29.08.2006
-
Piata farmaceutica si-a revenit in trimestrul II al anului
___
Trimestrul II al acestui an a marcat o revenire a pietei farmaceutice. Potrivit raportului Cegedim, al doilea trimestru din 2006 a revigorat tendinta de crestere a pietei totale. In perioada iulie 2005-iunie 2006, valoarea pietei a atins 4,9 miliarde RON. In acelasi interval, pe canale de distributie, piata de retail a crescut puternic, inregistrand o crestere de 20 la suta fata de perioada iulie 2004-iunie 2005. In schimb, ''piata de spital'' a scazut usor (-0,8 la suta) la 1,1 miliarde RON. Pe segmente, produsele cu prescriptie medicala au crescut aproape de valoarea inregistrata de retail (+19,2 la suta), iar cele fara prescriptie medicala au obtinut cea mai buna evolutie (+23 la suta).
''In ceea ce priveste perspectivele, pentru sfarsitul acestui an estimam ca ne vom mentine intre nivelul ratei actuale de crestere (+14,5 la suta) si cea a anului trecut (+18,1 la suta)'', se arata in raportul Cegedim.
Pe tendinta de revenire a cresterii pietei, a fost inregistrata o crestere a majoritatii grupelor terapeutice. Cele mai importante cresteri au inregistrat grupele pentru sistemele cardiovascular, nervos central si musculo-scheletic. In acelasi timp, au existat grupe terapeutice din categoria anti-infectioase sistemice, antineoplazice si imunomodulatoare si pentru tubul digestiv si metabolism, care au inregistrat evolutiile cele mai modeste.
Conform raportului Cegedim, in cazul primilor zece jucatori de pe piata farmaceutica s-a inregistrat o usoara tendinta de consolidare. Ponderea acestor companii farmaceutice a urcat la 54 la suta din total.
Top 20
Pe primul loc se situeaza GlaxoSmithKline (GSK). In perioada iulie 2005 - iunie 2006, vanzarile GSK, inclusiv Europharm, au atins 418,4 milioane RON, reprezentand o cota de piata de 8,4 la suta. In cel de-al doilea trimestru, aceasta companie farmaceutica a realizat vanzari in valoare de 103,8 milioane RON.
Pe locul doi se afla Hoffman La Roche, care a inregistrat vanzari de 341 milioane RON si o cota de piata de 6,9 la suta. Pe al doilea trimestru, vanzarile acestei companii au atins 93,3 milioane RON.
Sanofi-Aventis, care ocupa locul trei pe piata farmaceutica, detine 6,3 la suta din piata, valoarea vanzarilor fiind de 314,3 milioane RON.
Novartis, compania farmaceutica situata pe locul patru, a avut vanzari de 305,8 milioane RON si o cota de piata de 6,2 la suta. In trimestrul II al acestui an, Novartis a avut vanzari in valoare de 81,7 milioane RON.
Compania americana Pfizer, pozitionata pe locul cinci, are o cota de piata de 6,1 la suta.
In topul primilor zece se afla si trei producatori romani. Zentiva ocupa locul sase, cu o cota de piata de 5,3 la suta.
Terapia, aflata pe locul opt, are o cota de piata de 4,3 la suta, iar Antibiotice Iasi, situata pe locul noua, a atins o cota de piata de 3,2 la suta.
Pe ultimul loc in topul primilor zece se afla compania KRKA D.D. a carei cota de piata este de 2,5 la suta.
Pe locurile 11-20, cu cote de piata cuprinse intre 2,2 la suta si 1,4 la suta, se situeaza, in ordine, Eli Lilly, Sindan Pharma, Menarini, Ozone Laboratories, Schering Plough, Gedeon Richter, Labormed, Novo Nordisk, Merck & Co si Johnson&Johnson.
Sursa: Curierul National, 29 august 2006.
