10.11.2006
-
Oil Terminal: Tinta de profit bugetata ramane in picioare
ZF RO - FONDURI MUTUALE OIL
___
Oil Terminal Constanta, cel mai mare operator portuar local, a obtinut in primele noua luni ale anului un profit net de 0,18 milioane de euro (0,64 milioane de lei), in scadere cu 95% fata de castigul de 3,45 mil. euro (12,45 mil. lei) din perioada similara a anului trecut. Profitul Oil Terminal este cu circa 27% mai ridicat fata de cel de la finalul primului semestru.
Chiar daca societatea este departe de tinta de 3 milioane de lei stabilita pentru profitul brut al acestui an in urma rectificarii bugetare aprobate la inceputul lunii octombrie, conducerea operatorului portuar spune ca profitul estimat va fi 'in linii mari' realizat.
Estimarea initiala de profit brut era de 1,6 milioane de lei.
'In linii mari ne vom atinge tinta stabilita la nivelul profitului brut. Este posibil sa fim usor peste sau usor sub acest nivel', a declarat Mihai Lupu, directorul general al Oil Terminal.
Imbunatatirea previziunii de castig de luna trecuta se datorase faptului ca o parte din reparatiile programate nu mai pot fi realizate din cauza ca societatea nu a primit in timp util avizele de la autoritatile locale. Scaderea drastica a profitului Oil Terminal fata de anul trecut a fost cauzata, de altfel, de cheltuielile cu reparatiile derulate in primul semestru al acestui an, castigul fiind totusi peste nivelul bugetat.
Rezultatele Oil Terminal au fost afectate si de sistarea activitatii Rafo Onesti, unul dintre clientii principali ai societatii, activitate care nu a fost reluata pana in prezent.
Societatea a realizat in primele noua luni o cifra de afaceri de 25,8 milioane de euro (91,3 milioane de lei), in scadere cu aproape 6% fata de afacerile din aceeasi perioada din 2005. Potrivit bugetului rectificat, afacerile Oil Terminal sunt estimate sa atinga 125,95 milioane de lei (35,9 milioane de euro) la finalul acestui an, in scadere cu 5,5% fata de bugetul initial.
Potrivit conducerii operatorului portuar, programul fizic de prestatii stabilit pentru primele trei trimestre a fost realizat in proportie de 98%, inregistrandu-se un deficit de 238.000 de tone. Prin program a fost prevazuta derularea unor cantitati totale de produse de 9,97 milioane de tone. In prima jumatate a anului, prestatiile realizate au fost cu 16% mai reduse fata de programul initial.
Oil Terminal a inregistrat o depasire la titei (176.000 de tone) si benzina (97.000 de tone), iar la motorina, pacura si produse chimice, un deficit cumulat de 511.000 de tone. Cea mai mare pondere (58%) in cadrul veniturilor facturate ale companiei pana la finalul lunii septembrie provine din cantitatile de titei derulate.
Compania a realizat, incepand cu luna septembrie, o majorare cu 11,5% a tarifelor pentru prestatiile aferente transportului de titei si produse petroliere prin terminalul petrolier. Potrivit oficialilor Oil Terminal, majorarea aprobata de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a fost generata de cresterea pretului la utilitati, mai ridicata, de altfel, cu cateva procente fata de majorarea aplicata.
Conducerea Oil Terminal se asteapta ca anul viitor rezultatele companiei sa fie 'cel putin' in linie cu cele din acest an.
'Este prematur sa vorbim la aceasta data despre estimari pentru anul viitor, in conditiile in care nu stim ce se poate intampla cu Rafo sau cum va evolua pretul petrolului pe piata internationala. Dar din datele pe care le avem in acest moment, din ceea ce previzioneaza clientii nostri ar trebui sa avem rezultate cel putin egale cu cele din acest an', spune Mihai Lupu.
Oil Terminal este controlat de stat, care detine 59,6% din actiuni, principalii actionari minoritari fiind Fondul Proprietatea, cu o participatie de 10%, si fondul Broadhurst, cu alte 7,6% din titluri.
