13.03.2007
-
Actionarii vor sa listeze BCR cat mai repede
Azi EBS
___
Presedintele BCR, Nicolae Danila, a apreciat ca actionarii bancii vor cauta sa listeze cat mai repede titlurile bancii, mai multe detalii urmand sa fie cunoscute in acest an. El a adaugat ca dimensiunile bancii inseamna ca orice pachet listat va fi semnificativ pentru piata de capital romaneasca. 'In Romania, ar trebui sa existe curajul sa se listeze cat mai mult', a spus Danila. Erste Bank detine 69,15% din BCR, iar cele cinci SIF controleaza, in pachete aproximativ egale, circa 30% din titluri. Contractul de privatizare a BCR obliga banca austriaca sa listeze titlurile BCR in termen de trei ani de la data finalizarii procesului. Obligatia ramane in vigoare atat timp cat SIF detin impreuna minim 20% din capitalul bancii. Reprezentantii firmelor de brokeraj sunt de parere ca listarea BCR va creste lichiditatea pietei si va atrage investitori straini puternici. Totodata, unii brokeri se asteapta ca, din cauza ca nici Erste si nici SIF nu vor sa-si diminueze participatiile, listarea BCR va implica o majorare de capital.
Sursa: Azi, 13 martie 2007.
'
12.03.2007
-
East Capital: Bursa este prea mica pentru cat de multi bani au de adus investitorii straini
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Extinderea investitiilor straine in Romania este conditionata de listarea de noi companii la bursa si a Fondului Proprietatea, lichiditatea redusa si concentrarea capitalizarii bursiere fiind principalii factori care descurajeaza fondurile de investitii straine sa intre pe piata autohtona de capital, sunt de parere reprezentantii companiei East Capital.
East Capital, companie de administrare a fondurilor deschise de investitii, specializata pe pietele est-europene, estimeaza dublarea nivelului investitiilor in Romania, pe termen mediu, pana la 250 de milioane de dolari, a declarat presedintele companiei, Peter Elam Hakansson.
East Capital are in prezent cea mai mare expunere a investitiilor din Romania in companiile din sectorul petrolier listate la Bursa.
Fluctuatiile bursiere de la inceputul lunii martie sunt puse de Peter Hakansson pe seama factorului psihologic, investitorii la bursa temandu-se de o eventuala scadere a economiei Statelor Unite. Diversificarea portofoliului de investitii a fost unul dintre factorii care au impiedicat o scadere importanta a fondurilor cu expunere pe Rusia si Europa de Est administrate de East Capital. Printre cele mai afectate piete pe care activeaza East Capital au fost Turcia si Estonia, care au cazut cu 6,4%, respectiv 5% raportat la dolari, in conditiile in care aceste corectii au fost declansate de factori globali, si nu de factori specifici pietei din Europa de Est.
'La fondurile unde am fost majoritari am cumparat actiuni, nu am vandut. Atunci cand clientii nostri au dorit sa vanda, temandu-se de efectele acestor corectii bursiere, am vandut. Per ansamblu, pot spune ca a fost o perioada propice achizitiilor, si nu vanzarii', spune presedintele East Capital.
Intrarea marilor banci de investitii, precum JP Morgan, Lehman Brothers, Citigroup, Bear Sterns sau State Street, pe piata romaneasca de capital va aduce un plus din perspectiva informatiilor care vor circula mult mai rapid, domeniu in care Romania pana acum nu a inregistrat performante satisfacatoare, este de parere Peter Elam Hakansson.
'Companii precum JP Morgan aduc in Romania, alaturi de un capital consistent de investitii, si o cultura financiara in care transparenta este strans legata de performante. Informatiile vor circula mult mai rapid prin intermediul acestor mari grupuri financiare, Romania intrand astfel intr-un circuit international', spune Peter Elam Hakasson.
Supranumita si tigru balcanic, datorita ritmului rapid de crestere economica asemanator tarilor baltice, precum Estonia si Letonia, Romania nu s-a bucurat pana in prezent de atentia cuvenita, investitorii straini fiind concentrati asupra pietelor de capital din Rusia, Polonia, Ungaria si Ucraina.