28.08.2006
-
Presedinte provizoriu la Turbomecanica
ZF RO - FONDURI MUTUALE TBM
___
Consiliul de Administratie al Turbomecanica l-a numit pe Radu Viehmann in functia de presedinte provizoriu si director general al companiei in urma decesului fostului presedinte, Ioan Serban Ciorapciu. Radu Viehmann a ocupat pana in prezent functia de vicepresedinte al Consiliului de Administratie al Turbomecanica. Consiliul de Administratie a mai hotarat numirea unui administrator provizoriu in persoana lui Grigore Florescu, pana la convocarea unei Adunari Generale a Actionarilor in care sa se discute modificarile Consiliului de Administratie. Actiunile Turbomecanica sunt listate la Categoria I a Bursei de Valori, ultimul pret de tranzactionare fiind de 0,73 lei/actiune. Capitalizarea bursiera se ridica la 76,4 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 28 august 2006. -
Profitul Electromagnetica a crescut de 32 de ori
Romania libera ELMA
___
Profitul Electromagnetica Bucuresti a fost de peste 32 de ori mai mare in primele sase luni ale acestui an, decat cel raportat in perioada similara din 2005, cifrandu-se la 3,09 milioane lei. Si aceasta, in conditiile in care cifra de afaceri doar s-a dublat - de la 40,6 milioane lei la 83,6 milioane lei, in acelasi interval de timp.
La nivelul anului precedent, compania a realizat o cifra de afaceri de 109,7 milioane lei, in crestere cu 92% fata de nivelul din 2004, iar profitul net a avansat de peste patru ori, de la 0,66 milioane lei in 2004 la 2,74 milioane lei anul trecut.
Societatea are un capital social de 16,9 milioane de lei, actionarul majoritar fiind Asociatia Salariatilor (PAS) - 54,18%, alaturi de fondul de investitii Broadhurst - 7,8%, SIF Oltenia - circa 10% si SIF Banat-Crisana - aproximativ 2%. Actiunile Electromagnetica sunt listate la Categoria I a pietei Rasdaq si au fost cotate, la inchiderea sedintei de miercuri, la 1 leu pe unitate, in urcare cu 11,1% fata de ziua precedenta. Cotatia titlurilor a avansat, de la inceputul acestei luni, cu aproape 54%.
De mentionat este faptul ca, in luna aprilie 2006, actionarii au decis schimbarea obiectului principal de activitate al companiei, respectiv trecerea de la productia de echipamente de telecomunicatii la cea de aparatura si instrumente de masura, verificare si control.
Sursa: Romania libera, 28 august 2006.
25.08.2006
-
Pretul cuprului si aluminiului a dublat profitul Iproeb
ZF RO - FONDURI MUTUALE IPRU
___
Producatorul de cabluri electrice Iproeb Bistrita a obtinut in primul semestru un profit net de 1,77 milioane de euro (6,26 milioane de lei), de aproape doua ori mai mare comparativ cu profitul net inregistrat in perioada similara a anului trecut.
Cifra de afaceri a companiei s-a majorat cu 30%, la 16,2 milioane de euro (57,4 milioane de lei). In primele sase luni ale lui 2005, Iproeb a realizat o cifra de afaceri de 12,5 milioane de euro (45,8 milioane de lei) si un profit net de 0,9 milioane de euro (3,29 milioane de lei). Cresterea profitului s-a datorat, in primul rand, politicii de aprovizionare adoptate de companie, care si-a asigurat stocurile de cupru si aluminiu necesare productiei la inceputul anului, la preturi mai reduse, si a profitat de cresterea preturilor de desfacere pentru produsele finite.
Cotatiile cuprului si aluminiului au inregistrat cresteri spectaculoase de la inceputul anului, atingand niveluri record in luna mai.
'Politica de aprovizionare a societatii a avut in vedere fluctuatiile considerabile ale cotatiilor metalelor la bursele internationale, obtinand contracte de cumparare cu cantitati mari la preturi negociate sub nivelul cotatiei medii. Deoarece firma s-a aprovizionat cu materii prime pe stoc in prima perioada a anului pe fondul unor preturi mai scazute fata de momentul actual, alinierea la preturile de vanzare a produselor finite impusa de piata a dus la inregistrarea unor profituri suplimentare', se arata in raportul semestrial al companiei.
Iproeb produce cabluri electrice izolate si neizolate. Principalii actionari ai companiei sunt Electromontaj Bucuresti, cu 28,75% din actiuni, si SIF Banat-Crisana, cu peste 5% din actiuni. Pe RASDAQ, actiunile Iproeb au crescut ieri cu 10,2% dupa publicarea rezultatelor financiare, inchizand sedinta la 1,08 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 11 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 25 august 2006' -
Flamingo International se extinde la Oradea
NewsIn
___
Flamingo International, grupul de distributie a produselor electrocasnice si IT, a inaugurat joi la Oradea un magazin Flanco World, in urma unei investitii de 1,5 milioane euro, potrivit unui comunicat de presa al companiei.
