPE- tocmai a fost redeschisa, in timp ce polietilena de inalta densitate - HDPE- se afla in curs de modernizare. Singura instalatie care se afla in conservare este cea de piroliza, insa in urmatorii 2 ani, va fi si aceasta pornita. De asemenea, intre 2007 si 2009 va fi deschisa o fabrica de PET care va avea o capacitate de 220.000 tone/an si care va face din Rompetrol primul producator de produse de acest tip din Romania. 'In momentul de fata suntem doar comercianti de PET-uri pe care le importam si apoi le revindem', precizeaza Dana Vaju, director de vanzari al grupului. In prezent Rompetrol Petrochemicals este singurul producator de polipropilena din Romania cu o capacitate de 60. 000 tone/an majorata in 2005 la 80.000 tone/an.
30 milioane dolari investiti in modernizarea unitatii de polietilena de joasa densitate
Studiile referitoare la consumul de polimeri din Romania arata apetitul consumatorilor romani fata de aceste produse. Avem studii facute de mai multe institute de sondaj si care arata ca trendul consumului de polimeri in Romania este puternic crescator cu un avans anual de 10 - 12%, spune Vaju. Pentru a raspunde in fata necesitatilor tot mai crescute ale consumatorilor romani si intuind potentialul acestei afaceri, duminica, 26 noiembrie, grupul Rompetrol Petrochemicals a inaugurat noua unitate de productie polietilena de joasa densitate (LDPE). Aceasta a presupus o investitie de 30 milioane dolari care a inclus si construirea unui terminal marin de gaze lichefiate. 'Investitia se constituie in doar primul pas din proiectul investitional mult mai larg de 400 milioane dolari anuntat in urma cu 7 luni', a declarat Cosmin Cocean. 'La finalul acestui plan, cu o capacitate de productie 500.000 tone/an polimeri si 200.000 tone/an etilena compania va avea marimea necesara pentru a deveni un important jucator pe piata din Europa Centrala si de Est', a adaugat Cocean. Unitatea va produce anual pana la 60.000 de tone LDPE, ceea ce se va transpune intr-o crestere cu 40% a cifrei de afaceri proprii iar recuperarea investitiei se va face in aproximativ 4 ani.
60% din vanzari la intern
Conform spuselor directorului de vanzari al Rompetrol Petrochemicals, productia realizata in aceasta unitate se va orienta in proportie de 60% pe piata interna iar restul de 40% catre vecini ai Romaniei. 'Preturile pentru polietilena sunt stabilite prin cotatii la Burse de profil iar, in prezent, pretul este in jurul a 1.100 dolari pe tona', precizeaza Vaju. Potrivit acesteia grupul se afla deja in discutii pentru incheierea unor contracte, iar acestea se vor incheia in decembrie. Speram sa vindem intreaga cantitate de 60.000 tone pe care o vom produce, mai spune Vaju. Furnizorul de etilena pentru aceasta instalatie este grupul american Dow Chemicals, lider mondial in domeniu cu peste 15 milioane tone produse anual. Parteneriatul cu Dow a fost incheiat in luna aprilie a acestuia an si se va desfasura pe parcursul a 14 ani. Printre principalii concurenti pe piata din Romania se numara OMV si Oltchim.
Sursa: Curierul National, 28 noiembrie 2006.'
27.11.2006
-
SIF Muntenia incepe sa listeze din companii
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF4
___
SIF Muntenia va lista la inceputul anului viitor compania de turism Casa de Bucovina - Club de Munte, decizia facand parte dintr-un plan mai amplu de listare a companiilor la care societatea de investitii financiare este actionar majoritar, a declarat sambata Pavel Szel, presedintele Muntenia Invest, societatea care administreaza SIF Muntenia.
'Pregatirile pentru listarea emitentului sunt aproape de final, iar decizia de listare la BVB sau pe piata RASDAQ depinde in mare masura de gasirea unui investitor strategic care sa fie interesat cu adevarat de aceasta afacere. In mod cert, insa, la inceputul lui 2007 vom organiza acest IPO si ne propunem sa listam cat mai multe companii unde suntem actionari majoritari', spune Szel.
