01.06.2007
-
Arpechim, la capacitate maxima
Evenimentul Zilei SNP
___
Petrom, proprietarul rafinariei pitestene, pregateste un plan de inchidere aproape inutil, de vreme ce nimeni nu mai doreste oprirea Arpechim.
Mult zgomot pentru nimic. Asa ar putea fi caracterizata dezbaterea pe tema inchiderii rafinariei Arpechim. Decizia atat de radicala ar fi determinat efecte dezastruoase pentru Oltchim, pentru exporturile de carburanti, echilibrele macroeconomice, societatile de furnizare de energie, salariati sau drumurile nationale (60% din bitumul folosit in tara se fabrica la Arpechim).
„Arpechim lucreaza acum la capacitate maxima”, ne-a declarat ieri Dan Pazara, purtatorul de cuvant al Petrom. El spune ca, daca Petrom va face investitiile necesare intr-un timp cat mai scurt, iar autoritatea de mediu le accepta, „este ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic”.
Reprezentantii Petrom au fost avertizati ca, daca nu vor fi indeplinite conditiile de mediu in termen de sase luni, rafinaria ar putea fi inchisa definitiv, la sfarsitul acestui an.
Petrom realizeaza acum procedurile necesare inchiderii rafinariei, iar planul trebuie agreat de inspectoratul pentru situatii de urgenta. Cu toate acestea, planurile de inchidere se pare ca nu vor mai folosi de vreme ce nimeni nu mai doreste inchiderea rafinariei.
Erste Bank incurajeaza Petrom
Banca austriaca Erste, care a preluat anul trecut BCR, preconizeaza pentru acest an ca profitul net al Petrom va scadea cu doar 5%.
Raportul prezentat de Erste este mult mai optimist decat asteptarile companiei petroliere care anunta ca profitul net va scadea la 1,69 miliarde lei (adica va avea o depreciere de 26%), fata de un profit preconizat de Erste la 2,17 miliarde lei.
Motivele scaderii decurg din cotatia petrolului si cursul de schimb. Banca austriaca mai spune ca profitul Petrom (companie preluata tot de un grup austriac - OMV) va reveni pe plus de anul viitor pana in 2012, iar in urmatorii sase ani veniturile Petrom vor creste cu aproximativ 1,25 miliarde lei anual, urmand sa ajunga la 15 miliarde lei in 2012. Erste mai spune ca Petrom va inregistra un declin pe activitatea de rafinare, incepand cu 2009.
Titlurile Petrom, in convalescenta
Ieri, Petrom a fost cel mai tranzactionat emitent de la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), acoperind aproape jumatate din lichiditatea totala a pietei, de 45,5 milioane de lei. Cotatia actiunilor companiei a revenit pe crestere, urcand cu 2%, dupa trei zile consecutive de scaderi care au redus pretul actiunilor cu 7%.
Titlul a inchis sedinta de joi la 51 de bani pe actiune. Brokerii nu sunt ingrijorati in privinta stabilitatii companiei, spunand ca scaderea s-a datorat vanzarilor masive facute de investitorii individuali, care au reactionat emotional la anuntul privind inchiderea combinatului Arpechim. Marti, dupa aceasta stire, Petrom era cel mai tranzactionat emitent de la BVB, insa inregistra o diminuare a capitalizarii de 434 milioane de euro.
Ultima tranzactie cu actiuni Petrom a fost realizata atunci la pretul de 50,5 bani pe unitate, nivelul minim al zilei, cu 4,72% sub pretul de 53 bani pe titlu de la inchiderea sedintei de luni. Tot marti, in piata Deal, unde partile negociaza direct, a fost perfectata o tranzactie cu doua milioane de titluri Petrom, in valoare de circa un milion de lei.
Sursa: Evenimentul Zilei, 1 iunie 2007. -
Din 8 iunie obligatiunile BEI se listeaza la BVB
Curierul National
___
Obligatiunile emise de Banca Europeana de Investitii (BEI) in Romania in luna aprilie, in lei, vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti pe 8 iunie, a declarat, joi, Goetz von Thadden, seful biroului din Romania al institutiei financiare internationale.