Actiunile Oil Terminal sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri realizandu-se la pretul de 0,257 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 42,7 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 noiembrie 2006.' -
Spirala petrolului urca spre 60 de dolari pe baril
___
Pretul petrolului a inregistrat miercuri o crestere de aproximativ un dolar, pana aproape de pragul de 60 de dolari pe baril, dupa publicarea unor date oficiale care arata ca rezervele de produse rafinate ale Statelor Unite au scazut peste asteptari. Ieri, pretul titeiului si-a continuat trendul ascendent, in urma schimbarii de lideri care a avut loc in Congresul american, in cadrul alegerilor legislative de la jumatatea mandatului presedintelui SUA.
Miercuri, titeiul de referinta pe piata americana a inregistrat o crestere de 92 de centi, la 59,85 dolari pe baril in timpul sedintei de tranzactionare, iar petrolul Brent, de referinta la bursa londoneza, a fost cotat la 59,44 dolari pe baril, in crestere cu 96 de centi, informeaza Reuters,preluata de Mediafax. Sortimentul 'light sweet crude', cu livrarea in decembrie, a atins joi in Asia, la orele diminetii, un prag de 60.03 de dolari pe baril.
Analistii considera ca, desi cotatiile petroliere se mentin in intervalul 58-60 de dolari pe baril, preturile petrolului vor continua sa creasca, dat fiind faptul ca in Emisfera Nordica incepe perioada de iarna, iar cererea pentru combustibilul destinat incalzirii va fi ridicata.
Sursa: Curierul National, 10 noiembrie 2006.'
09.11.2006
-
Profitul Iproeb Bistrita a crescut de peste 2,5 ori
ZF RO - FONDURI MUTUALE IPRU
___
Producatorul de cabluri electrice si optice Iproeb Bistrita a obtinut in primele noua luni un profit de 3,34 mil. euro (11,8 mil. lei), de peste 2,5 ori mai ridicat decat in perioada similara a anului trecut.
Afacerile companiei s-au majorat cu 38,4% in aceeasi perioada, ajungand la 28,1 mil. euro (99,8 mil. lei).
Reprezentantii companiei explica evolutia in crestere a indicatorilor economici prin cererea mai mare de pe piata interna, pe fondul mentinerii preturilor la materiile prime de baza.
'Rezultatele in crestere se datoreaza conjuncturii favorabile de pe piata interna, care ne-a permis cresterea vanzarilor, in conditiile in care am avut la dispozitie anumite rezerve de capacitate de productie pe care le-am utilizat', spune Ioan Chiciudean, director general al Iproeb Bistrita.
Compania a inregistrat in primele trei trimestre o marja de profit de 11,8%, aproape dubla fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand marja a fost de 6,4%.
Acest lucru a fost posibil ca urmare a cresterii mai rapide a profitului, care s-a ridicat in trimestrul al treilea la circa 1,57 mil. euro (5,54 mil. lei), care se apropie de cel obtinut in prima jumatate a anului, de 1,77 mil. euro (6,26 mil. lei).
Conducerea companiei a pus cresterea profitabilitatii pe seama stabilizarii la nivelul preturilor cu materiile prime, dupa ce preturile la cupru si aluminiu, materii prime de baza pentru Iproeb, au atins in luna mai niveluri record.
'Cresterea profitului a avut ca suport mentinerea oarecum stabila a preturilor pentru materiile prime. In luna mai am recurs la o majorare a preturilor pentru cabluri de circa 7%, dar in perioada mai-noiembrie acestea s-au pastrat la acelasi nivel', a precizat Ioan Chiciudean.
'Speram sa ne mentinem acelasi ritm de crestere ridicat si in viitor desi va fi destul de greu, pentru ca odata cu intrarea in Uniunea Europeana, ne asteptam la o prezenta mai crescuta a companiilor straine din acelasi domeniu pe piata interna', considera Ioan Chiciudean.
Reprezentantii companiei se asteapta ca in ultima parte a anului sa obtina randamente mai scazute, in conditiile in care piata de cabluri este afectata pe timp de iarna de temperaturile scazute si de costurile suplimentare cauzate de anotimpul friguros.
'Pe ultimul trimestru am inregistrat mereu randamente mai scazute, pentru ca intra in discutie aici costurile neproductive cu incalzirea si iarna cablurile nu se pot monta sub temperaturi de sub 5 grade Celsius', precizeaza Ioan Chiciudean.
Principalii actionari ai companiei sunt Electromontaj Bucuresti, cu 28,75% din actiuni, si SIF Banat-Crisana, cu peste 5% din actiuni.