Masurile anuntate alcatuiesc strategia de restructurare a portofoliului detinut de SIF Muntenia, in conditiile in care Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare(CNVM) a impus SIF-urilor ca de la 31 decembrie acestea sa nu aiba o participatie mai mare de 20% din activ in societati nelistate.
SIF Muntenia a inaintat deja catre CNVM o cerere de prelungire a termenului in care SIF-urile sa se supuna acestei decizii.
Conform presedintelui SAI Muntenia, portofoliul 'mostenit' de la stat are trei mari componente: participatii minoritare la societati deja listate si participatii minoritare si majoritare la companiile necotate.
'Ultimele doua categorii de participatii ne creeaza cele mai mari probleme, in acest moment participatia la societatile nelistate fiind de circa 23-24% din activul SIF-ului. Nu putem vinde detinerile pana la 31 decembrie 2006 fara a crea prejudicii importante societatii de investitii', spune Szel.
'Nu mai tinem in mod deosebit sa fim actionari majoritari in cadrul unei companii. Decizia de a majora capitalul social al companiilor si listarea acestora va depinde in principal de gasirea unui investitor strategic', a mai spus Szel.
In momentul infiintarii, SIF Muntenia (la acel moment FPP Muntenia) avea in portofoliu circa 1.200 de societati. Numarul acestora s-a redus la 750 in 1996, cand FPP Muntenia a devenit SIF Muntenia, pentru ca in prezent societatea sa aiba in portofoliu 270-280 de societati. Pentru urmatorul an si jumatate, SIF Muntenia isi propune ca numarul acestora sa ajunga sub 200.
Sursa: Ziarul Financiar, 27 noiembrie 2006.' -
Szel: Erste nu poate cumpara actiunile SIF la BCR
Curierul National EBS
___
Petre Pavel Szel, presedintele societatii de administrate a investitiilor Muntenia Invest a declarat ca nu crede ca Erste a reusit sa cumpere mai mult de jumatate din actiunile detinute de salariatii BCR.
'Nu cred ca Erste a reusit sa cumpere mai mult de jumatate din pachetul de 8% detinut de salariatii BCR', a declarat Szel, in cadrul unui seminar pe teme ale pietei de capital. Erste trebuie sa obtina minimum 75% din capitalul BCR in urmatorii trei ani, in cazul in care nu doreste listarea BCR la Bursa de Valori Bucuresti. 'In acest moment nu exista nici o oferta ferma din partea Erste, insa nu cred ca Erste ar putea avea in viitorul apropiat bani lichizi ca sa cumpere actiunile', a declarat Szel. Pachetul de 30% pe care societatile de investitii financiare il detin la BCR valoreaza 1,8 miliarde de euro, conform presedintelui SAI Muntenia Invest. Totodata, acesta a mentionat ca Erste ar putea ajunge in jurul nivelului de 75% fie prin cumpararea participatiilor a doua dintre SIF, fie achizitionand pachete mai mici de la toate cele cinci societati de investitii.
La inceputul lunii, Erste Bank a lansat o oferta de cumparare a pachetului de 8% din capitalul BCR detinut de salariati. Pretul unei actiuni a fost stabilit la 6,5 euro pentru o actiune BCR sau o actiune Erste pentru fiecare sase actiuni BCR.
Sursa: Curierul National, 27 noiembrie 2006.' -
Companiile romanesti se tem sa se listeze la bursa
Adevarul
___
Finantarea prin mecanismele pietei de capital continua sa fie ocolita de catre companiile romanesti. In ultimii trei ani, doar patru companii au derulat oferte publice initiale (IPO). Dar, pe masura ce piata de capital se va dezvolta, este foarte probabil ca din ce in ce mai multi oameni de afaceri sa isi indrepte atentia spre resursele de finantare oferite de piata de capital. Reticenta companiilor autohtone fata de piata de capital este determinata, inca, de transparenta pe care o implica listarea la bursa. Odata cotata, o companie trebuie sa trimita periodic Bursei de Valori rapoarte privind evolutia activitatii, contractele incheiate, precum si alte operatiuni. Antreprenorii romani nu par inca dispusi sa faca un astfel de compromis. In plus, costurile unei astfel de operatiuni si amploarea eforturilor pentru pregatirea companiei in vederea listarii sunt de-a dreptul descurajante. La Flamingo, spre exemplu, costurile legate de derularea ofertei publice initiale s–au ridicat la peste 800.000 euro, adica circa 7% din suma atrasa. Mai bine de jumatate din cheltuieli au fost efectuate pentru derularea campaniei de marketing si publicitate. Dar trebuie tinut cont si de faptul ca Flamingo era deja foarte cunoscuta la nivel national. In cazul unor firme mai mici sau care nu sunt populare in randul publicului, pentru asigurarea succesului ofertei, costurile cu promovarea pot fi si mai mari.