'Titlurile vor fi listate pe 8 iunie, dupa inaugurarea oficiala a biroului din Romania al BEI', a spus Von Thadden, citat de Mediafax.
BEI a lansat la sfarsitul lunii aprilie o emisiune de obligatiuni in valoare de 300 de milioane de lei.
Titlurile au scadenta la sapte ani, respectiv 10 mai 2014, iar dobanda, platibila anual este de 7%, iar randamentul de 6,95%. Obligatiunile au fost puse in vanzare la un pret putin mai mare decat valoarea nominala, respectiv 100,25 lei fata de 100 de lei.
Emisiunea va facilita eventuala acordare de credite in lei de catre BEI. In ultimii ani, banca europeana a fost unul dintre cei mai mari imprumutatori externi pentru Romania. Oferta BEI a fost intermediata de firma de brokeraj ABN Amro Securities, care a gestionat in toamna anului trecut si prima emisiune de obligatiuni lansata de Banca Mondiala in Romania.
Finantarile BEI in Romania au fost de 679 milioane euro anul trecut, estimarile pentru acest an indicand o valoare de un miliard de euro.
BEI va deschide oficial, la 7 iunie, biroul din Bucuresti si o reprezentanta in parteneriat cu Comisia Europeana si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru sprijinirea proiectelor europene.
Membrii BEI sunt statele membre ale UE, fiecare participand diferit la capitalul social al bancii. Acesta are o valoare de 164.808.169.000 euro, iar cele mai mari participatii sunt detinute de Germania, Franta, Italia si Marea Britanie cu o cota de 16,17% fiecare, Romania detinand o participatie de numai 0,52%.
Sursa: Curierul National, 1 iunie 2007.' -
Erste: BVB, una dintre cele mai atractive piete
Adevarul
___
Bursa de Valori Bucuresti ar putea deveni in 2008 una dintre cele mai atractive piete de capital din Europa Centrala si de Est, odata cu listarea Fondului Proprietatea si aparitia fondurilor de pensii, evenimente dependente de evolutiile politice, potrivit unui raport elaborat de Erste Bank si BCR. Analistii Erste - BCR arata ca vanzarea prin oferta publica a unei participatii de 20% din Fondul Proprietatea va creste lichiditatea BVB cu 800 milioane de lei.
Sursa: Adevarul, 1 iunie 2007.
31.05.2007
-
Investitiile private, singura sansa pentru sistemul energetic
Romania libera
___
Companiile energetice vor fi obligate sa aloce trei miliarde de euro modernizarii retelelor de distributie.
Din listarea la bursa a societatilor energetice statul spera sa obtina 1,2-1,5 miliarde de euro.
Singura sansa ca sistemul energetic romanesc sa obtina fondurile necesare modernizarii si alinierii la standardele de mediu ramane continuarea procesului de privatizare. Tocmai de aceea, atragerea unor investitori privati puternici din punct de vedere financiar si cu o mare experienta in domeniu este prioritatea numarul unu a Ministerului Economiei si Finantelor in acest moment, a declarat ministrul de resort, Varujan Vosganian.
'Fara implicarea sectorului privat, domeniul energetic nu poate fi dezvoltat si adaptat cerintelor europene', a spus ministrul. Acesta a anuntat ca exista investitii pe care ministerul doreste sa le faca si care nu se pot realiza fara implicarea sectorului privat, cum se intampla in cazul reactoarelor trei si patru de la Cernavoda, prin constructia carora capacitatea actuala de productie a Nuclearelectrica se va mari de patru ori, iar participatia pentru cele doua noi reactoare va fi in majoritate privata. De asemenea, cele trei complexuri energetice se afla in pericol de a fi inchise pana in 2010, in cazul in care nu se asigura investitii de unu-doua miliarde de euro. Investitii din domeniul privat se vor realiza si pentru dezvoltarea energiilor regenerabile, avand in vedere ca tara noastra este extrem de atractiva din acest punct de vedere, deoarece are un potential foarte bun.