Actiunile Iproeb Bistrita sunt cotate pe piata RASDAQ, ieri dupa anuntarea rezultatelor acestea sarind cu 25%, maximul permis pe parcursul unei sedinte, si au inchis la un pret de 1,95 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 20,1 mil. euro (70,6 mil. lei).
Sursa: Ziarul Financiar, 9 octombrie 2006.' -
Actiunile Petrom, doar pentru actualii angajati
Evenimentul Zilei SNP
___
Ministrul economiei, Codrut Seres, a declarat ieri pentru Agentia Mediafax ca a convenit cu ministrul justitiei, Monica Macovei, asupra variantei de acordare a pachetului de 8a din actiunile Petrom catre salariati.
Conform unor surse apropiate acestor discutii, vor putea cumpara actiuni la valoarea de 0,0525 euro/actiune (adica la pretul platit de OMV pe actiune) doar angajatii din august 2003, care mai lucreaza si astazi in cadrul societatii.
Pe 14 august 2003, cabinetul Nastase a aprobat Ordonanta 55 privind unele masuri pentru derularea procesului de privatizare a Petrom. Propunerea, sub forma unui proiect de hotarare de guvern, va aunge pe masa executivului.
Daca va fi aprobata, fostii angajati si pensionarii nu vor avea acces la actiunile Petrom.
Sursa: Evenimentul Zilei, 9 noiembrie 2006. -
BVB cheltuieste peste 200.000 de euro pentru lansarea derivatelor
Adevarul
___
Introducerea la tranzactionare a produselor derivate va costa Bursa de Valori Bucuresti (BVB) peste 200.000 de euro, principala cheltuiala fiind legata de crearea Casei de Compensatie.
Costurile ar fi fost si mai mari daca reprezentantii Bursei de Valori nu ar fi decis sa constituie Casa de Compensatie pe structura Societatii Nationale de Compensare, Decontare si Depozitare (SNCDD).
Casa de Compensatie reprezinta entitatea care asigura operatiunile de compensare si decontare in cazul tranzactiilor cu produse derivate. Rolul sau este oarecum similar celui indeplinit de Depozitarul Central pentru piata la vedere (n. red.: tranzactiile cu actiuni, obligatiuni), acesta asigurand operatiunile post-tranzactionare.
Capitalul social minim al Casei de Compensatie, 300.000 euro
'Am ales sa constituim Casa de Compensatie pe structura SNCDD, pentru ca aceasta din urma are o structura a actionariatului eligibila, fiind formata de institutii financiarbancare', a declarat, pentru Adevarul, Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti. Pasul urmator presupune majorarea capitalului social al SNCDD, pentru a ajuge la nivelul minim prevazut de legislatia in vigoare.
'Casa de Compensatie trebuie sa aiba un capital social minim de 300.000 de euro, in timp ce capitalul SNCDD este putin peste 100.000 de euro. Majorarea capitalului social se va realiza prin aportul Bursei de Valori, aceasta dispunand de resursele financiare necesare', afirma Stere Farmache. In noiembrie anul viitor, capitalul Casei de Compensatie va trebui sa ajunga la un milion de euro. Bursa va investi si in echipamentele hard si soft necesare compensarii si decontarii tranzactiilor cu derivate. Cat priveste personalul, va fi 'recrutat' din randul fostilor salariati ai SNCDD. 'Bursa a preluat o parte din angajatii SNCDD, iar dintre acestia unii vor lucra la Depozitarul Central, iar altii la Casa de Compensatie', precizeaza directorul general al bursei de la Bucuresti.
Potrivit directorului BVB, adunarea generala a actionarilor, care va decide privind capitalizarea SNCDD, va fi convocata la sfarsitul lunii noiembrie. Intre timp, reprezentantii BVB lucreaza la setul de norme ce va sta la baza activitatii Casei de Compensatie. 'Speram ca atunci cand se va realiza capitalizarea si modificarea actului constitutiv al SNCDD, sa fie gata si normele ce privesc compensarea si decontarea produselor derivate', afirma Stere Farmache. Regulile legate de operatiunile de compensare si decontare vor fi incluse in Codul Bursier, in caietul referitor la piata la termen. CNVM a dat avizul doar pentru caietul referitor la piata la vedere.
Nu in ultimul rand, Casa de Compensatie va trebui sa obtina avizul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM).