Iar in cazul companiilor mari, finantarea prin bursa nu a fost luata in calcul din cauza numarului redus al investitorilor puternici, care sa poata investi sume consistente. Societatile de asigurari investesc sume modeste la bursa, fondurile mutuale au dimensiuni prea mici pentru a asigura succesul unei oferte de mari dimensiuni, iar fondurile de pensii inca lipsesc.
Insa chiar daca intreprinzatorii romani privesc cu reticenta listarea, totusi, unii dintre ei incep sa se gandeasca la atragerea de resurse pentru finantare prin intermediul pietei de capital.
Omul de afaceri Florin Andronescu, fondatorul lantului de magazine Flanco si al companiei de consumer finance Credisson, considera ca principala cauza pentru care firmele private nu vin sa se listeze la Bursa de Valori tine de mentalitatea intreprinzatorilor autohtoni. Astfel, intrarea in piata de capital presupune o transparenta totala a firmei. 'Situatie cu care multe companii romanesti nu sunt obisnuite', adauga Florin Andronescu.
In plus, Gabriel Mardarasevici, CEO pentru Romania la Ness Technologies considera ca un alt motiv pentru care firmele nu vin sa se finanteze prin intermediul bursei tine de faptul ca mecanisemele pietei de capital nu sunt cunoscute de cei mai multi intreprinzatori. 'Antreprenorii romani nu inteleg care sunt avantajele listarii pe piata de capital. In plus, nici nu avem foarte multi consultanti care sa explice faptul ca listarea aduce mai multe beneficii decat costuri', subliniaza Mardarasevici.
Pe de alta parte, unii intreprinzatorii spun ca afacerea lor inca nu a ajuns la gradul de dezvoltare care sa solicite atragerea de resurse financiare prin intermediul bursei. Spre exemplu, un antreprenor din industria IT ce a dorit sa isi pastreze anonimatul, explica faptul ca, din moment ce afacerea lui ar putea ajunge, in acest an, la 15-20 milioane de euro, nivelul de dezvoltare este unul ce ii confera o pozitie puternica in negocierile cu banca. Mai mult, tinand cont de faptul ca firma este in plina ascensiune, antreprenorul a inceput sa se orienteze si spre imprumuturile din afara tarii. 'Probabil ca, in momentul in care cifra de afaceri va ajunge la 50-60 milioane de euro, iar programul de dezvoltare al companiei nu va mai putea fi finantat numai prin intermediul bancilor, atunci ma voi gandi si la listare', spune intreprinzatorul din domeniul IT. Unul dintre motivele pentru care, in momentul de fata, nu este oportuna listarea tine de costuri. Astfel, o campanie de marketing care sa mareasca gradul de cunoastere al firmei si sa atraga potentialii invstitori ar putea avea un pret chiar si de un milion de euro, incheie omul de afaceri din sectorul IT.
Anul viitor se pregatesc patru listari la BVB
In prezent, se afla in derulare oferta de actiuni a operatorului de cablu CCC Blue Telecom. Compania spera sa atraga cel putin 14 milioane de euro, in schimbul unui pachet de actiuni, reprezentand 25% din capitalul social. In primul trimestru al anului viitor este asteptata si listarea producatorului de profile din aluminiu, Alumil Rom. Compania va scoate pe bursa peste 6 milioane de actiuni nou emise, reprezentand circa 20% din capitalul social. Iar suma vizata de Alumil se ridica la circa 10 milioane de euro. Totodata, anul viitor, mai sunt programate inca doua oferte publice de actiuni, la Transgaz si Romtelecom. Transgaz face parte din programul 'O piata puternica', care presupune listarea la Bursa de Valori a sapte companii din portofoliul statului. Prima dintre ele a fost Transelectrica.Cat priveste operatorul de telefonie fixa Romtelecom, statul intentioneaza sa vanda prin piata de capital o parte din actiunile detinute, compania fiind evaluata la circa trei miliarde de euro.
