24.02.2004
-
BERD va sprijini investitorii care au preluat intreprinderi romanesti
Gardianul
___
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) este interesata sa finanteze investitorii care au preluat societati de la APAPS si care au dificultati in realizarea planului investitional asumat, prin acordarea unor credite in valoare de minimum 15 milioane de euro pentru fiecare proiect. In acest sens, APAPS va inainta BERD, in perioada urmatoare, o lista a societatilor monitorizate de institutie, aflate in postprivatizare.
Potrivit APAPS, acordarea imprumuturilor va sustine realizarea investitiilor asumate de cumparatorii unor societati importante aflate in trecut in proprietatea institutiei, in conditiile stabilite in contractele de privatizare, evitandu-se astfel intoarcerea firmelor respective in patrimoniul statului. 'Finantarile vor fi in valoare de minimum 15 milioane de euro pentru fiecare proiect si vor fi deschise atat investitorilor straini, cat si celor romani, pentru punerea in aplicare a acestor proiecte', informeaza APAPS. Subiectul a fost discutat, in cadrul unei intalniri dintre reprezentanti ai BERD si Victor Dumitriu, vicepresedintele APAPS pe probleme de postprivatizare. BERD este interesata, totodata, sa participe in calitate de co-finantator, alaturi de investitori strategici, la privatizarea societatilor aflate in portofoliul APAPS. Proiectele pe care APAPS intentioneaza sa le deruleze cu BERD vor fi prezentate Consiliului Investitorilor Straini si Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Sursa: Gardianul, 24 februarie 2004.' -
Rafo Onesti disponibilizeaza 500 de salariati
Evenimentul Zilei
___
Aproximativ 500 de salariati ai Rafo Onesti vor fi disponibilizati in cursul lunii martie. Intentia a fost anuntata deja Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM) Bacau, care asteapta acum listele nominale cu muncitorii care vor pleca acasa. Potrivit lui Paul Ivascu, directorul general al Rafo Onesti, procesul de restructurare va continua pe toata durata acestui an. 'Societatea trece printr-o situatie dificila. Am facut o analiza eficienta atit a situatiei din interiorul rafinariei, cit si prin comparatii cu alte societati de tipul Rafo. Toate marile rafinarii din tara, comparabile cu noi, au un numar de salariati mai mic. Asa s-a ajuns la concluzia ca schema de personal este supraincarcata. Din calcule a reiesit ca productia se poate realiza, cu costuri scazute si in conditii de siguranta a instalatiilor, cu numai 2.600 de salariati, fata de 3.200 citi exista acum', ne-a declarat directorul general Paul Ivascu. Ion Marian, liderul sindicatului Rafinorul, spune ca disponibilizatii vor primi, pe linga indemnizatia de somaj, si salarii compensatorii, stabilite in functie de vechime.
Rafo Onesti avea, in momentul privatizarii, in 2001, 2.600 de angajati, iar noul patron, Corneliu Iacobov, a avut clauza in contractul de privatizare sa pastreze, timp de cel putin cinci ani, numarul de salariati. Numai ca, in trei ani, numarul salariatilor a crescut la 3.232. In vara anului trecut, Rafo a preluat aproape 400 de angajati ai rafinariei Darmanesti, apartinind aceluiasi patron, Corneliu Iacobov. Firma a fost declarata falimentara si personalul a fost transferat la Onesti.
Directorul Ivascu ne-a declarat acum ca muncitorii veniti de la Darmanesti nu sint primii pe listele de disponibilizari si ca restructurarea se va face exclusiv pe baza de criterii de eficienta.
Sursa: Evenimentul Zilei, 24 februarie 2004.' -
Investitorii straini cumpara actiuni BRD si Banca Transilvania
___
Investitorii straini au cumparat, in luna ianuarie, actiuni listate la cele doua piete bursiere, Bursa de Valori Bucuresti si Bursa Electronica RASDAQ, in suma de 31 milioane de euro (39,2 milioane de dolari), reiese din datele furnizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Din aceasta suma, 27,5 milioane de euro au reprezentat achizitii in domeniul agricol si plasamente in titlurile bancilor. De altfel, nivelul cumpararilor a fost sustinut in proportie de peste 65% de tranzactia prin care firma americana Cargill a preluat societatea Comcereal Alexandria. Transferul s-a realizat pentru un pret total de aproximativ 20 de milioane de euro.