17 experti implementeaza tranzactiile cu derivate
Implementarea tranzactiilor cu produse derivate se afla deja in faza finala, potrivit directorului BVB. 'Am constituit o echipa-pilot, din 17 persoane, selectate de la intermediarii cu experienta pe piata derivatelor, care lucreaza atat la softul de tranzactionare, cat si la cel de compensare-decontare', afirma Stere Farmache. Astfel ca, in scurt timp, produsele derivate se vor tranzactiona in ringul BVB. 'Pentru brokeri, tranzactionarea derivatelor la Bucuresti prezinta avantajul major ca poate efectua, pe aceeasi piata, atat tranzactii spot, cat si operatiuni cu derivate', a declarat, pentru Adevarul, Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor. Pentru inceput, bursa va efectua doar operatiuni cu derivate futures (instrumente de tranzactionare la termen. 'Tranzactiile cu derivate options (n. red.: investitorul are dreptul, dar nu si obligatia, de a efectua operatiunea) vor fi introduse in etapa a doua, intrucat acestea sunt ceva mai complexe', precizeaza directorul general al BVB.
Primele contracte futures de la bursa vor avea ca suport activ indicele BET. Reprezentantii bursei spera ca, concomitent cu derivatele pe indicele BET, sau cel putin la foarte scurt timp, sa se poata realiza si contracte futures pe actiunile cele mai lichide de la bursa.
Bursa de Valori scoate asul din maneca
Bursa de Valori si-a exprimat de mai mult timp interesul de a include in oferta de produse si instrumentele financiare derivate. Primul gand in acest sens a fost realizarea fuziunii cu Bursa de la Sibiu, care, pe langa clienti si experienta, ar fi adus si institutia care se ocupa de operatiunile de decontare si compensare, respectiv Casa Romana de Compensatie. Astfel ca Bursa de Valori ar fi scapat de grija si, mai ales, de cheltuielile pe care le implica crearea unei noi Case de Compensatie.
Dupa renuntarea la fuziunea cu bursa sibiana, momentul tranzactionarii derivatelor la BVB parea ca s-a amanat destul de mult. Numai ca reprezentantii Bursei de Valori au gasit rapid solutia. Astfel, au decis sa constituie Casa de Compensatie pe structura Societatii Nationale de Compensare, Decontare si Depozitare. Acesta din urma, pana la constituirea Depozitarului Central, realiza operatiunile posttranzactionare pentru piata la vedere. SNCDD parea ca a ramas pe dinafara, dupa ce sa hotarat ca Depozitarul Central sa fie construit pe structura Regisco. Initial se pusese problema unei fuziuni intre Regisco si SNCDD, iar entitatea nou-creata sa serveasca drept suport pentru construirea Depozitarului.
Numai ca fuziunea celor doua nu a trecut de 'faza' de idee. Se pare insa ca lucrurile se asaza si toate entitatile existente pe piata de capital la data inceperii restructurarii acesteia, intrun fel sau altul, sunt recuperate.
Sursa: Adevarul, 9 noiembrie 2006.'
08.11.2006
-
Vosganian: Capitalizarea bursei la 100 mld. euro, in 2020
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Capitalizarea bursiera ar putea atinge 100 mld. euro pana in 2020, respectiv o treime din PIB, a declarat Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de buget-finante din Senat, intr-o conferinta pe tema 'Piata de capital dupa integrare'.
'Potrivit unei evaluari, capitalizarea bursiera ar putea ajunge la 100 de miliarde de euro si la circa o treime din PIB, evolutia fiind bazata pe posibilitatile reale ale economiei romanesti', spune Varujan Vosganian.
Capitalizarea bursiera se apropie in acest moment de 25 de miliarde de euro si reprezinta aproximativ 26% din nivelul PIB-ului.
'Estimarile tin seama de ce se intampla pe pietele tarilor din zona euro, dar si a progreselor tarilor din regiune, respectiv investitiile straine pe piata de capital romaneasca, care s-ar putea cifra la circa 120-150 de miliarde de euro in aceasta perioada', a adaugat Varujan Vosganian.
Presedintele Comisiei de buget-finante previzioneaza ca instrumentele de plasament pe piata de capital vor cunoaste o dezvoltare rapida in urmatoarea perioada.
'Previzionam ca la nivelul anului 2020 fondurile de pensii vor atinge 20 de miliarde de euro, din care cele optionale circa 7-8 miliarde de euro, fondurile de asigurari de sanatate private aproximativ 3 miliarde de euro, asigurarile de viata la 5-7 miliarde de euro, iar nivelul creditului ipotecar ar putea ajunge la 20 de miliarde de euro', spune Varujan Vosganian.