Numarul pare 'impresionant', avand in vedere ca, in ultimii trei ani, au fost listate doar patru companii, SSIF Broker, Vrancart Adjud, Flamingo Bucuresti si Transelectrica. Iar toate cele patru oferte au fost suprasubscrise. Astfel, oferta de actiuni lansata de SSIF Broker la finele anului 2004 a fost suprasubscrisa de aproape trei ori. Suma atrasa de societate s-a ridicat la 22 milioane de euro.
Vrancart, societate producatoare de hartie igienica, a obtinut din oferta de actiuni, derulata anul trecut, 4,8 milioane de euro. Titlurile scoase la vanzare au fost suprasubscrise cu 30%. Si oferta de la Flamingo din vara anului 2005 s-a incheiat cu succes. Compania a atras 12,5 milioane de euro, iar actiunile puse la bataie au fost suprasubscrise de 1,7 ori. De departe, cel mai mare succes a fost insa inregistrat de Transelectrica. Societatea a tras circa 34 milioane de euro, iar titlurile scoase la vanzare au fost suprasubscrise de 6,5 ori.
Pasmatex si Monte Banato vor sa se coteze
Bursa romaneasca incepe totusi sa atraga companiile, dupa ce, in ultimii trei ani, numai patru nume noi au intrat la tranzactionare. Maria Grapini, presedintele grupului Pasmatex, spune ca a avut mai multe tentative de listare pe bursa. Iar in momentul de fata studiaza ce metoda de atragere a resurselor financiare este mai potrivita pentru investitiile programate. 'In functie de rezultatul analizei, vom decide daca ne listam sau nu pe piata de capital', adauga Maria Grapini.Un alt om de afaceri care intentioneaza sa intre pe piata de capital este Ioan Popa, presedintele si actionarul majoritar al Pangram Resita, producatorul pastelor Monte Banato. 'Ma gandesc in principal la Bursa de Valori din Bucuresti, poate si dintr-un sentiment nationalist. Totodata, si costurile sunt mai mici. Cu putin marketing care sa aduca la cunostinta rezultatele pozitive ale companiei, intrarea la bursa va aduce beneficii companiei', explica Ioan Popa. Totusi, intreprinzatorul resitean spune ca si piata de capital din Romania trebuie sa se mai dezvolte pentru a fi o atractie pentru emitenti si investitori. Spre exemplu, bursa din Polonia a crescut foarte mult in ultimii ani datorita aparitiei fondurilor de pensii. Iar perspectiva intrarii si in Romania a unor astfel de institutii va conduce la dezvoltarea pietei de capital autohtone. Totodata, si structura investitorilor se va modifica, trecand de la cea predominant speculativa la cea in care socotelile se fac pe termen mediu si lung. De aceea, perspectiva schimbarii dinamicii pietei de capital din Romania ar putea reprezenta o atractie pentru companiile care cauta diversificarea resurselor pentru finantare.
Sursa: Adevarul, 27 noiembrie 2006.'
24.11.2006
-
Antibiotice vrea sa ipotecheze din active pentru a lua un credit
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB
___
Conducerea producatorului de medicamente Antibiotice Iasi va cere aprobarea actionarilor, printre altele, pentru ipotecarea unor mijloace fixe aflate in patrimoniul societatii, care se vor constitui ca garantii in vederea obtinerii unui credit de 2,5 milioane de euro pentru capital de lucru. Societatea a convocat AGA pentru data de 21 decembrie, la aceasta reuniune avand dreptul sa participe actionarii inregistrati in registrul actionarilor la sfarsitul zilei de 11 decembrie. Antibiotice se afla in prezent in plin proces de privatizare, pe lista celor interesati de preluarea companiei 'inscriindu-se' peste 20 de investitori. Societatea a avut in primele noua luni afaceri de 37 de milioane de euro, in crestere cu 13% comparativ cu perioada similara a anului trecut.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 noiembrie 2006.' -
Pretul gazului din import poate scadea sub 300 de dolari
Adevarul
___
Pretul gazelor naturale importate din Rusia ar putea scadea, in urmatoarele luni, sub 300 de dolari, sub influenta deprecierii accentuate a cotatiilor titeiului, au declarat, ieri, oficialii companiei de distributie a gazelor naturale Distrigaz Sud. 'In previziunea noastra, ca urmare a nivelului redus al barilului, pretul gazelor ar trebui sa scada sub 300 de dolari pe mia de metri cubi, in primele luni ale anului viitor', a afirmat, intr-o conferinta de presa, Marc Hirt, director general adjunct Comercializare al companiei.