'Alaturi de riscurile inerente ale pietelor emergente, in Romania exista un potential ridicat de crestere, care poate fi valorificat de investitorii straini. In acest sens, summitul organizat de East Capital la Bucuresti a promovat potentialul economic al tarii. Cu 200 de participanti din randul investitorilor institutionali, clienti privati, dar si administratori de fonduri din peste 25 de state, summitul East Capital a reunit un numar important de forte financiare. Sunt increzator ca o proportie importanta din investitorii prezenti la summit vor investi in viitorul apropiat in Romania', spune Peter Elam Hakansson.
Compania de investitii East Capital organizeaza anual trei summit-uri, primul din acest an a avut loc la Bucuresti, inte 8 si 11 martie, reunind participanti europeni, dar si investitori din SUA, Brazilia si Singapore. Anul trecut, tarile unde s-au desfasurat summit-urile East Capital au fost Rusia, Letonia si Turcia. Feed back-ul pozitiv al acestor summit-uri s-a concretizat in cresterea activelor administrate de fondurile care au expunere pe aceste piete.
Privatizarea sistemului de pensii anuntata pentru acest an ridica noi perspective pentru fondurile administrate de East Capital. Fondurile de pensii reprezinta o componenta importanta in Polonia, astfel incat reprezentantii East Capital nu exclud o viitoare colaboarare cu administratorii fondurilor de pensii din Romania.
'Fondurile suedeze de pensii au contributii importante in cadrul fondurilor administrate de East Capital, acelasi lucru se intampla si in Polonia, care a obtinut in 2006 cea mai mare rata de capitalizare a pietei din randul statelor est-europene. Suntem deschisi colaborarii cu administratorii romani de fonduri de pensii', spune Bogdan Popescu.
Turismul si industria de produse farmaceutice reprezinta sectoare asupra carora ar trebui sa se orienteze atentia investitorilor straini.
'Nu doar concentrarea capitalizarii bursiere este o problema pentru Romania, sectoare precum turismul, industria chimica, au nevoie de o mana de ajutor din partea investitorilor straini', spune Peter Elam Hakansson.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 martie 2007.' -
Banca Transilvania: Atacam locul patru in topul bancilor din Romania
Wall-Street.ro TLV
___
'Atacam locul detinut de HVB Tiriac. Credem ca in urmatorul an, avem o fereastra in care putem creste mai rapid', a spus Rekkers. In opinia lui Rekkers, integrarea Bancii Comerciale Romane (BCR) in grupul Erste Bank si fuziunea HVB Tiriac Bank cu Unicredit creeaza oportunitati Bancii Transilvania, care si-ar putea spori mai rapid decat inainte portofoliul de clienti.
Locul patru in sistemul bancar este ocupat de HVB-Tiriac Bank, banca rezultata in urma fuziunii dintre HVB si Banca Tiriac, cu o cota de piata de 5,1% si active de 2,6 mld. euro.
Dintre primele 10 banci dupa marimea activelor, patru au inregistrat scaderi ale cotelor de piata fata de nivelurile de la finele lui 2005: Raiffeisen, ING Bank, CEC si ABN Amro.
In schimb, grupul castigatorilor este condus de Banca Transilvania, care si-a majorat activele cu peste 64%, pana la 8,08 miliarde de lei (2,39 miliarde de euro), ceea ce a implicat un mare plus la cota de piata, pana la 4,7%.
Banca Transilvania va investi in acest an 30 milioane euro in sistemul informatic si reteaua teritoriala, in situatia in care acest buget pentru investitii va fi acceptat in Adunarea Generala a Actionarilor care se va reuni in luna aprilie.
Cel mai important obiectiv al Bancii Transilvania pentru acest an ramane atingerea pragului de un milion de clienti activi. 'Practic, cu un milion de clienti, persoane fizice si IMM-uri, vrem sa fim prima banca cu care acestia lucreaza, ceea ce englezii numesc household bank. La sfarsitul anului trecut, aveam 800.000 de clienti activi, din care circa 700.000 erau pe sectorul retail', a declarat Robert Rekkers.