'Cresterea va avea loc in contextul aparitiei de noi instrumente pe piata de capital, institutiile bancare avand nevoie sa-si plaseze resursele in obligatiuni, credite ipotecare, asigurari, fonduri de pensii. Datele se bazeaza pe calculele contributiilor la bugetul de stat si factorul de multiplicare utilizat pentru aceste fonduri', precizeaza Varujan Vosganian. Tot el estimeaza ca pana in 2012 numarul de persoane care-si vor aduce contributia la bugetul de stat prin astfel de instrumente va creste cu un milion.
Chiar daca oficialii Bursei se declara foarte optimisti in privinta unei cresteri puternice a numarului de investitori pe Bursa in urmatorii ani, semnalele din prezent nu sunt deloc incurajatoare.
Potrivit unui sondaj realizat de Eurodata Management pentru societatea de brokeraj Intercapital Invest, sondaj reprezentativ pentru populatia Bucurestiului cu o educatie medie si un venit net lunar de cel putin 500 de euro, mai putin de 7% dintre aceste persoane au achizitionat actiuni la Bursa si mai putin de 10% declara ca vor cumpara cu siguranta in urmatoarele 12 luni. Marja de eroare a sondajului este de +/- 4,38%.
Dintre cei care au realizat investitii in ultimul an, 59,1% au facut investitii imobiliare, 44% au preferat sa-si plaseze banii in depozite bancare, iar in actiuni au investit doar 5,6%, arata sondajul.
'Singurul lucru pozitiv relevat de acest sondaj este notorietatea pe care o are Bursa de Valori, peste 91% dintre persoanele din targetul nostru avand informatii despre Bursa', considera Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest.
Potrivit rezultatelor sondajului, interesul redus pentru investitii la Bursa al romanilor este cauzat in principal de perceptia gresita pe care o au romanii despre investitiile in actiuni, cum ar fi, de exemplu, faptul ca nu sunt suficiente informatii disponibile despre Bursa, ca aceste investitii necesita sume foarte mari sau ca este nevoie de multa experienta pentru a putea investi pe piata de capital.
Sondajul a fost realizat in octombrie pe un esantion de 509 persoane din Bucuresti.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 noiembrie 2006.' -
Atanasiu vrea sa vanda Electroputere pe un euro
Gardianul EPT
___
Uzina de locomotive Electroputere Craiova ar putea fi v?nduta pe un euro, ?n schimbul angajamentului cumparatorului ca va prelua datoriile si va face investitii ?n productie, a declarat, ieri, presedintele AVAS, Teodor Atanasiu, citat de NewsIn. Atanasiu preia, astfel, modelul vanzarii societatilor Roman Brasov si IMGB Bucuresti din anii ’90, al caror pret a fost de 1 dolar. „Am discutat cu premierul varianta v?nzarii pe un euro a unitatii Electroputere, pentru ca nu poate fi ?mpartita pe fluxuri de productie sau pe active, ?ntruc?t acestea se suprapun, sunt ?n interdependenta, nu pot fi separate“, a explicat Atanasiu. AVAS va pregati o hotar?re de Guvern speciala prin care sa aprobe metoda de v?nzare pe un euro a uzinei si, de asemenea, sa realizeze toate calculele necesare pentru a stabili cuantumul la care se va ridica investitia, astfel ?nc?t sa poata fi continuata productia. „Nu exista cumparatori care sa fie interesati sa preia societatea, din cauza datoriilor uriase. A-TEC Industries AG a fost singura companie care si-a manifestat interesul ?n acest sens, dar a fost doar o discutie de principiu si nu pot sa plateasca toate datoriile“, a precizat presedintele AVAS. Acesta a adaugat ca Electroputere are datorii de 40 milioane de euro.
Sursa: Gardianul, 8 noiembrie 2006. -
Actiunile BCR, o investitie profitabila pe termen lung
Adevarul
___
O mare parte din salariatii Bancii Comerciale Romane (BCR) nu intentioneaza sa vanda actiunile detinute catre Erste Bank. Motivul tine de castigul potential pe care l-ar putea aduce actiunile BCR.