Intrucat nu exista o bursa a gazelor naturale, pretul gazelor naturale este influentat de cel al titeiului, la un interval de cateva luni. Cotatia petrolului a scazut la sfarsitul saptamanii trecute la 54,86 dolari pe baril, minimul ultimelor 17 luni, si cu peste 20 de dolari comparativ cu recordul atins in luna iulie. Contactat de Adevarul, directorul de Preturi si Tarife al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), Gabriel Sirbu, a declarat ca, pana in luna decembrie, nu poate face nicio evaluare asupra pretului gazelor din import pentru trimestrul viitor si a efectului final asupra facturilor.
Romania a importat anul trecut 5,14 miliarde metri cubi, circa 30% din consumul total de gaze, de 17,6 miliarde metri cubi. Compania de distributie Distrigaz Sud importa gaze prin firma WIEE, cu care are un contract incheiat in luna decembrie a anului trecut, valabil pana in anul 2012. Contractul este semnat la preturi similare cu cele din Europa, a spus Hirt, fara a specifica pretul mediu european. Ulterior, a adaugat ca, fata de nivelul importurilor luat in calcul de ANRGN la stabilirea pretului final catre consumatori, respectiv 315 dolari, marja este de 5% in plus sau in minus. ANRGN a anuntat ca, pentru lunile noiembrie si decembrie, populatia va plati 911,55 RON pe mia de metri cubi, in cazul consumatorilor deserviti de Distrigaz Sud, cu pana la 8,5% mai mult decat preturile anterioare. ANRGN a calculat aceste preturi plecand de la un nivel mediu al productiei interne de 397,5 RON (140 de dolari, la un curs mediu folosit de ANRGN de 2,83 RON/un dolar) pe mia de metri cubi, respectiv de 891,45 RON (315 de dolari) pe mia de metri cubi pentru importuri. Ieri, dolarul era cotat la 2,69 RON, ceea ce inseamna ca populatia plateste acum circa 330 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze din import.
Potrivit proiectului de politica energetica pentru perioada 2006-2009, initiat de Ministerul Economiei, pretul mediu al gazelor naturale din productia interna pentru anul 2008 este estimat sa fie de 200 de dolari pe mia de metri cubi.
Gaze de la Petrom, doar pana in decembrie
Oficialii companiei Distrigaz Sud au mai declarat, ieri, ca firma achizitioneaza gaze de la Petrom la un pret apropiat de valoarea de 140 de dolari pe mia de metri cubi. Ulterior, si Romgaz, detinuta 100% de stat, s-a aliniat la acest pret. Potrivit lui Marc Hirt, Distrigaz Sud a incheiat cu Petrom un contract de aprovizionare valabil doar pentru lunile noiembrie si decembrie a acestui an, dupa divergentele dintre cele doua companii legate de preturile de vanzare-cumparare. Neintelegerile din aceasta toamna dintre Petrom si companiile de distributie a gazelor au dus chiar la oprirea temporara a livrarilor. Hirt a mai spus ca Petrom le-a solicitat, anterior, un pret mai mare decat cel recunoscut apoi de ANRGN, dar ca negocierile au fost 'indelungate, la toate nivelurile' si in final s-a ajuns la un acord pentru ca toata lumea sa iasa din situatie 'in mod convenabil'. Oficialul Distrigaz a admis ca se afla in negocieri avansate cu Petrom pentru perioada urmatoare, insa contractul va fi tot pe termen scurt. 'Siguranta pietei se face prin contracte pe termen lung si noi incercam sa ii convingem pe producatorii de gaze de acest lucru, insa una dintre dificultati o reprezinta viteza mica a alinierii preturilor interne la gaze cu cele internationale, viteza data de indicatii care vin de la guvern', a spus Hirt.