Magazinul Flanco World din Oradea are o suprafata de 1.800 metri patrati si este deschis in cadrul galeriilor comerciale Real
Pana la sfarsitul acestui an compania va mai deschide alte doua magazine Flanco World, de peste 2.000 metri patrati fiecare, iar reprezentantii Flamingo prevad deschiderea a minimum patru magazine Flanco World anual pe termen mediu.
Flanco World este un concept dezvoltat de Market Value, companie franceza de branding, specializata in identitate vizuala si in concepte de magazine. Conceptul Flanco World presupune magazine cu suprafete cuprinse intre 1.800 si 3.000 metri patrati amplasate in orase mari si medii, in centre de retail usor de accesat, alaturi de alte puncte de interes.
In cadrul aceleiasi galerii comerciale din Oradea, sunt prezente si celelalte doua retele ale grupului Flamingo International prin magazinele Flamingo Computers si Future Shop. Magazinul Flamingo Computers este dezvoltat cu un accent pe specializarea in produse IT .
Grupul Flamingo International cuprinde cinci lanturi de retail: Flanco, Flanco World, Flamingo, Flamingo Computers si Future Shop. Lanturile de retail comercializeaza produse IT&C, electronice si electrocasnice atat in Romania, cat si in Bulgaria si Serbia-Muntenegru.
Grupul tinteste o cifra de afaceri de 160 milioane de euro in 2006, respectiv o cota de piata de 20%, desi piata de retail in Romania a inceput anul in scadere. Principalii jucatori concurenti pe piata de profil din Romania sunt Altex si Domo.
Sursa: newsin.ro, 25 august 2006 -
Instrumentele de masura cresc profitul Electromagnetica
Curierul National ELMA
___
Societatea Electromagnetica SA Bucuresti a obtinut in primele sase luni un profit net de 3,09 milioane lei, de peste 32 ori mai mare decat cel raportat in perioada similara din 2005. In acelasi timp, cifra de afaceri s-a dublat, de la 40,6 milioane lei la 83,6 milioane lei in primul semestru din 2006. La nivelul anului precedent profitul net a avansat de peste patru ori, de la 0,66 milioane lei in 2004 la 2,74 milioane lei anul trecut.
Actionarii companiei au hotarat, in luna aprilie, schimbarea obiectului principal de activitate al companiei, respectiv trecerea de la productia de echipamente de telecomunicatii la cea de aparatura si instrumente de masura, verificare si control. Societatea are un capital social de 16,9 milioane de lei, actionarul majoritar fiind Asociatia Salariatilor (PAS) - 54,18%, alaturi de fondul de investitii Broadhurst - 7,8%, SIF Oltenia - circa 10% si SIF Banat-Crisana - aproximativ 2%.
Actiunile Electromagnetica sunt listate la Categoria I a pietei Rasdaq si au fost cotate, la inchiderea sedintei de miercuri, la 0,976 lei pe unitate, in urcare cu 11,1% fata de ziua precedenta, iar ieri a fost suspendata de la tranzactionare conform regulilor Bursei. Cotatia titlurilor a avansat, de la inceputul acestei luni, cu aproape 54%.
Sursa: Curierul National, 25 august 2006
24.08.2006
-
Ardaf Cluj, pierderi de 23 mil. euro la sase luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
ARDAF Cluj, societate pusa sub administrare speciala de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) la mijlocul lunii iulie, a raportat pentru primele sase luni o pierdere de peste 82,4 milioane de lei (23,2 milioane de euro), potrivit raportului semestrial al companiei.
Pierderea a fost cauzata de reevaluarea rezervelor tehnice, spune Radu Cocea, administratorul special desemnat de CSA pentru a conduce societatea in aceasta perioada.
Ardaf avea la sfarsitul primului semestru rezerve tehnice brute in valoare de 157,7 milioane de lei (peste 44,5 milioane de euro), dublu fata de prima jumatate a anului trecut. Companiile de asigurari constituie rezerve tehnice pentru a-si putea respecta obligatiile viitoare potentiale fata de asigurati.
Ardaf se afla acum in administrare speciala din cauza scaderii coeficientului de lichiditate sub 1, limita impusa de lege, principala masura propusa de administratorul special pentru redresarea societatii fiind majorarea capitalului social cu 180,2 milioane de lei (51 de milioane de euro). Potrivit lui Cocea, cauza deteriorarii situatiei financiare a companiei a fost subdimensionarea rezervelor tehnice si a primelor de asigurare.