Cu titlu de exemplu, in judetul Valcea (situatia ar putea fi valabila si in alte sucursale regionale ale BCR), este probabil ca Erste Bank sa nu stranga nici macar jumatate din actiunile detinute de salariatii BCR din acest judet. Personalul din unitatile bancare valcene spune ca priveste actiunea BCR ca o investitie. 'Unii dintre angajatii BCR spun ca nu vor sa isi vanda actiunile. Iar ceilalti, cea mai mare parte, zic ca vor vinde numai o parte din actiunile pe care le detin. Cel putin jumatate din titlurile BCR vor sa le pastreze ca o garantie pentru venituri viitoare, cum ar fi bani suplimentari la pensionare', spune un angajat din cadrul unei sucursale BCR valcene. Iar numarul celor care se arata interesati de varianta schimbului actiuni BCR pentru titluri Erste Bank este si mai mic.
Calculele salariatilor Bancii Comerciale Romane nu par deloc deplasate. Pana pe data de 24 noiembrie, actiunile BCR pot fi date la schimb contra titlurilor Erste Bank listate la Viena si la Praga sau pot fi vandute cu un pret de 6,5 euro per actiune. Insa in momentul achizitionarii pachetului majoritar de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si divizia de investitii a Bancii Mondiale (IFC), Erste Bank a platit 7,65 de euro per actiune. Iar oficialii bancii austriece spun ca diferenta dintre pretul de achizitie de la stat si cel de la salariati, de aproximativ 15%, este prima platita de Erste pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni. Daca la prima vedere discountul pare atractiv, luand in calcul si variabila 'timp', lucrurile nu mai sunt chiar asa de simple. Caci tranzactia dintre Erste Bank si statul roman a fost semnata la finele anului trecut, cand Banca Comerciala Romana avea active de circa 9,1 miliarde de euro si inregistra un profit net de peste 200 milioane de euro. Intre timp, cea mai mare banca romaneasca nu a stat pe loc si a continuat sa se dezvolte. Spre exemplu, datele inregistrate la jumatatea acestui an aratau faptul ca BCR avea active totale de 10,8 miliarde de euro.
Totodata, banca obtinuse un profit de 71 milioane de euro, pentru finalul anului fiind previzionat un castig net de 250 milioane de euro. si, pornind de la rezultatele inregistrate de BCR, un calcul sumar (fara pretentia de a fi o evaluare corecta a bancii) arata ca si valoarea actiunilor s-a majorat. Adica, Erste Bank a cumparat pachetul majoritar de la BCR cu circa 3,75 miliarde de euro, in momentul in care activele institutiei de credit totalizau 9,1 miliarde de euro. Aplicand regula de trei simpla si tinand cont ca activele au urcat la 10,8 miliarde de euro, rezulta ca, daca Erste Bank ar fi cumparat BCR la jumatatea acestui an, ar fi platit peste 4,4 miliarde de euro. Adica actiunile ar fi putut fi cu circa 18% mai scumpe. Aplicand acelasi calcul in functie de profitul estimat pentru 2006, rezulta o majorare (cel putin teoretica) a pretului actiunii cu aproape 24%.
Bancile listate la BVB, reper pentru evaluarea pretului
Facand o comparatie intre BCR si bancile listate la Bursa de Valori Bucuresti, respectiv BRD, Banca Transilvania si chiar Banca Comerciala Carpatica, putem spune ca calculul privind cresterea valorii actiunilor BCR, pe considerentele de mai sus, nu este deloc absurd. Spre exemplu, in perioada decembrie 2005 iunie 2006, pretul titlurilor BRD-Groupe SG (a doua banca din piata romaneasca) s-a majorat cu circa 19%. In acelasi timp, valoarea de piata a Bancii Transilvania (locul cinci in sistemul bancar romanesc) s-a majorat cu aproape 28%.
In plus, indicatorul PER, calculat ca raport intre pretul platit de catre Erste Bank salariatilor BCR si profitul pe actiune (pe baza estimarilor pentru acest an), are o valoare putin peste 20. In cazul BRD, indicatorul este de circa 23,8, in timp ce la Banca Transilvania nivelul acestuia se apropie de 40, potrivit calculelor efectuate de BVB. si in ceea ce priveste indicatorul pret pe activ unitar, la BCR se inregistreaza cel mai mic nivel.