Banca Transilvania, a cincea institutie financiara ca marime de pe piata romaneasca, detinea active in valoare de 8,08 miliarde lei (2,39 miliarde euro) la sfarsitul anului trecut si controla 4,69% din piata bancara. Banca a incheiat anul 2006 cu un profit net de 120,2 milioane lei, cu 21% mai mare fata de anul anterior.
Sursa: Wall-Street.ro, 12 martie 2007.' -
Bursa discuta listarea obligatiunilor BCR
Gandul
___
Comisia de Inscriere la Cota a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) va discuta, astazi, momentul listarii obligatiunilor Bancii Comerciale Romane (BCR), a declarat, agentiei Mediafax, directorul general al BVB, Stere Farmache. Bursa a primit la inceputul acestui an documentatia privind tranzactionarea obligatiunilor bancii. BCR a derulat anul trecut, in perioada 8-21 noiembrie, o oferta publica pentru vanzarea de obligatiuni, titlurile avand o maturitate de trei ani si dobanda anuala de 7,25%. Pentru acest an, BCR are in vedere lansarea unei emisiuni de obligatiuni in valoare de 400-500 milioane de lei, titlurile urmand sa fie vandute, cel mai probabil, pe piete externe.
Sursa: Gandul, 12 martie 2007. -
Petrom si Romgaz ar putea construi un depozit de gaze
Curierul National SNP
___
Petrom analizeaza posibilitatea unei investitii intr-un depozit de gaze in Romania, posibil intr-un parteneriat cu Romgaz, intrucat compania petroliera intentioneaza sa vanda mai multe gaze decat produce, a declarat directorul general adjunct al Petrom, Werner Schinhan.
'Petrom vrea sa investeasca intr-un depozit de gaze si ne gandim si la posibilitatea colaborarii cu Romgaz pentru construirea acestuia', a spus Schinhan, in cadrul unei conferinte de presa. Potrivit acestuia, Petrom intentioneaza sa vanda mai multe gaze decat produce si tocmai de aceea are nevoie de o capacitate de inmagazinare. In prezent, Petrom nu are capacitati proprii de stocare, folosind depozite inchiriate de la Romgaz, pentru a inmagazina circa 500 de milioane de metri cubi de gaze naturale. In urma cu aproximativ doua saptamani, directorul general al Romgaz, Alexa Iakob, declara ca a primit propuneri din partea Petrom pentru infiintarea unor depozite de gaze, in cadrul unui parteneriat. 'Nu sunt inca discutii concrete. Trebuie intai sa studiem piata si locatiile unde acestea ar putea fi amplasate', a spus Iakob.
Potrivit acestuia, Romgaz va investi, in 2007, aproape 50 de milioane de dolari pentru dezvoltarea capacitatii de inmagazinare. Romgaz este principalul producator de gaze naturale din Romania si detine si cele mai importante depozite de gaze la nivel national.
Firma de stat extrage anual peste sase miliarde metri cubi de gaze naturale, asigurand aproximativ jumatate din productia interna, celalalt mare producator fiind Petrom. Consumul anual de gaze al Romaniei este de 17-18 miliarde de metri cubi, o treime din aceasta cantitate provenind din Rusia, cel mai mare exportator la nivel mondial. Romgaz ar putea participa, impreuna cu firma ruseasca Gazprom, la constructia unui depozit de gaze la Roman-Margineni, care necesita fonduri cuprinse intre 120 de milioane de euro si 258 de milioane de euro.
Depozitul poate inmagazina un volum activ de 600 de milioane-doua miliarde de metri cubi de gaz, in conditiile unui stoc inactiv de 500 de milioane-un miliard de metri cubi.
O delegatie formata din reprezentanti ai producatorului de gaze Romgaz Medias si oficiali ai Ministerului Economiei a efectuat, in perioada 5-8 martie, o vizita la Moscova, pentru discutii cu Gazprom pe aceasta tema. Surse apropiate situatiei au declarat ca partile nu au ajuns la un acord, intrucat Gazprom a solicitat Romgaz sa realizeze un studiu de fezabilitate, iar firma romaneasca a propus infiintarea unei companii mixte care sa realizeze studiul de fezabilitate si o analiza de piata.