Modernizarea distributiei
Pentru acest an, programul de mentenanta si investitii pe care firmele prezente pe piata de distributie a energiei il vor realiza se ridica la 600 de milioane de euro, iar pana la sfarsitul anului MEF va pune la punct un program de dezvoltare a retelelor de distributie intins pana in 2012, care prevede investitii cuprinse intre 2,5 si 3 miliarde de euro. 'Suntem in discutii avansate si pentru privatizarea unor termocentrale din portofoliul Termoelectrica, cum ar fi Braila, Doicesti sau Borzesti, precum si pentru privatizarea Electrica Muntenia Sud, proces care trebuie incheiat pana la sfarsitul lunii iunie', a mai precizat ministrul. In ceea ce priveste privatizarea ultimelor trei filiale Electrica, procesul va continua dupa separarea distributiei de furnizare, operatiune impusa societatilor energetice de Comisia Europeana. In acest fel, privatizarea lor se va face diferit fata de privatizarile anterioare, avand in vedere ca se vor vinde cate doua societati la fiecare filiala.
In vizor, pietele externe
Unele companii din sectorul energetic romanesc, cum este cazul Transgaz, Transelectrica si chiar al Romgaz, ar trebui sa se orienteze si spre alte piete decat cea interna, a fost de parere Varujan Vosganian. 'In cadrul intalnirilor pe care le-am avut cu ministrii omologi din alte state europene, am discutat posibilitatea de participare a Romaniei ca investitor pe alte piete', a spus ministrul, adaugand ca aceasta ar fi o modalitate eficienta care i-ar permite Romaniei sa devina un jucator regional de viitor atat din punctul de vedere al investitiilor, cat si al operarii unei burse regionale de energie cu sediul la Bucuresti.
LISTARE
Proiect
Ministrul doreste ca pana in 2015 productia Romaniei sa se situeze in jurul valorii de 80 TWh, precum si sa atinga triplarea exportului.
Pe de alta parte, statul spera sa obtina intre 1,2 si 1,5 miliarde de euro prin listarea unor pachete de actiuni ale societatilor energetice la care este actionar majoritar, respectiv Transgaz, Nuclearelectrica, Romgaz si Hidroelectrica.
Sursa: Romania Libera, 31 mai 2007.' -
Oltchim vrea tot Arpechim nu doar petrochimia
Curierul National OLT
___
Oltchim Ramnicu Valcea vrea sa cumpere integral Arpechim Pitesti nu doar partea de petrochimie, compania fiind dispusa sa plateasca valoarea de piata a rafinariei, a declarat intr-o conferinta Constantin Roibu, director general al combinatului valcean. Acesta nu a oferit informatii despre care este valoarea de piata a rafinariei si care ar fi provenienta fondurilor pentru achizitie. Recent, managerul Oltchim a declarat pentru ziarul nostru ca este dispus sa mearga pana la capat cu achizitia Arpechim, care 'este cu atat mai necesara in situatia actuala'.
Din spusele lui Roibu, reprezentantii Oltchim au avut mai multe runde de discutii cu conducerea Petrom pe tema preluarii Arpechim, iar negocierile vor continua la 7 iunie.
'Decizia de inchidere Arpechim se bazeaza pe probleme economice, nu de mediu'
Seful Oltchim apreciaza ca decizia autoritatilor de mediu privind unitatea de rafinare din judetul Arges se bazeaza pe 'probleme economice, nu de mediu'. In Romania sunt probleme de mediu mai mari decat la Arpechim, unde investitia asumata si nerealizata se ridica la 400.000 - 500.000 de euro, a spus Roibu, citat de Mediafax.
El a explicat ca unele materii prime utilizate de Oltchim pot fi furnizate in prezent doar de catre Arpechim, intrucat transportul lor din alte locatii este dificil sau chiar imposibil. 'Problema cu inchiderea Arpechim nu este a costurilor, pentru ca noi cumparam de la rafinarie la pretul pietei europene. Sunt materii prime care nu pot fi aduse decat printr-un anumit sistem de transport', a spus Roibu.
Conform acestuia, inchiderea Arpechim ar aduce Oltchim pierderi in valoare de 30 de milioane de euro pe luna. Presedintele Consiliului de Administratie al combinatului a mai spus ca peste jumatate dintre angajatii firmei ar fi afectati de sistarea activitatii Arpechim.