In afara de preluarea Comcereal Alexandria, fondurile americane au vizat si actiunile bancilor, care au atras peste 90 de miliarde de lei, respectiv 2,2 milioane de euro.
Statele Unite ale Americii se situeaza, de altfel, pe prima pozitie in topul plasamentelor pe piata de capital, cu o valoare de 919 miliarde lei (22,6 milioane de euro), fiind urmate de Austria - cu 86 de miliarde lei (2,1 milioane de euro), Luxembrug - 85 miliarde lei (doua milioane de euro), Cipru - 34 miliarde lei (0,9 milioane euro) si Grecia - 33 miliarde lei (0,8 milioane euro).
Investitorii straini s-au orientat spre actiunile emise de cele doua banci listate la categoria intai a Bursei de Valori Bucuresti, BRD si Banca Transilvania, plasamentele ridicandu-se la 7 milioane de euro. Investitiile straine pe piata de capital din Romania monitorizate de CNVM au totalizat, in prima luna a acestui an, intrari nete in valoare de 1092 miliarde de lei si iesiri nete in valoare de 773 miliarde de lei. In comunicatul emis de CNVM se arata ca, in ianuarie 2004, au intrat pe piata de capital ca investitori straini 23 de persoane fizice si 8 persoane juridice si au iesit 6 persoane fizice.
Sursa: Cotidianul, 24 februarie 2004.
23.02.2004
-
Azomures: subventiile pentru agricultura au triplat profitul
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Desi a inregistrat pierderi in ultimele doua trimestre ale anului trecut, producatorul de ingrasaminte chimice Azomures Targu Mures a reusit sa obtina in 2003 cel mai mare profit si cea mai mare cifra de afaceri din ultimii patru ani. Azomures a inregistrat anul trecut conform datelor financiare preliminate un profit net de 407 miliarde de lei (10,8 milioane de euro) si o cifra de afaceri de 6.121 miliarde de lei (163 milioane de euro). In lei profitul companiei a fost de peste trei ori mai mare fata de anul trecut, iar vanzarile au inregistrat o crestere de 48%. Rata inflatiei in aceasta perioada a fost de 14,1%.
Principalul motiv al crestrerii au fost subventiile acordate de stat micilor agricultori pentru achizitia de ingrasaminte, care au generat, de altfel, o crestere a rezultatelor financiare ale tuturor producatorulor romani de ingrasaminte chimice. Subventiile au insumat anul trecut 82 milioane de dolari. Spre deosebire de alti producatori de ingrasaminte chimice, imbunatatirea semnificativa a rezultatelor financiare ale Azomures nu s-a datorat, conform condicerii companiei numai programului guvernamental. Combinatul a primit in acest an comenzi importante din Statele Unite pentru un nou tip de ingrasamant pe care a inceput sa il fabrice chiar in acest an.
Majoarea rezultatelor financiare s-a produs in ciuda majorarilor repetate de anul trecut ale preturilor gazelor naturate a caror achizitie reprezinta aproximativ 60% din costurile de productie ale combinatului. La finalul anului pretul gazelor naturale era cu peste 40% mai mare fata de inceputul anului, iar combinatul a anuntat la inceputul lui 2004 scumpirea cu 10% a ingrasamintelor.
Compania are ca actionar majoritar grupul turc Transworld Fertilisers, care detine 55 % din actiuni, cel mai important actioanr monoritar fiind Broadhurst, cu 17% din actiuni. Cota detinuta de fondul de investitii a scazut in urma unei majorari de capital de la finalul anului trecut in care nu a subscris, desi pretul a fost multa mai mic fata de cel de la Bursa. Majoarea a adus castiguri importante micilor actionari care au avut dreptul sa cumpere actiuni la valoarea nominala, de 1.000 de lei. Dupa trecerea datei de referinta pentru majoarrea de capital, actiunile Azomures coborasera pana la 2.000 lei/actiune, dar saptamana tracuta au depasit 4.000 lei/actiune. Cresterea actiunilor Azomures se datoreaza fara indoiala cresterii rezultatelor financiare ale companiei. La Bursa de la Bucuresti o companie panteru care indicatorul PER este de 5-6 este foarte atractiva, a comenta Nicolae Ghergus, director de operatiuni la societatea de brokeraj Active International. PER reprezinta raportul dintre profitul pe actiune si pretul actiunii la Bursa. La untimul pret al actiunilor Azomures si incuzand actiunie din ultima majorare de capital, dar care nu au fost inca distribuite indicatorul PER este de 5,2.