Veniturile inregistrate de Ardaf in prima jumatate a anului au fost de 127 de milioane de lei (35,9 milioane de euro), adica 60,8% din valoarea bugetata pentru aceasta perioada. Cheltuielile asiguratorului au depasit cu aproape 65% bugetul, ajungand la aproape 209,5 milioane de lei (59,2 milioane de euro).
Veniturile din prime brute subscrise erau de 122,7 milioane de lei (34,7 milioane de euro) la sfarsitul lunii iunie, numarul total al contractelor de asigurare incheiate de Ardaf in prima jumatate a anului fiind de peste 555.000. Comparativ cu primele sase luni din 2005, primele brute subscrise de companie au scazut cu 21,79%, in lei. Asigurarile de raspundere civila a autovehiculelor detin aproape 61% din totalul subscrierilor. Principalul actionar al Ardaf este omul de afaceri Ovidiu Tender, care detine prin societatea Tender SA circa 70% din actiunile companiei. Tender se afla in arest si a fost trimis ieri in judecata in cazul Rafo. Alti actionari ai societatii sunt off-shore-ul cipriot Clairmont Holdings, cu circa 12%, si Raiffeisen Zentralbank Austria, cu 10% din titluri.
Actionarii companiei au hotarat recent realizarea a doua majorari de capital in urmatoarea perioada, in suma totala de 180,2 milioane de lei (circa 51 de milioane de euro), necesare pentru a mentine compania pe piata. Majorarile urmeaza sa fie finalizate pana al sfarsitul lunii septembrie. Potrivit lui Radu Cocea, in cazul in care actionarii nu vor subscrie, se va proceda la o a treia majorare de capital.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 august 2006 -
Sistemul bancar romanesc va avea o crestere mai accelerata decat economia Romaniei
___
Sistemul bancar romanesc va avea o crestere mai rapida chiar decat economia Romaniei in urmatorii cinci ani, cand vom discuta despre proportii aproape duble, a declarat Daniel Tsiddon, seful departamentului strategie si dezvoltare afaceri internationale al Bank Leumi Israel, in cadrul lansarii oficiale a bancii in Romania.
In ceea ce priveste economia romaneasca, Daniel Tsiddon a spus ca imaginea acesteia in Israel este una foarte buna. Acesta considera Romania foarte interesanta pentru industria de traditie din Europa, care inca reprezinta un sistem foarte puternic, solid si bine reprezentat, informeaza Rompres.
El si-a explicat afirmatia spunand ca Romania poate beneficia de pe urma faptului ca tari ca India si China sunt foarte indepartate si ca pentru o companie europeana care doreste productie cu costuri reduse ar putea rezulta convenabil sa se orienteze catre Romania, decat sa se indrepte catre estul indepartat, unde diferentele culturale si administrative sunt atat de evidente.
In privinta sistemului bancar, Tsiddon spune ca Romania a facut o miscare foarte inteligenta acum cativa ani, cand a permis intrarea pe piata a bancilor cu capital strain. 'Cu toate ca sunt constient de faptul ca exista voci care sunt impotriva acestei idei si care afirma ca o banca ar trebui sa fie de apartenenta locala, eu consider ca este o greseala, deoarece riscul se diminueaza daca banca face parte dintr-un lant international si, in plus, poate beneficia de tehnologie si informatii de calitate, iar bankingul reprezinta diminuarea riscurilor prin intermediul capitalului uman si cel IT', a adaugat reprezentantul Bank Leumi.
Acesta vede sistemul bancar romanesc ca fiind unul inca putin dezvoltat, comparativ cu alte sectoare din Romania. si vazut prin intermediul statisticilor financiare, acesta este scazut, dar trebuie sa creasca rapid, deoarece este o parte esentiala a dezvoltarii economiei.
Mentinerea echilibrului intre ritmul de crestere ridicat si o eventuala 'explozie' ce s-ar putea produce nu este un lucru usor de facut si se realizeaza printr-o cooperare intre institutii cum ar fi Ministerul Finantelor, Guvernul, Banca Nationala etc, mai ales pentru ca se pare ca dezvoltarea Romaniei depinde extrem de mult de cresterea sistemului bancar, care nu este o piata foarte puternica, dar se afla pe drumul cel bun, considera omul de afaceri israelian.
Daniel Tsiddon a mai spus ca intarzierea lansarii pe piata a Bank Leumi s-a datorat problemelor pe care le-au intampinat, deoarece 'in Romania se creeaza un nou sistem, ceea ce nu este un lucru usor, iar , existand foarte multe detalii, acestea genereaza birocratie.'