Petrom a fost preluata de la statul roman de grupul austriac OMV, in 2004, intr-o tranzactie in valoare totala de 1,5 miliarde de euro.
Sursa: Curierul National, 12 martie 2007.' -
Finantarile prin banci, preferate in detrimentul celor prin Bursa
Adevarul
___
Piata de capital din Romania inregistreaza cel mai scazut nivel al capitalizarii raportate la PIB din Europa
Intermedierea financiara din tara noastra, ca si in alte state, se dezvolta pe doua cai paralele: prin sistemul bancar si prin piata de capital. In Romania, tinand cont de gradul de dezvoltare, se poate spune ca intermedierea financiara este abia la inceput. Iar cea mai des apelata metoda prin care companiile vor obtine finantari ar putea continua sa fie reprezentata de sistemul bancar.
Capitalizarea bursiera raportata la produsul intern brut inregistreaza cel mai scazut nivel din regiunea Europei Centrale si de Est. Astfel, la finalul anului trecut, valoarea companiilor listate la Bursa de Valori Bucuresti a reprezentat aproximativ 22% din totalul economiei. In schimb, in alte state europene, raportul este mult mai mare. Spre exemplu, in Ungaria, capitalizarea pietei de capital din Budapesta reprezenta, la finalul anului trecut, circa 80% din produsul intern brut, in Polonia, raportul era de peste 40%, iar un nivel de circa 39% a fost inregistrat in Bulgaria. Mai mult, si valoarea medie zilnica a tranzactiilor din piata de capital romaneasca este de circa 10 ori mai mica decat in alte state din centrul Europei. Iar toate aceste date arata faptul ca bursa autohtona este abia la inceput de drum. Totodata, si sistemul bancar este inca in urma celor din alte tari. In timp ce in Romania activele bancare inregistrate la finalul anului trecut reprezentau aproximativ 50% din produsul intern brut, in Ungaria acestea depaseau cu putin PIB-ul tarii, iar in Polonia nivelul era in jurul a 60%.
In plus, tinand cont de limitarile in dezvoltarea pietei de capital, dar si de perspectivele de crestere a institutiilor de credit, cei mai multi analisti economici spun ca, in tara noastra, cea mai mare pondere a finantarilor va continua sa vina, si in urmatorii ani, din partea sistemului bancar. Lipsa emitentilor puternici, cum ar fi companiile de talia Transelectrica, reprezinta principalul factor ce impiedica dezvoltarea pietei de capital autohtone. Pentru comparatie, in Polonia au intrat, in 2006, 38 de noi emitenti pe piata de capital. Iar de la inceputul acestui an, alte noua firme au ales sa se finanteze prin intermediul bursei din Varsovia. De aceea, piata de capital din Polonia este considerata printre cele mai atragatoare la nivel european pentru noii emitenti. Iar motivul principal care a condus la dezvoltarea rapida a acestei burse tine tocmai de intrarea marilor emitenti, asa-numitele companii campioni nationali.
In schimb, piata de capital romaneasca ar putea avea si in acest an un numar redus de noi companii intrate la cota bursei. Asta dupa ce, anul trecut, BVB a avut parte numai de doua oferte publice initiale: Transelectrica si Alumil. Iar in cazul operatorului de cablu CCC Blue Telecom, oferta nu s-a bucurat de succes. De aceea, cele mai multe asteptari indica faptul ca decalajul dintre Bursa de Valori Bucuresti si celelalte piete de capital din Europa va continua sa se adanceasca pe parcursul urmatorilor ani.