Actiunile Azomures s-au tranzactionat vineri la 4.000 lei/actiune, in scadere cu 2,4% fata de joi pe fondul scaderii generalizate de pe piata bursiera. Capitalizarea bursiera a combinatului este de 66 milioane de dolari, dubla fata de cea inregistrata la mijlocul anului trecut.
Sursa: Ziarul financiar, 23 februarie 2004. -
Un nou fond de investitii pentru Europa Centrala
Adevarul
___
Incepand cu acest an, un nou fond de investitii, Polish Enterprise Fund V (PEF V), in valoare de 300 de milioane de euro, va investi in Europa Centrala. Fondul va opera cu precadere in Polonia si va investi pana la 30 la suta din finantare in Europa Centrala si de Est, inclusiv in Romania.
PEF V va fi cel mai mare fond de investitii administrat de firma poloneza Enterprise Investors, capitalul atras de fond provenind de la fonduri de pensii, companii de asigurari si institutii financiare din SUA si Europa Occidentala, se arata intr-un comunicat al Enterprise Investors. 'Polish Enterprise Fund V include noi investitori din regiune, dar si investitori care au activat in fondurile noastre precedente, iar primele investitii vor fi efectuate in zilele urmatoare', se mai arata in comunicatul companiei.
Investitiile noului fond vor viza proiecte de 3 pana la 45 de milioane de euro, in sectoare precum servicii financiare, bunuri de consum, telecomunicatii, comert, sanatate, productie si mediu.
Perioada tipica de mentinere a unei investitii este de 3-7 ani, iar tranzactiile care vor fi luate in considerare de PEF V vor viza, pe langa Polonia si Romania, state ca Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria si tarile baltice. Enterprise Investors este prezent in Romania prin Polish Enterprise Fund IV, cu o investitie in telecomunicatii in valoare de 10 milioane de euro.
Sursa: Adevarul, 23 februarie 2004.' -
Parteneriat pentru construirea unui aeroport langa Ghimbav
Adevarul IARV
___
Consiliile judetene din Brasov, Covasna si Harghita vor fi partenere in construirea unui aeroport langa Ghimbav, a declarat, vineri, vicepresedintele Consiliului Judetean Covasna, Vajda Lajos, citat de corespondentul Mediafax. Reprezentantii consiliilor judetene au discutat cu reprezentantii SIF Transilvania si IAR Ghimbav despre posibilitatea construirii aeroportului. Vajda Lajos a apreciat ca in aceasta regiune este necesar un aeroport, care ar putea duce la dezvoltarea economiei din zona. Cel mai apropiat aeroport de judetul Covasna se afla la Targu Mures, lucru care, in opinia lui Vajda, ii tine departe pe investitorii straini.
Sursa: Adevarul, 23 februarie 2004.
20.02.2004
-
Judetele din nord vor sa traga autostrada spre ele
Jurnalul National
___
Autostrada Brasov - Bors, corelata cu autostrada Bucuresti - Brasov, va lega Romania cu centrul si vestul Europei, dar va fi si o legatura directa cu Ucraina.
Aparitia acestui drum va duce la dinamizarea afacerilor in zona, aparitia unor centre comerciale, benzinarii, probabil si unitati de cazare. Nu este de mirare ca judetele din nordul tarii isi disputa intaietatea asupra soselei care va face legatura cu autostrada.