Ieri, Oltchim a devenit membru deplin in Consiliul European al Producatorilor de Vinili fiind prima societate producatoare de PVC din Europa de Est care primeste aceasta distinctie.
Sursa: Curierul National, 31 mai 2007.' -
Titlurile Transelectrica, atractive pentru despagubiti
Curentul TEL
___
Aproximativ 80% dintre fostii proprietari de imobile nationalizate care au solicitat despagubiri in actiuni la companii de stat au acceptat sa primeasca titluri Transelectrica, a declarat, miercuri, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian. 'Optzeci de procente au notificat ca sunt de acord. Este o solutie foarte atractiva, in masura sa le asigure despagubirea', a spus ministrul. Valoarea nominala a titlurilor este de 29,9 milioane de lei, iar valoarea de piata este de peste 130 milioane de lei, conform celor mai recente cotatii ale titlurilor Transelectrica la Bursa de Valori Bucuresti.
Sursa: Curentul, 31 mai 2007.' -
Armax ia bani de la Bursa pentru a cuceri Siberia
Capital ARAX
___
De la o companie aflata in faliment nedeclarat in anul 2000, Armax Gaz a ajuns, dupa doar sapte ani, sa aiba ambitii internationale.
Cand l-am intalnit pe Mircea Vescan, patronul Armax Gaz, compania pe care o conduce tocmai era pe cale sa finalizeze montarea unei instalatii de uscare a gazelor pentru Romgaz, in apropiere de Medias. Valoarea acesteia - de aproximativ doua milioane de euro - este printre cele mai mici la care Armax a asigurat montajul in ultima perioada.
In urma cu sapte ani, era greu de prevazut ca afacerile companiei vor ajunge la o asemenea anvergura. „Cand am preluat societatea, in anul 2000, era in faliment nedeclarat“, povesteste Mircea Vescan. „Am plecat de la un milion de dolari cifra de afaceri si un milion si ceva datorii, dar repede am dublat, am triplat veniturile, in 2003 ne-am platit toate datoriile, de vreo patru ani ma invart in jurul a zece milioane de euro, anul trecut am facut 13,5 milioane de euro si ma duc in sus de acum incolo“, previzioneaza el.
In ultimele luni, compania a captat tot mai mult atentia investitorilor de la Rasdaq, iar valoarea sa de piata a crescut de la 20 de milioane de euro, in noiembrie 2006, pana la mai mult de 70 de milioane pe 23 mai 2007.
Nu numai investitorii de pe bursa si-au indreptat privirea catre producatorul de echipamente pentru industria de petrol si gaze. Au existat deja cateva oferte de preluare din partea unor investitori strategici, respinse insa de patronul Mircea Vescan. „Dupa parerea mea, au vrut sa-mi ofere o suma si apoi sa inchida fabrica“, isi motiveaza Vescan optiunea. „Aceasta societate e un pericol iminent pentru alte companii din domeniul gazelor. Probabil ca va veni vremea cand se vor uita spre noi si firme-colos, insa mai e pana atunci“, afirma el.
Strategia de dezvoltare aleasa de omul de afaceri din Medias este legata strans de Bursa de Valori. Dupa o majorare de capital de peste 1,5 milioane de euro, care a avut loc la inceputul acestui an, compania intentioneaza sa atraga de pe piata de capital inca 16,5 milioane de euro. O buna parte din bani va veni chiar de la actionarul principal, Mircea Vescan, care a vandut in acest scop o parte din actiunile detinute, pentru aproximativ 5,5 milioane de euro. Cumparatorii au fost diversi investitori din piata, in cadrul mai multor tranzactii speciale. „Nu cunosc personal pe niciunul dintre investitorii care au cumparat actiunile, pentru ca vanzarea am lasat-o in seama firmei de brokeraj“, spune Vescan.
Chiar daca a ramas momentan cu doar 36% din actiuni, participarea la majorarea de capital social ii va aduce, potrivit propriilor sale declaratii, din nou un pachet de peste 50% din capitalul social.