Ritm alert de dezvoltare a sistemului bancar
Spre deosebire de piata de capital, sistemul bancar autohton se bucura de un ritm inalt de crestere. Mai mult, bancherii spun ca tendinta de crestere alerta se va mentine si in urmatorii ani, pe masura ce tara noastra reducele decalajele fata de statele din Europa Centrala. Spre exemplu, pe parcursul anului trecut, activele bancare totale au sporit cu peste 46%, unul dintre principalele motoare de crestere fiind creditarea populatiei. Totusi, si alte sectoare ale economiei au inregistrat un ritm inalt al creditarii. Astfel, imprumuturile bancare acordate in constructii au sporit cu aproape 74%, soldul finantarilor ajungand sa reprezinte peste 5% din totalul creditelor bancare. Iar nivelul se aproprie de ponderea acestui domeniu in produsul intern brut (7%). O situatie similara a fost inregistrata si in sectorul serviciilor, unde creditele au sporit, anul trecut fata de 2005, cu circa 56%. Iar ponderea in soldul total al imprumuturilor a urcat la 34% (serviciile reprezinta circa 50% din PIB). Spre deosebire, acest domeniu detine la BVB mai putin de 1% din capitalizarea bursiera, fara sa fie incluse si serviciile financiare, care reprezinta circa 37%.
Sursa: Adevarul, 12 martie 2007
09.03.2007
-
Altur, in tratative cu nemtii pentru deschiderea unei noi fabrici
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALT
___
Producatorul de componente pentru sisteme de franare auto Altur Slatina se afla in discutii cu o firma germana pentru deschiderea unei noi fabrici de turnare a pieselor auto, cu o capacitate reprezentand circa 75% din cea a Altur, potrivit reprezentantilor companiei. Tratativele sunt in faza de negocieri in plan tehnic, au mai precizat acestia.
Linia de turnare a pieselor auto de care dispune in prezent Altur este de aproximativ 6.500 de tone aluminiu pe an, iar productia noii fabrici este estimata la 5.000 de tone.
'O firma germana s-a interesat la noi daca putem sa executam piese auto turnate, a facut si un raport de audit, insa nu este nimic definitivat.
Avand in vedere ca este vorba de posibilitatea deschiderii unei noi fabrici, mai devreme de un an si jumatate aceasta nu ar putea sa intre in functiune', a declarat Florian Buzatu, presedintele Altur Slatina.
El a mai precizat ca se poarta tratative cu partenerii germani privind si posibilitatea prelucrarii pieselor auto turnate, care au o valoare adaugata superioara activitatii de turnare. In acest moment, Altur realizeaza intr-o proportie foarte mica prelucrarea pieselor, acest proces realizandu-se in principal la beneficiar.
Reprezentantii Altur vad anul acesta o incetinire a ritmului de crestere a afacerilor, dar trecerea pragului de rentabilitate. Astfel, afacerile companiei sunt previzionate sa creasca cu 5% fata de anul trecut, atingand 102 mil. lei (circa 30 mil. euro). In 2006, compania a realizat o cifra de afaceri de 27,6 milioane de euro (97,3 mil. lei).
Conducerea Altur estimeaza pentru acest an un profit de 0,8-1 mil. lei, dupa ce a incheiat anul trecut cu o pierdere de 1,2 mil. euro (4,1 mil. lei).
'Cresterea afacerilor companiei are ca baza solicitarile mai mari din partea beneficiarilor nostri, care sunt in cea mai mare parte companii din strainatate', precizeaza Florian Buzatu. Aproape 90% din vanzarile Altur sunt destinate exportului, iar reprezentantii companiei doresc cresterea acestei ponderi.
Afacerile companiei s-au majorat anul trecut cu 42%, de la 19,4 mil. euro (70,3 mil. lei), in conditiile inregistrarii unei pierderi de 1,17 mil. euro (4,11 mil. lei).
Pierderea din 2006 a fost totusi cu 28% mai mica comparativ cu cea din anul anterior, care s-a ridicat la 1,65 mil. euro (aproape 6 mil. lei).
Conducerea Altur pune rezultatul negativ inregistrat anul trecut pe seama deprecierii monedei euro dat fiind vanzarile cu preponderenta catre export si cresterea pretului la materiile prime.
'Noi stabilim valoarea contractelor de export pentru anul viitor in luna noiembrie, iar platile se fac la 1-3 luni dupa. De asemenea, pretul aluminiului a cunoscut o crestere accentuata in ultimul timp, iar regularizarea s-a facut pana acum la 3 luni', spune Florian Buzatu.