Dar acestea nu sunt singurele calcule pe care si le fac salariatii BCR. Acestia au in vedere si estimarile privind cresterea intregului sistem bancar romanesc, pana in 2010, cu un ritm de peste 20% pe an. Ceea ce inseamna ca, daca Erste Bank va reusi sa mentina cel putin actuala cota de piata si rata de profitabilitate, actiunile Bancii Comerciale Romane ar putea fi, foarte probabil, o investitie rentabila.
Singurul risc pentru salariati, in cazul in care decid sa nu subscrie in cadrul ofertei, este legat de faptul ca ar putea ramane actionari captivi in situatia in care Erste va reusi sa evite listarea bancii romanesti.
Sursa: Adevarul, 8 noiembrie 2006.'
07.11.2006
-
Blue Telecom iese pe Bursa cu o oferta de 14 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Al treilea jucator de pe piata serviciilor de cablu TV, controlat de omul de afaceri Catalin Chelu, a primit avizul CNVM pentru emisiunea de actiuni. CCC Blue Telecom, al treilea jucator pe piata serviciilor de televiziune prin cablu, companie detinuta de omul de afaceri Catalin Chelu din Galati, va lansa in urmatoarele doua saptamani o oferta publica initiala de actiuni pentru a se lista la Bursa de Valori. Societatea spera sa atraga cel putin 14 milioane de euro in schimbul unui pachet de 25% din actiuni.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a aprobat ieri prospectul final al ofertei publice, aceasta urmand sa inceapa in termen de doua saptamani.
Compania va oferi spre vanzare 19,88 milioane de actiuni nou-emise, care reprezinta 33% din capitalul social actual si vor reprezenta dupa incheierea ofertei 25% din capitalul companiei.
Pretul la care compania de cablu va vinde actiunile catre investitorii de pe piata va fi decis, la fel ca in cazul ofertei de listare a Flamingo - in functie de cererile de subscriere primite de la investitori.
Acestia vor putea introduce ordine de cumparare la preturi cuprinse intre 2,5 si
7 lei/actiune, oferta urmand sa se incheie la cel mai mic pret care va permite subscrierea integrala a ofertei. Toti investitorii care au plasat ordine la preturi mai mari sau egale cu pretul la care se va incheia oferta vor cumpara actiunile la acelasi pret.
Oferta, care se va derula prin sistemul tehnic al Bursei de Valori Bucuresti, urmeaza sa fie intermediata de societatea Eldainvest din Galati, cea prin care omul de afaceri Catalin Chelu tranzactioneaza pe Bursa, conform informatiilor din piata de capital.
Directorul Eldainvest a confirmat aprobarea ofertei de catre CNVM: 'Am primit avizul CNVM si vom lansa oferta cel mai probabil pe data de 17 noiembrie', a declarat pentru ZF Adrian Manaila, directorul Eldainvest.
Valoarea ofertei va fi astfel cuprinsa intre 14 si 39 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca Blue Telecom ar putea valora in prezent intre 42 si 117 milioane de euro, iar capitalizarea bursiera dupa listare s-ar putea situa intre 56 si 156 de milioane de euro.
Conform ultimelor informatii disponibile, Blue Telecom detine cica 210.000 de abonati la serviciul de televiziune prin cablu, ceea ce reprezinta o cota de piata de 6% pe piata cablului TV. Piata cablului este dominata de UPC si RCS&RDS, care au fiecare o cota de piata de aproximativ 30%.
Banii atrasi din oferta de actiuni ar urma sa fie folositi pentru dezvoltarea retelei de cablu, a serviciilor oferite si achizitionarea de alte retele. Blue Telecom ofera incepand cu finalul anului trecut servicii de Internet si a lansat recent si servicii de telefonie.
Pretul la care compania ofera actiunile este echivalent cu un pret cuprins intre 233 si 650 de euro/abonat. Spre comparatie, UPC a preluat anul trecut Astral pentru 330 de milioane de euro, ceea ce echivaleaza cu 395 de euro pe abonat.
In afara de activitatea de televiziune prin cablu, Blue Telecom mai detine lichiditati, investitii la Bursa de Valori, o serie de studiouri locale de televiziune si proprietati imobiliare.
Conform prospectului preliminar de oferta, Blue Telecom a avut anul trecut o cifra de afaceri de 8,3 milioane de euro, in crestere cu 24% fata de anul anterior, in timp ce profitul net pe anul trecut s-a ridicat la 449.000 de euro, de peste 60 de ori mai mare decat in 2004.