Reprezentantii judetelor Maramures si Satu-Mare se cearta pe unde sa treaca soseaua care face legatura intre autostrada si vama romano-ucraineana de la Halmeu (judetul Satu-Mare). Maramuresenii sunt suparati ca ei nu se vor alege cu nimic. Stefan Szabo, presedintele Consiliului Judetean Satu- Mare, a spus ca omologul sau din Maramures, Alexandru Cozma, i-a propus ca aceasta sosea sa treaca mai intai prin judetul Maramures, in apropiere de municipiul Baia Mare, si abia dupa aceea sa intre pe teritoriul judetului Satu-Mare. Aceasta incercare de a modifica traseul soselei l-a deranjat pe Szabo. “Noi nu putem accepta ca aceasta sosea sa nu treaca prin zonele importante ale judetului nostru si nu vom ceda presiunilor pe care le fac maramuresenii ca sa acceptam varianta lor”, a declarat presedintele Consiliului Judetean Satu-Mare.
Traseul nu e negociabil
Proiectul autostrazii prevede si construirea unei sosele care sa faca legatura intre autostrada propriu-zisa si Ucraina, care are o lungime de 70-80 de kilometri si ar trebui sa traverseze judetul Satu-Mare. Surse din Ministerul Transporturilor sustin ca traseul pe unde va trece viitoare autostrada, precum si aceasta bretea nu sunt negociabile. “Proiectul este gata, iar drumul tine cont de conditiile de trafic, precum si de cele geografice”, a declarat un director din Ministerul Transporturilor.
Constructia autostrazii va incepe in judetele Bihor si Cluj, pe tronsoanele Suplacu de Barcau - Bors si Campia Turzii - Cluj Vest, cu o lungime totala de 118 kilometri.
Sursa: Jurnalul national, 20 februarie 2004. -
Europa de Est - cea mai atractiva destinatie pentru investitorii americani
Adevarul
___
Cele mai importante 100 de companii americane considera Europa de Est cea mai atractiva destinatie pentru investitii, releva un studiu realizat recent de Camera Americana de Comert din Germania impreuna cu Boston Consulting Group, preluat de EU Observer. Analiza a fost elaborata pe baza raspunsurilor celor mai mari 100 de companii din Statele Unite, inclusiv Microsoft, Cisco Systems, Apple, Burger King, Coca-Cola si Disney. In proportie de 46%, raspunsul acestora a fost Europa de Est. Pe locul al doilea s-a clasat Marea Britanie, cu 24%, urmata de Germania, cu 14%. 'Europa de Est a intrunit mai multe voturi decat ocupantele locurilor doi si trei la un loc', remarca EU Observer. Potrivit directorului agentiei cehe pentru investitii, Rene Samek, printre factorii care determina companiile americane sa-si orienteze investitii catre estul Europei se numara costurile mai reduse legate de mana de lucru, precum si disponibilitatea unor specialisti bine pregatiti. De asemenea, el a mentionat oportunitatile majore de dezvoltare a regiunii. 'Aderarea la Uniunea Europeana este considerata de o mare parte a investitorilor o dovada de stabilitate si siguranta a mediului investitional', a mai spus Samek. In ceea ce priveste locatiile preferate pentru sedii in Europa Occidentala, companiile americane au optat pentru Germania (27%), Elvetia (21%) si Olanda si Marea Britanie (la egalitate, cu 15%).
Sursa: Adevarul, 20 februarie 2004.'
19.02.2004
-
IAR Brasov a facut profit de peste cinci milioane euro anul trecut
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Producatorul de elicoptere IAR Brasov a obtinut anul trecut un profit brut de 206,6 miliarde de lei(5,6 mil. euro) , valoare apropiata de rezultatul pe care l-a inregistrat cu un an inainte, dar cu minus: adica pierderi. Valoarea actiunilor IAR a urcat cu 40% la Bursa Electronica RASDAQ numai in ultimele doua zile. De la mijlocul anului trecut, cresterea actiunilor IAR a fost de 125%.
Cifra de afaceri a producatorului de elicoptere a urcat anul trecut de peste sase ori. Valoarea vanzarilor realizate de companie s-a ridicat anul trecut la 1.211 miliarde de lei (36 milioane de dolari), fata de doar 189 miliarde de lei (6 milioane de dolari) cu un an inainte
Anul trecut am realizat un program de nmodernizare a unor elicoptere pentru armata romana si am livrat mai multe elicoptere in Coasta de Fildes. Cele doua contracte au adus fiecare 4-500 de miliarde de lei la cifra de afaceri, a declarat Ion Dumitrescu, directorul comercial al companiei.