Mecanismul folosit pentru a atrage capital e ingenios: stiind ca o parte din actionari (in principal, „cuponarii“) nu vor participa la majorare, Vescan si-a planificat cati bani sa atraga de pe piata astfel incat sa redevina, in final, actionar majoritar. Pentru a putea acoperi suma necesara participarii sale la majorare, aceasta va fi facuta la valoarea nominala a actiunilor, cu toate ca pretul de piata este de 29 de ori mai mare.
Banii atrasi vor fi dirijati, in principal, catre investitii in echipamente noi (estimate de Mircea Vescan la circa doua milioane de euro in acest an), o vopsitorie de 500.000 de euro, programe de training in strainatate pentru angajati si, mai ales, atacarea unor noi piete.
Un pas firesc, daca avem in vedere strategia de a atrage bani de pe piata de capital, este trecerea de la Rasdaq la Bursa de Valori. Aceasta mutare va fi realizata, potrivit lui Vescan, pana la sfarsitul anului.
In planurile de extindere ale Armax Gaz, un loc privilegiat il ocupa cea mai mare piata de gaze naturale din lume, cea ruseasca. „In Rusia, unde se produc miliarde de metri cubi anual, se consuma 80% din productie, iar 20% se exporta. Deci e o piata in continua expansiune. Or, calitatea si preturile noastre ar bate orice competitor. La rusi, vorbim de o concurenta care se afla la nivelul anilor in care am cumparat eu societatea, pentru ca ei nici nu sunt obligati sa respecte standardele pe care noi, ca membri UE, le respectam“, afirma omul de afaceri. Dar greutatea va consta, asa cum recunoaste si Vescan, in a patrunde, mai intai, pe piata. A inceput deja sa tatoneze terenul si sa stabileasca legaturi cu posibili parteneri de afaceri, iar de anul viitor spera sa poata incheia deja contracte.
Daca Romania va relua relatiile directe de afaceri cu Gazprom, Vescan ia in considerare si dezvoltarea unei afaceri in domeniul furnizarii de gaze. Totusi, indiferent daca se va extinde, sau nu, si catre alte domenii, productia de echipamente pentru industria gazifera va ramane de baza.
„Tinta mea este ca, intr-un an sau doi, sa se produca expansiunea Armax pe pietele externe. Ma uit cu preponderenta la tarile foste CAER, Rusia, Orientul Mijlociu. Daca reusesc, veti avea la Medias o super-societate“, isi sintetizeaza Mircea Vescan strategia pe urmatoarea perioada.
Mircea Vescan: Carte de vizita
Este absolvent al Institutului Politehnic Traian Vuia Timisoara, Facultatea de Constructii, promotia 1982.
Din februarie 2005 este presedinte al Patronatului Roman al Gazelor, organizatie care reuneste 32 de companii, toate private.
Din ianuarie, este consilierul ministrului economiei si finantelor, Varujan Vosganian, pe probleme legate de gaze naturale.
Singurul partener de nadejde al lui Mircea Vescan este, dupa cum afirma, sotia sa, care se ocupa de partea financiara a afacerilor.
Armax Gaz Medias
Societatea a fost infiintata in 1925, cu denumirea initiala „Sonametan-Medias“.
In prezent, este unul din liderii nationali in producerea de aparatura si echipamente in domeniul gazifer si petrolier, si intentioneaza sa atace si pietele externe.
Cifra de afaceri in anul 2006 a fost de 44,7 milioane de lei, in crestere cu 17% fata de 2005. Profitul obtinut anul trecut a fost de 5,4 milioane de lei, iar rezultatul din exploatare al companiei s-a ridicat la 7,95 milioane de lei.
Numarul de angajati este de circa 400, dupa ce la privatizarea companiei, in anul 2000, acesta era de 860. Reducerea personalului a avut loc ca urmare a retehnologizarii companiei si a automatizarii unei parti a activitatii.
Sursa: Capital, 31 mai 2007.