Blue Telecom este prezenta in judetele din estul si sudul Romaniei, o buna parte din abonati fiind din mediul rural. Acest fapt ii asigura o pozitie mai buna in localitatile respective, dat fiind ca investitiile necesare unui alt operator pentru a intra in localitatile respective sunt ridicate. Compania a inceput insa sa fie concurata in mediul rural de serviciile de televiziune prin satelit lansate de marii operatori.
Catalin Chelu a cedat recent un pachet de 62% din Blue Telecom catre Doina Lilioara Rimar, despre care surse din piata afirma ca este o ruda a sa. Transferul s-a realizat pentru circa 62 mil. euro, ceea ce ar evalua compania la 100 mil. euro. In urma tranzactiei omul de afaceri a ramas cu o participatie de circa 34% in cadrul companiei. El nu a dorit sa comenteze pe seama ofertei de actiuni din cauza reglementarilor pietei de capital.
Brokerii de la Bursa spun ca tranzactia nu ar trebui luata ca reper pentru valoarea companiei, avand in vedere ca aceasta ar putea avea ca principal motiv optimizarea structurii participatiilor lui Catalin Chelu, care controleaza cateva zeci de societati.
Catalin Chelu este unul dintre cei mai mari investitori persoane fizice de pe piata de capital, cu o avere care se situeaza in jurul a 300 mil. euro, conform informatiilor din piata. In afara de Blue Telecom, el detine pachete consistente din actiunile societatilor de investitii financiare, spatii comerciale in mai multe orase din Moldova si este actionar si la alte societati din domeniul industrial.
Blue Telecom este cea de-a doua companie care iese cu o oferta de actiuni anul acesta pentru a se lista la Bursa de Valori, dupa oferta derulata in vara de Transelectrica. Pentru finalul acestui an mai este asteptata oferta de actiuni a Alumil, filiala locala a producatorului elen de pofiluri din aluminiu Alumil, care s-ar putea ridica la 10 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 7 noiembrie 2006.' -
Rompetrol va produce biocarburanti la Navodari
Curierul National RRC
___
Rompetrol va construi, printr-o investitie de 19 mil. euro, o instalatie de productie de carburant biodiesel din uleiuri vegetale la Navodari, anunta Rompres. Durata de executie si de implementare a instalatiei, cu o capacitate de 60.000 tone/an, va fi de 19 luni, termenul fiind estimat in acord cu furnizorul de tehnologie Desmet Ballestra Oleo.
Amplasamentul noii instalatii a fost ales datorita infrastructurii existente pentru transportul materiei prime si a produselor finite (port maritim, sosele, cai ferate). Aceasta va fi operata de Ecomaster Servicii Ecologice, compania specializata in servicii ecologice a Grupului Rompetrol.
Realizatorul acestui proiect va fi Rominserv, contractorul general al Rompetrol, a declarat Dumitru Manoiu, vicepresedinte Rompetrol pentru cercetare si dezvoltare.
Intr-o prima etapa, Rompetrol va produce biodiesel in special pentru asigurarea necesarului propriu, prin realizarea amestecului acestuia cu motorina produsa de Rompetrol Rafinare (Petromidia). In functie de evolutia pietei din Romania si Europa, precum si de legislatia in vigoare, Rompetrol va lua in calcul o posibila extindere a capacitatii de productie.
Conform previziunilor Rompetrol, piata biodieselului ar putea ajunge, in 3 ani, la 400.000 tone/an, desi, in prezent, nu se poate discuta de o piata a biodieselului in Romania, spune Manoiu.
Potentialul agricol al tarii ar putea permite extinderea cultivarii plantelor tehnice, existand posibilitatea ca Romania sa exporte biodiesel catre tarile din UE, a subliniat vicepresedintele Rompetrol.
UE a adoptat o serie de acte normative si directive prin care se promoveaza productia de biocarburanti. Astfel, prin Biofuels Directive/2003/30/EC si Energy Taxation Directive/2003/96/EC se acorda numeroase facilitati fiscale producatorilor de biocarburanti.
In 2005, productia totala de biodiesel la nivelul UE s-a majorat cu 65 la suta, pana la un nivel de 3,18 milioane tone. Din aceasta cantitate, o pondere de peste 50 la suta a fost asigurata de Germania, fiind urmata de Franta si Italia.
Sursa: Curierul National, 7 noiembrie 2006.
Pagina