In vederea eficientizarii activitatii si a cresterii gradului de productivitate compania a realizat investitii pentru modernizarea liniilor de productie, care s-au cifrat la circa 5 milioane de euro. Pentru acest an, Altur si-a programat investitii de circa 2 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 martie 2007.' -
Bursele din Romania si Cipru ar putea lansa o platforma comuna de tranzactii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Reprezentantii Bursei din Cipru vor avea discutii, saptamana viitoare, cu autoritatile romane din domeniul pietei de capital, pentru a analiza posibilitatea cooperarii privind o platforma comuna de tranzactionare, a declarat managerul general al institutiei cipriote, Nondas Metaxas. 'Ne vom intalni cu o agenda deschisa, pentru a explora optiunile de cooperare', a afirmat Metaxas. Bursa din Cipru este implicata deja intr-un acord de colaborare cu Bursa din Atena, printr-o platforma comuna de tranzactionare, lansata in octombrie 2006. 'Ceea ce vom oferi bursei este oportunitatea de a participa la o platfoma, in conditiile mentinerii independentei totale', a precizat oficialul Bursei din Cipru. Pe de alta parte, atat Bursa din Atena, cat si cea din Cipru si-au exprimat interesul pentru achizitia unei participatii la operatorul pietei bulgare de profil, in cazul in care executivul de la Sofia decide sa vanda actiunile detinute la bursa locala.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 martie 2007.' -
Titlurile de stat, mai aproape de Bursa
Curierul National
___
Depozitarul Central a primit autorizarea definitiva din partea Bancii Nationale a Romaniei pentru operatiuni de compensare-decontare. Avizul a fost dat in sedinta de Consiliu de Administratie de saptamana trecuta. 'Am fost informati ca in sedinta de Consiliu de Administratie de vineri BNR a acordat Depozitarului Central autorizatia definitiva. Nu am primit inca nicio decizie scrisa', a declarat, pentru Mediafax, directorul general al Depozitarului, Adriana Tanasoiu.
Aceasta este ultima autorizatie de care Depozitarul Central avea nevoie pentru ca institutia sa fie pe deplin operationala. In plus, dupa primirea autorizatiei de la BNR, listarea titlurilor de stat la cota Bursei devine tot mai aproape. 'Ministerul Finantelor a promis ca, dupa autorizarea definitiva a Depozitarului Central, dupa ce acesta va deveni pe deplin functional, sunt premise pentru listarea titlurilor de stat la Bursa. Finantele emit titlurile. In plus, BNR nu trebuie sa se opuna operatiunii de listare', a declarat presedintele Bursei de Valori Bucuresti, Septimiu Stoica.
Depozitarul Central a avut nevoie de patru autorizatii ca sa devina complet operational. Doua autorizatii au venit de la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si doua de la Banca Nationala a Romaniei.
In iunie 2006, CNVM a acordat autorizatia de infiintare a Depozitarului Central, iar, la finele lunii noiembrie, BNR a dat autorizatia prealabila a sistemului de plati ce asigura compensarea-decontarea.
Autorizatia de functionare a Depozitarului a fost emisa de CNVM la jumatatea lunii decembrie, astfel ca din luna ianuarie a acestui an institutia desfasoara operatiunile de registru.
Supravegherea Depozitarului Central este realizata de catre CNVM, responsabilitate impartita cu Banca Nationala a Romaniei in cazul operatiunilor de compensare-decontare. Actionarul majoritar al Depozitarului este BVB.
Sursa: Curierul National, 9 martie 2007.' -
Investitorii straini vin sa vada pe viu noul Tigru din Est
Adevarul
___
Un fond suedez isi aduce clientii la Bucuresti, pentru a-i convinge de oportunitatile de afaceri din Romania
200 de investitori de portofoliu din toata lumea se afla in acest sfarsit de saptamana la Bucuresti, pentru a vedea de ce merita sa investeasca in actiunile companiilor romanesti. Cei mai multi sunt din tarile nordice si sunt mai degraba curiosi in legatura cu aceasta destinatie „exotica'. Au dat peste 1.000 de euro pentru a auzi pledoarii ale reprezentantilor unor mari companii din Romania, pentru a vedea cu ochii lor febra consumului la romani si Casa Poporului.