Sursa: wall-street.ro, 24 august 2006' -
Impact devine Impact Developer&Contractor
Curierul National IMP
___
Compania Impact intentioneaza sa isi modifice denumirea in Impact Developer&Contractor, conform unui comunicat transmis Bursei de Valori Bucuresti. Decizia va fi discutata in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor de la inceputul lunii septembrie. Pe ordinea de zi a AGA companiei de constructii si dezvoltare imobiliara Impact Bucuresti, este si fuziunea prin absorbtie cu societatea Patagonia Invest, precum si modificarea actului constitutiv al Impact, precum si mutarea sediului societatii din Bucuresti in comuna Voluntari, in imobilul Construdava.
Capitalul social al companiei a fost majorat cu suma de 20,35 milioane lei. Astfel, capitalul social a crescut de la 79,65 milioane lei la 100 milioane lei. Majorarea de capital s-a efectuat prin emiterea unui numar de 203.471.799 actiuni noi cu o valoare nominala de 0,1 lei.
Compania de constructii si dezvoltare imobiliara a vandut, anul acesta, imobilul de birouri fondului European Property Convergence Company pentru 19 milioane de euro. In prima jumatate a anului, Impact a afisat un profit de 405.000 lei. Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 15,8 milioane de lei, de la 81,5 milioane lei, in crestere cu 24% fata de nivelul din perioada similara a anului trecut, de 65,7 milioane lei. Profitul din prima jumatate a anului in curs este de peste noua ori mai redus decat nivelul din primele sase luni ale anului trecut, cand acesta a fost de aproximativ 3,7 milioane lei. Anul trecut compania a raportat o reducere a profitului cu 43%, la 10,7 milioane lei, si un nivel al veniturilor de 175,9 milioane de lei, in crestere cu 48%.
Anul acesta compania estimeaza un profit de 44 milioane lei, si un avans al veniturilor cu 15%, la 201,7 milioane lei, odata cu cresterea numarului de proiecte disponibile pe piata.
Sursa: Curierul National, 24 august 2006
23.08.2006
-
BRD a investit in retea 25 mil. euro in sase luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
BRD-SocGen, a doua mare banca de pe piata, a facut investitii de aproximativ 25 mil. euro in primul semestru, cea mai mare parte a banilor mergand in extinderea retelei teritoriale.
Efortul financiar semnificativ s-a materializat in deschiderea a 115 noi unitati, BRD ajungand astfel sa opereze o retea de 441 de sucursale si agentii la sfarsitul lui iunie, a doua ca marime dupa cea a CEC si putin mai mare decat cea a BCR.
Odata cu extinderea agresiva a retelei, BRD s-a vazut nevoita sa angajeze si personal care sa opereze noile unitati. La jumatatea anului, BRD avea 5.723 de salariati, cu 1.311 (aproximativ o treime) mai multi decat in iunie trecut. Numarul de unitati a crescut numai de la inceputul anului cu 35%. Imbunatatirea prezentei teritoriale a dus la cresterea numarului de clienti individuali, pana la 1,8 milioane de persoane in iunie, fata de 1,5 milioane la jumatatea anului trecut. Banca nu a prezentat informatii privind numarul clientilor persoane juridice.
Extinderea agresiva a retelei a pus presiune pe cheltuielile inregistrate de BRD-SocGen, care au crescut cu 37% fata de iunie, pana la 379 mil. lei. In acest timp, veniturile au urcat cu 15%, pana la 749 mil. lei. In raportul de prezentare a rezultatelor financiare, oficialii bancii consemneaza ca majorarea cheltuielilor generale este 'o consecinta fireasca' a extinderii retelei de unitati. Coeficientul de exploatare al bancii - exprimat ca raport intre cheltuielile generale si venitul net bancar- s-a inrautatit fata de iunie trecut, urcand cu 8 puncte, pana la 50,6%.
Incepand de anul trecut, BRD a facut din extinderea teritoriala un secret, nemaianuntand nici planurile si nici macar noile deschideri. Datele privind numarul de unitati pe care le opereaza au fost anuntate de actionarul sau majoritar, Societe Generale, in cadrul propriilor rezultate financiare. BCR, liderul sistemului bancar local, pastreaza, de asemenea, tacerea asupra planurilor de expansiune a retelei. La inceputul lunii, banca a anuntat ca a ajuns sa opereze o retea de 440 de unitati, cu 21 mai multe decat la sfarsitul lui iunie.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 august 2006'
Pagina