30.05.2007
-
Lorand Szarvadi, Domo: Vreau 50 de milioane de euro pentru 51% din companie
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Lorand Szarvadi, CEO si actionar principal la retailerul de electronice si electrocasnice Domo, estimeaza ca Domo valoreaza circa 100 de milioane de euro. Szarvadi se afla acum in discutii cu trei investitori din care doua sunt fonduri, iar al treilea un investitor strategic. El a refuzat sa dea publicitatii numele celor cu care negociaza.
'Domo este o companie cu o valoare foarte aproape de 100 de milioane de euro. Sa spunem intre 80 si 100 de milioane de euro, iar suma dorita de noi pentru pachetul majoritar este de 50 de milioane. Depinde cine va fi cel care va castiga, investitorul strategic sau fondurile', a spus Szarvadi.
Fiecare optiune are avantaje si dezavantaje.
'Un investitor strategic ofera mai putin decat unul din fondurile de investitii, dar compenseaza prin faptul ca aduce si o putere de achizitie mai mare si un know-how international', a mentionat Szarvadi.
Pregatirea pentru schimbarea actionariatul principal al retailerului de electronice si electrocasnice a inceput in 2006 odata cu transferul actiunilor fondatorilor companiei catre holdingul Dominuse.
'A fost un demers pentru oricare din directiile care vor urma sau variantele luate in calcul. Eu reprezint Dominuse, am imputernicire de la ceilalti actionari persoane fizice si pot sa negociez pentru 75% din Domo. Mai sunt persoane fizice si fondurile care au tot o singura echipa de negociere, sunt reprezentate tot de catre o singura persoana', a declarat Lorand Szarvadi, fondatorul Domo.
In urma negocierilor Domo a primit mai multe oferte care presupun fie preluarea unei cote apropiate de pachetul majoritar, fie chiar a unui pachet de 51% din actiuni. 'Actiunea de aur (actiunea care da dreptul la majoritate -n.red.) este foarte importanta. Dar chiar daca va fi 51% sau 50% plus o actiune, toti investitorii doresc ca echipa si top managementul sa ramana in companie si sa reusim sa crestem in continuare valoarea companiei', a spus Szarvadi.
Termenul de semnare a tranzactiei, care ar fi trebuit sa se incheie in aceasta primavara, a fost influentat de primirea unor oferte concurente care au dus la prelungirea negocierilor.
Afacerea va fi una din cele mai semnificative evenimente din piata electronicelor si electrocasnicelor dupa listarea Flamingo si intrarea pe piata romaneasca a retailerului turc Teknosa.
In plus, potrivit actionarului majoritar Domo, vanzarea ar putea fi influentata si de programul de lucru al Consiliului Concurentei care isi va suspenda activitatea pe durata verii.
'Daca negocierile nu se finalizeaza si nu se semneaza pana in iulie, atunci tranzactia va fi finala de abia in septembrie. Cele mai mari sanse sunt pentru septembrie', a declarat Szarvadi.
Revenind la modalitatile de consolidare a companiei, Szarvadi admite ca a considerat si listarea companiei pe bursa, mai ales dupa ce Flamingo a ajuns la o capitalizare de 92 de milioane de euro.
'Bursa e o intrebare, am stat si am analizat problema Bursei din Bucuresti. Toate companiile merg foarte bine, dar este un mic risc, este posibil ca bursa sa cada, e o lipsa de actiuni, investitorii nu au unde sa puna banii. In plus, multe companii au o capitalizare exagerat de mare si exista posibilitatea unei reduceri, unei scaderi, si daca se intampla cand ne listam noi, atunci putem avea de suferit', a declarat Szarvadi.
Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 7% in 2006, la peste 122 de milioane de euro, iar profitul a inregistrat o apreciere de aproape 450%, de la 1,8 milioane de euro in 2005 la 10 milioane de euro in 2006.
Jumatate din profitul anului trecut a fost obtinut din vanzarea companiei de creditare Estima Finance. Restul de 5 milioane a fost obtinut din operatiuni. 'Avem un profit de 10,5 milioane de euro. Jumatate provine dintr-o tranzactie speciala, vanzarea firmei de creditare Estima Finance, participarea Domo. Pentru operatiuni am avut bugetat un profit de 3 mil. euro si la sfarsit am avut un profit de 5 milioane de euro, apropiat de primul buget care a fost revizuit la jumatatea anului trecut din cauza rezultatelor slabe', a spus Szarvadi.