Evident, acest infotrip (excursie de informare) nu este organizata de vreo institutie oficiala de pe la noi, disperata sa aduca investitori straini. Este o initiativa privata, a grupului suedez East Capital, administrator de fonduri specializate in investitii in Europa de Est. O initiativa buna pentru afaceri, administratorul dorind sa transforme acesti investitori - mare parte din ei „mari investitori' - in propriii clienti.
„Am mai organizat asemenea evenimente in capitale din Europa de Est. Dupa fiecare am inregistrat o crestere a investitiilor in fondurile noastre', spune Peter Elam Hakansson, presedintele East Capital. Cresterea se vede cu ochiul liber. Daca in 2003, fondul avea investitii de mai putin de 500 milioane de euro, in 2005 acestea erau de aproape 2,5 miliarde, pentru ca acum sa ajunga la 3,8 miliarde de euro, in public si private equity. Din acestea, numai 124 de milioane sunt investite la Bursa din Bucuresti, incepand din 2002.
Sunt perspective mari pentru investitori, dar acestia trebuie sa aiba rabdare
East Capital nu are un fond dedicat Romaniei (de altfel, singurele fonduri dedicate sunt pentru Rusia si Turcia). Plasamentele din Romania sunt prinse in Fondul pentru Europa de Est (pondere 3%), un fond cu risc mediu, respectiv Fondul pentru Balcani (pondere 15%), cu risc mediu spre ridicat. Cea mai mare expunere a fondului este pe domeniul petrolier (Petrom 0,3% din actiunile companiei, Conpet - 0,6%), apoi financiar ( cate 1% din fiecare SIF) si imobiliar (Impact -7,4%).
Administratorul vrea sa transmita clientilor sai ca in Romania domenii-vedeta sunt acum transporturile, infrastructura, IT, agricultura, retail. 'Romania are inca o oportunitate in forta de munca ieftina si calificata. De asemenea, sunt foarte importante fondurile europene structurale. Pana in 2015, acestea vor aduce o crestere suplimentara a PIB cu 15%', spune Peter Hakansson. „Dar mesajul nostru pentru investitori este ca trebuie sa invete sa aiba rabdare'.
Suedezii vor sa investeasca 200 milioane de euro in companii romanesti
La drept vorbind, Bursa de la Bucuresti ofera, in acest moment, destul de putine oportunitati. „Daca la Petrom, spre exemplu, ar fi un free-float (actiuni pe piata) mai mare, acest titlu ar fi unul dintre cele mai interesante din Est. Iar daca la SIF-uri, plafonul detinerilor ar creste la 5%, fata de 1% cat e acum, tranzactiile ar fi dinamizate', spune seful East Capital. Apar si probleme de supraevaluare a actiunilor. Spre exemplu, actiunile bancilor romanesti - arata Bogdan Popescu, seful biroului din Paris al East Capital. El a dat exemplul BCR, al carei pret de vanzare a fost de sapte ori mai ridicat decat valoarea contabila. In alte tari din regiune, preturile sunt de 2,5-3 ori valoarea contabila.
Pa langa scumpirea actiunilor, supraincalzirea economiei poate avea si alte efecte colaterale negative. „Se poate ajunge la reducera competitivitatii, prabusirea pietei imobiliare, crize ale sistemului bancar si deprecierea leului'.
Cu toate acestea, economia romaneasca, „noul tigru din Est', cum spun suedezii de la East Capital, nu trebuie ocolita. Tinta lor este ca investitiile in Romania sa ajunga la 200 milioane de euro, in actiuni listate, dar si nelistate.
Pentru a vedea pe viu tigrul, clientii East vor vizita, maine dupa-amiaza, un hipermarket din Bucuersti. Duminica, vor fi la Palatul Parlamentului (Casa Poporului), pentru a vedea si ce-au putut sa construiasca „tigrisorii'.
Sursa: Adevarul, 9 martie 2007.'
Pagina