Programul SOCAT de modernizare a 24 de elicoptere Puma ale armatei romane a fost semnat in urma cu mai bine de noua ani, dar a fost amanat de mai multe ori din cauza lipsei de fonduri. Ultimul elicopter ar urma sa fie livrat in acest an.
Conducerea companiei mizeaza totusi pe o crestere de 5-10% a cifrei de afaceri in urmatorii doi ani. Conform conducerii companiei, compania va mai colabora cu armata si in anii urmatori, cel putin in ceea ce priveste reparatiile si pisele de schimb pentru elicoptere.
IAR a inceput deja sa lucreze intr-un contrat cu armata Emiratelor Arabe Unite, care prevede livrarea a 25 de elicoptere Puma. Primul elicopter urmeaza insa sa fie livrat in 2005, iar contractul urmeaza sa fie finalizat in 2007. Contractele presupun o colaborarea internationala complexa, in cadrul careia compania are rolul de integrator si contractor general.
IAR este unul din actionarii societatii mixte romano-franceze Eurocopter Romania, cu 49% din actiuni, in timp ce compania franceza Eurocopter detine 51% din actiuni. Anul trecut , IAR a participat la o majorare de capital in valoare de 1,3 milioane de euro, iar o noua majorare ar urma sa aiba loc in acest an. Eurocopter ar putea inregistra pentru prima data profit in acest an.
Actiunile IAR s-au numarat in sedinta de ieri a pietei RASDAQ printre cele mai tranzactionate de pe piata iar pretul actiunior a urcat pana la nivelul maxim la care se puteau realiza tranzactii: 12.332 lei/actiune, cu 25% mai mult fata de cotatia de luni. La ultimul pret de la Bursa, capitalizarea bursuiera a IAR este de 7,4 milioane de dolari.
Compania nu va distribui dividende in acest an, la fel ca in ultimii doi ani. Nu se poate pune problema dividendelor. Trebuie sa acoperim intai pierderea de anul trecut, a declarat Dumitrescu. Din profitul pe anul 2000, IAR a distribuit un dividend brut de 23 lei/actiune.
Principalii actionari ai IAR Ghimbav sunt Ministerul Economiei si Comertului - 64,9%, Ministerul Muncii - 7,3% si fondul american de investitii Broadhurst Investments Limited Cyprus - 5,1%.
IAR are un capital social de 477 miliarde de lei, impartit in actiuni cu valoarea nominala de 25.000 de lei. La finalul anului trecut datoriile societatii insumau 1.880 miliarde de lei, din care 344 miliarde de lei reprezentau plati restante. Creantele IAR insumau la aceeasi data 1.226 miliarde de lei.
Sursa: Ziarulfinanciar, 19 februarie 2004. -
Termoelectrica s-ar putea privatiza prin majorare de capital
Mediafax
___
Metodele luate in calcul pentru privatizarea Termoelectrica sunt majorarea capitalului social, vanzarea de active, a actiunilor/participatiilor detinute de societate la firme mixte si constituirea de noi societati, cu participarea potentialilor investitori.
Potrivit strategiei de accelerare a privatizarii sectorului termoelectric, aprobata recent de guvern, majorarea capitalului social al filialelor Termoelectrica, prin aport de capital cu sau fara drept de optiune, va fi realizata de catre filialele respective, in baza mandatului special acordat de societate.
Termoelectrica, precum si fiecare filiala vor avea avea posibilitatea sa vanda, cu aprobarea Adunarii Generale a Actionarilor (AGA), atat actiunile/participatiile detinute la societati mixte, respectiv la societatile comerciale nou-infiintate, cat si activele.
In ceea ce priveste constituirea unor societati mixte/asocieri cu potentialii investitori, aceasta se va realiza cu aprobarea AGA.
Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a anuntat, recent, ca spera sa finalizeze, in acest an, procesul de privatizare a unor unitati de producere a energiei electrice si termice care insumeaza peste jumatate din puterea instalata a centralelor companiei Termoelectrica.
Unul dintre cel mai importante proiecte in acest domeniu este privatizarea a trei complexuri energetice, respectiv Turceni, Rovinari si Craiova.
Un alt proiect vizeaza trecerea in proprietate privata a filialelor Electrocentrale Galati si Termoserv Galati.
Sursa: Mediafax, 19 februarie 2004.
Pagina