Pentru primele sase luni ale anului Szarvadi a estimat un profit apropiat de 1 milion de euro, dupa ce anul trecut in aceeasi perioada au fost inregistrate pierderi de aproape 2 milioane de euro, fara sa dea o estimare a afacerilor.
Sursa: Ziarul Financiar, 30 mai 2007.' -
Profit dublu, pentru Ceramica Iasi
Curierul National
___
Compania specializata in fabricarea produselor de zidarie, Ceramica Iasi, a afisat pe trimestrul intai din 2007 un profit net de 2,6 milioane lei, dublu fata de intervalul similar din 2006, pe fondul unei extinderi a afacerii, a anuntat compania.
Cifra de afaceri realizata in primul trimestru a fost de 9,7 milioane lei, cu 37% mai mare fata de perioada similara din 2006. Rezultatele din perioada ianuarie-martie 2007 au fost realizate pe fondul unei cresteri sustinute, cu aproape 50%, a rezultatului din exploatare, de la 2,18 milioane lei in primul trimestru din 2006, pana la 3,24 milioane lei. In primele trei luni din 2006,
Ceramica Iasi a raportat un profit net de 1,3 milioane lei si o cifra de afaceri de 7,07 milioane lei. Ceramica SA Iasi a consemnat anul trecut un profit de sase milioane lei, in scadere cu peste 31% fata de 2005, in conditiile unor investitii masive intr-o noua linie de productie, potrivit NewsIn. Cifra de afaceri a Ceramica, in 2006, a fost de 40,66 milioane lei (12 milioane euro), in crestere cu 12% fata de anul precedent, cand compania a raportat o cifra de afaceri de 36,25 milioane lei (9,86 milioane euro). Anul trecut, compania a cumparat active in valoare totala de 25,54 milioane lei (7,5 milioane euro), in cadrul investitiei pentru noua linie de productie a blocurilor ceramice, inaugurata in octombrie. Ceramica Iasi are un capital social de 8,16 milioane lei, divizat in 16,3 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 0,50 lei. Actionarul majoritar Ceramica este asociatia salariatilor, care controleaza 41,5% din pachetul total de actiuni. Titlurile Ceramica se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul CERE. Compania are o capitalizare de 197,54 milioane lei (60,4 milioane euro), aferenta cotatiei de 12,10 lei, inregistrata in sedinta de ieri.
Sursa: Curierul National, 30 mai 2007. -
Vosganian: Arpechim nu va opri productia
Cotidianul SNP
___
Arpechim nu va opri productia, desi i-a fost suspendata autorizatia de mediu, intrucit va realiza investitiile la care s-a angajat mai devreme decit momentul incetarii activitatii, data fiind procedura indelungata de inchidere a instalatiilor, a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian.
“Am avut o intilnire cu conducerea Petrom, cu directorul general, Mariana Gheorghe, iar ei s-au angajat sa indeplineasca toate conditiile de mediu inainte de a se termina procedura de inchidere. Rafinaria va functiona, va livra atit combustibili, cit si materia prima necesara pentru Oltchim”, a declarat Vosganian, pentru MEDIAFAX.
El a mai aratat ca inchiderea instalatiilor presupune o procedura indelungata, care poate dura pina la sase luni, timp suficient pentru Petrom de a realiza toate investitiile restante, care au dus la decizia de suspendare a autorizatiei de mediu.
Pe de alta parte, ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Attila Korodi, a declarat pentru MEDIAFAX ca un termen definitiv pina la care combinatul va trebui inchis poate fi stabilit doar dupa o verificare a stocurilor Arpechim.
“Imi este foarte greu sa ma pronunta asupra intervalului de timp in care combinatul pitestean se va inchide definitiv. Nu stiu, la acest moment, ce cantitate de produse si substante periculoase se afla in procesul tehnologic acolo si nu stiu cit va dura pina cind ele vor fi epuizate”, a declarat Korodi, refuzind categoric sa prognozeze un interval de timp pentru oprirea efectiva a lucrului la Arpechim.
Ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile a insistat asupra necesitatii unor “discutii clare” cu reprezentantii combinatului din Pitesti sau cu proprietarul, compania Petrom, pentru a afla clar cit timp Arpechim va mai lucra pina va putea fi inchis in siguranta.
“Pina nu vad hirtiile, refuz sa avansez vreo ipoteza in aceasta privinta”, a conchis Korodi.
Autoritatile de mediu au decis, luni, sa suspende autorizatia de mediu a rafinariei Arpechim, motivind ca Petrom nu s-a conformat unor cerinte precizate clar in documentul in baza caruia functioneaza combinatul.
Petrom a anuntat ca a inceput procedurile de inchidere temporara a rafinariei, insa va contesta decizia de suspendare a autorizatiei de mediu a rafinariei, pe care o considera disproportionata si nejustificata, si cu impact negativ asupra economiei.
Tariceanu: Fondurile pentru investitii la Arpechim au fost reduse fata de profitul Petrom
Datele preliminare indica faptul ca sumele varsate de Petrom pentru investitii la Arpechim sunt destul de reduse comparativ cu profitul companiei, a declarat, marti, premierul Tariceanu, care a cerut Ministerului Mediului sa “creasca presiunea” pentru ca rafinaria sa respecte cerintele de mediu.
Segul Guvernului a precizat ca a fost informat luni seara de ministrul Mediului despre situatia rafinariei Arpechim, pe care a catalogat-o ca “preocupanta si neverosimila”.
El a apreciat ca nu se poate vorbi de o lipsa de capacitate financiara a Petrom, in conditiile in care - conform datelor furnizate premierului de seful Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului - compania a varsat la AVAS o suma de 90 milioane euro, aferenta cotei sale de profit.
“Nu cred ca este o lipsa de capacitate a societatii Petrom de a-si pune in aplicare planul de mediu. Din informatiile preliminare pe care le am, costurile de investitii care ar fi trebuit facute sunt destul de reduse in comparatie cu profiturile pe care societatea le-a facut si le-a si varsat”, a spus Tariceanu.
Anul trecut, Petrom a obtinut un profit net de 2,28 miliarde lei (647 milioane euro), in crestere cu 61%. Cifra de afaceri a companiei a avansat cu 22%, la 13,07 miliarde lei (3,71 miliarde euro), in principal ca urmare a cotatiei favorabile a produselor petroliere.
Cifra de afaceri a companiei s-a redus cu 12% in primul trimestru, la 2,75 miliarde de lei (815 milioane de euro), iar profitul net s-a diminuat cu 57%, la 381 milioane de lei (112,7 milioane euro) fata de primul trimestru 2006, ca urmare a reducerii pretului petrolului si aprecierii leului, a anuntat, in luna mai, compania.
Premierul a aratat ca inchiderea rafinariei ar crea probleme nu numai la Pitesti, ci si la Rimnicu Vilcea, unde combinatul Oltchim se bazeaza pe materiile prime furnizate de Arpechim.
“Am cerut Ministerului Mediului sa faca verificari, sa discute cu conducerea societatii, pentru ca procedurile de oprire a unei rafinarii nu sunt foarte scurte, ci pot dura chiar luni. Voi cere ministrului Mediului sa urgenteze si sa creasca presiunea asupra Petrom, sa isi realizeze planul de investitii astfel incit sa se incadreze in normele de mediu ca orice intreprindere care functioneaza intr-o tara europeana”, a spus Tariceanu.
Autoritatile de medu au decis, luni, sa suspende autorizatia de mediu a rafinariei Arpechim, motivind ca Petrom nu s-a conformat unor cerinte precizate clar in documentul in baza caruia functioneaza combinatul. Petrom a anuntat, luni, ca a inceput procedurile de inchidere temporara a rafinariei, insa va contesta decizia de suspendare a autorizatiei de mediu a rafinariei, pe care o considera disproportionata si nejustificata, si cu impact negativ asupra economiei.
Sursa: Cotidianul, 30 mai 2007.
Pagina