Desecretizarea tuturor dosarelor de privatizare
Ca si in cazul OMV-Petrom, oficialii francezi ai Distrigaz Sud au anuntat ca vor face public contractul de privatizare, doar daca toate firmele privatizate vor face acest lucru. 'Am fost informat de declaratia presedintelui Basescu. Noi asteptam o cerere oficiala pentru a desecretiza dosarul de privatizare si care va fi transmisa actionarilor', a declarat directorul general al companiei, Bernard Arnaud. El apreciat ca, daca o singura firma dintre cele vizate nu isi va face public contractul de privatizare, se va crea un dezechilibru pe piata. 'Asteptam sa vedem reactia celorlalte firme privatizate', a adaugat Arnaud.
Ministrul economiei, Codrut Seres, a declarat, dupa sedinta CSAT de miercuri seara, ca vor fi facute publice contractele de privatizare pentru Petrom, distributiile de gaze si de electricitate, mai putin planurile de afaceri. 'Le vom aduce la cunostinta actionarilor majoritari de la Petrom, distributiile de gaze si electricitate decizia CSAT. Contractele vor fi publicate pe site-ul Ministerului Economiei si Comertului, insa va dura o perioada pana vom scana toate documentele, inclusiv anexele. Nu vor fi publicate, insa, planurile de afaceri ale investitorilor', a afirmat Seres, citat de Mediafax.
Distrigaz Sud a fost preluata de Gaz de France in 2005. Valoarea totala a tranzactiei pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni a fost de 311 milioane de euro.
Statul vrea noi biruri
Autoritatile vor sa introduca, anul viitor, o taxa de concesiune companiilor de distributie a gazelor naturale, pentru utilizarea terenurilor pe care se afla amplasate retelele. Taxa, evaluata la doi euro pe metru liniar, ar putea fi aplicata incepand cu luna martie, potrivit secretarului de stat in Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), Mircea Toader. Oficialul a declarat, citat de NewIn, ca nu trebuie sa se produca o noua scumpire a gazelor in plina iarna. Potrivit lui Toader, autoritatile inca incearca sa convinga distribuitorii de gaze E.ON Gaz Romania si Distrigaz Sud sa plateasca aceasta taxa pe metrul de conducta din profitul propriu si sa nu ceara majorarea tarifelor pentru populatie.
Sursa: Adevarul, 24 noiembrie 2006.
'
23.11.2006
-
Americanii adulmeca preluarea Turbomecanica
ZF RO - FONDURI MUTUALE TBM
___
Concernul american United Technologies negociaza preluarea producatorului de motoare pentru aeronave Turbomecanica, in cadrul unei tranzactii de ordinul zecilor de milioane de euro, sustin surse de pe piata.
Americanii au demarat deja procedurile de due diligence (evaluare) ale companiei si au in vedere achizitia unui pachet majoritar de actiuni, mai afirma sursele citate.
Contactati de ZF, reprezentantii Turbomecanica nu au dorit sa faca niciun comentariu pe acest subiect. United Technologies Corporation, cu peste 220.000 de angajati in intreaga lume, este un gigant in sectorul industrial si aeronautic, cu profit net de 3,2 mld. $ la venituri de 42,7 mld. $. Capitalizarea bursiera pe Wall Street a companiei americane este de 66,07 mld. USD. Valoarea de piata a Turbomecanica este de 80 mil. euro, la ultimul pret de 0,76 lei pe actiune. Oficialii United Technologies nu au putut fi contactati.
Cei mai importanti actionari ai Turbomecanica Bucuresti sunt Radu Viehmann, actualul director general al societatii, cu o participatie de 25,87% din companie, si mostenitorii fostului director general Ioan Ciorapciu, care detinea 24,25% din actiuni si care a decedat in acest an.
Mai mult de 41% din actiunile Turbomecanica sunt tranzactionabile pe Bursa, lichiditatea acestora crescand considerabil dupa ce compania a realizat in luna mai a acestui an o splitare a valorii nominale a actiunilor.
Restul actiunilor s-au aflat pana acum o luna in posesia Asociatiei Salariatilor Turboact, care a fost desfiintata la inceputul acestei luni.
Reprezentantii societatii au anuntat ieri ca in cadrul AGA de la jumatatea lunii decembrie va fi luata in discutie vanzarea participatiilor pe care societatea le detine in cadrul TMCP-Turbomecanica Combustor Products si Turbomecanica Services. TMCP - Turbomecanica Combustor Products este un joint venture cu concernul american General Electric, in care fiecare dintre parti detine 50%.
De altfel, GE reprezinta cel mai important client al Turbomecanica, cu o contributie semnificativa la cifra de afaceri a companiei.
In primele noua luni, compania a obtinut un profit de 3 mil. euro, in crestere cu 5% fata de aceeasi perioada din 2005. Cifra de afaceri a companiei a scazut usor pana la 19,7 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 noiembrie 2006. -
Patriciu: Petrom ar putea fi obligata sa scoata la licitatie o parte din rezerve
Wall-Street.ro SNP
___
Transformarea Romaniei in depozitul de gaze al Europei si obligarea Petrom sa scoata la licitatie o parte din rezervele de titei ar putea fi doua solutii pentru ca Romania sa nu dispara de pe harta europeana a petrolului si gazelor naturale, a declarat, presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu
'Consiliul Concurentei ar putea decide si maine ca sa oblige Petrom sa scoata in urmatoarele sase luni la licitatie de exemplu 60-70% din rezervele de titei', a spus Patriciu, in cadrul unui seminar pe probleme de energie. Presedintele Rompetrol a mai spus ca 'nimic din acel contract de privatizare nu impiedica o astfel de logica. Se poate face maine.'
Patriciu a mai spus ca reglementarile europene prevad ca, pe o piata, un jucator nu poate avea mai mult de 30%. El a mai aratat ca Petrom nu ar trebui 'sa aiba nicio suparare' pentru ca din vanzarea dreptului de concesiune va scoate bani. O alta solutie vazuta de Patriciu pentru ca Romania sa-si mentina independenta energetica ar fi ca fondul de ajutor social propus de Guvern sa fie alimentat din vanzarea de catre stat a circa 20-30% din titeiul extras de Petrom.
'Toate statele au avut probleme cu contractele incheiate la un anumit moment. Mai precis, este vorba de imposibilitatea modificarii redeventelor. Solutia gasita de aceste state a fost ca atata timp cat compania petroliera foreaza, sa scoata si un procent din ce este a statului.'
Reprezentantul Rompetrol a mai aratat ca astfel s-ar face o impartire a productiei si 20-30% din aceasta sa revina la stat.
'Aceasta poate fi sursa unui fond social. Asta e o solutie de piata nu una haiduceasca.'
El si-a intarit declaratiile argumentand ca este anormal ca o singura companie sa detina toate rezervele de petrol ale Romaniei. In opinia lui Patriciu, cea de-a treia solutie pentru ca tara noastra sa ramana pe harta petrolului si a gazelor este sa devenim 'un imens depozit de gaze al Europei', anunta NewsIn.
'Singurul atuu, as pe care il avem este ca cele 20 de miliarde de metri cubi capacitate de depozitare sa fie folosite de Europa', a spus seful Rompetrol. El a mai propus ca Romgaz sa scoata la licitatie cele 200 de licente de productie de gaze naturale pe care le detine, astfel reglandu-se si pretul de pe piata prin intarirea competitiei.
Potrivit lui Patriciu 'Romania poate deveni astfel si o bursa a pretului la gaze' pentru ca 'nu castiga cine are rezervele si tevile, castiga cine are robinetul'.
Patricu a mai aratat ca preturile gazelor naturale se stabilesc pe criterii politice si ca nu au nicio legatura cu criterii de piata sau tehnice.
In replica la cele declarate de presedintele grupului Rompetrol, directorul general adjunct al Petrom, Werner Schinhan, a declarat ca autoritatea de concureta 'a revizuit intreaga tranzactie de privatizare a Petrom si a zis ca e OK'. Potrivit acestuia, in consecinta, nimeni nu poate lua rezervele de petrol si retrage licentele companiei decat daca OMV nu-si repecta contractul, dar el a adaugat ca nu se pune problema nerespectarii contractului de privatizare.
Sursa: Wall-Street.ro, 23 noiembrie 2006.'
Pagina