09.12.2004
-
Petrom primeste facilitati pentru extractie in perioada 2005-2006
Adevarul SNP
___
Petrom va putea constitui, in perioada 2005-2006, o rezerva deductibila fiscal, in valoare de cel mult 35% din veniturile obtinute din activitatea de productie de petrol si gaze, care va fi utilizata pentru acoperirea investitiilor realizate in echipamente si alte active destinate extractiei. Prevederea a fost inclusa, prin derogare de la Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, in Legea 555/2004 privind unele masuri pentru privatizarea Petrom, aprobata, recent, de Parlament. Potrivit actului normativ, rezerva este constituita prin aplicarea cotei de maximum 35% asupra pretului de referinta al tonei de titei extras si asupra pretului de referinta pentru gaze naturale, stabilite de Agentia Nationala a Resurselor Minerale - ANRM. Preturile de referinta mentionate sunt stabilite de ANRM in scopul calcularii redeventei petroliere. Legea prevede ca aceasta rezerva va fi deductibila la calculul profitului impozabil, inainte de calculul impozitului pe profit, si va fi evidentiata in contabilitate intr-un cont analitic distinct. Rezerva va fi utilizata pentru acoperirea cheltuielilor cu achizitionarea mijloacelor fixe pentru activitatea de explorare, dezvoltare si productie de titei si gaze naturale, modernizarea echipamentelor din dotare si lucrari de cercetare geologica, destinate descoperirii de noi rezerve din sectorul de productie de petrol si gaze naturale. Actul normativ stabileste, de asemenea, ca rezerva nu va face obiectul vreunei obligatii de impozitare sau rambursare, pe durata existentei societatii. In acelasi timp, vor fi deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, precum si cele cu lucrarile de cercetare geologica. In cazul in care societatea va realiza investitii in activitatile mentionate, valoarea rezervei nu se va reduce nici cu suma investita si nici cu amortizarea activelor finantate din rezerva. In cazul in care, dupa constituirea rezervei, societatea inregistreaza pierderi, acestea vor fi recuperate conform Codului Fiscal. Rezerva nu poate fi distribuita si nu vizeaza celelalte activitati ale Petrom, respectiv rafinare, transport si distributie de titei sau de gaze naturale. OMV a semnat, in luna iulie, contractul de privatizare a Petrom care prevede ca grupul austriac trebuie sa achite 669 milioane de euro pentru 33,34% din titlurile Petrom si sa participe cu 830 de milioane de euro la majorarea capitalului social pentru a dobandi un pachet de 51% din actiuni. Potrivit ministrului Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, OMV a virat, in aceasta saptamana, suma de 669 milioane euro pentru preluarea actiunilor, si urmeaza sa aloce fondurile pentru majorare.
Sursa: Adevarul, 9 decembrie 2004.
08.12.2004
-
Piata medicamentelor se indreapta spre o crestere de 20% anul acesta
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB BIO SCD
___
Piata romaneasca a medicamentelor ar putea creste anul acesta cu pina la 20% comparativ cu valoarea inregistrata in anul 2003, depasind previziunile initiale, ca urmare a tendintei de apreciere a monedei nationale din ultima perioada, se arata intr-un raport al firmei de cercetare Cegedim.
Anul trecut piata produselor farmaceutice s-a cifrat la 599,7 milioane de euro, consemnind o scadere de 1,9% comparativ cu anul anterior, potrivit datelor Cegedim din acea perioada. Studiul firmei de cercetare arata ca piata medicamentelor din Romania a totalizat aproximativ 867,4 milioane euro in perioada octombrie 2003 - septembrie 2004, in al treilea trimestru din acest an vinzarile atingind 241,1 milioane euro.
In structura vinzarilor din , 69,6% reprezinta aportul segmentului de retail - 604,1 milioane euro, restul de 30,4 % fiind medicamentele distribuite spitalelor - 263,3 milioane euro. Potrivit Cegedim, printre tendintele care se vor manifesta in prima jumatate a anului 2005 se numara si agravarea deficitului din sistem cu repercusiuni asupra profitabilitatii companiilor implicate, tinind cont de resursele publice bugetate. 'Astfel, anul viitor piata totala nu va putea mentine rata actuala de crestere', se mai arata in raport.
Studiul Cegedim cuprinde o comparatie intre perioada iulie 2003-iunie 2004 si octombrie 2003 - septembrie 2004 si rezultatele pentru al treilea trimestru din 2004. Conform studiului, in ultimele 12 luni incheiate in luna septembrie, piata a consemnat o crestere de 4,6%. Pe segmentul care se adreseaza direct consumatorilor, vinzarile s-au cifrat la 170,6 milioane de euro in trimestrul al treilea al acestui an, din aceasta suma 136,7 milioane de euro reprezentind medicamentele care necesita prescriptie medicala, iar 33,9 milioane de euro produsele fara prescriptie. Vinzarile catre spitale s-au situat la 70,5 milioane de euro. In clasamentul corespunzator perioadei octombrie 2003 - septembrie 2004, primele trei locuri sint ocupate de companiile GlaxoSmithKline (GSK), Novartis si Hoffmann La Roche. Vinzarile GSK, inclusiv rezultatele Europharm, au atins, in acesta perioada, nivelul de 93,5 milioane euro, reprezentind o cota de piata de 10,8%. Totodata, al treilea trimestru a adus companiei vinzari de 24,4 milioane euro.
A doua companie de pe piata este Novartis, care a avut vinzari de 55 milioane euro si a atins o cota de piata de 6,3%. In ceea ce priveste rezultatul din perioada iulie - septembrie 2004, compania a inregistrat 15 milioane euro, incluzind rezultatele Lek si Lek-Pharmatech.
Locul trei este ocupat de Hoffman La Roche, care a consemnat vinzari de 49,8 milioane euro si o cota de piata de 5,7%, in intervalul octombrie 2003 - septembrie 2004. Pentru al treilea trimestru, vinzarile Hoffmann La Roche s-au cifrat la 16,6 milioane euro, incluzind vinzarile Pharmacia. Pozitia a patra este ocupata de Pfizer, cu 48,9 milioane euro si o cota de piata de 5,6%.
Intre primele zece clasate se regasesc si trei producatori romani. Sicomed se afla pe locul cinci, cu 41,7 milioane euro, pe sapte se regaseste Terapia, cu 28,4 milioane euro, iar Antibiotice Iasi ocupa pozitia a noua, cu 25,8 milioane euro.
In acelasi timp, companiile Servier si Aventis sint clasate pe locurile sase si opt, cu vinzari de 30,3 milioane euro, respectiv 27,9 milioane euro. Producatorul german Schering Plough s-a plasat pe pozitia a zecea, inregistrind vinzari de 25,2 milioane euro. Cotele de piata ale companiilor aflate pe pozitiile cinci - zece variaza intre 2,9% si 4,8%.
In esalonul locurilor 10-20 se plaseaza, in aceasta ordine, Eli Lilly, Sanofi Synthelabo, Sindan, Menarini, Novo Nordisk, Gedeon Richter (inclusiv Armedica), Krka, Merck & Co, Beaufour Ipsen si Bristol-Myers Squibb. Cotele de piata ale fiecareia dintre aceste companii s-au situat intre 1,4% si 2,8%. Cegedim precizeaza ca datele prezentate estimeaza fluxul de produse la iesirea din farmacie si spital catre pacient, ele reprezentind exclusiv produsele farmaceutice (nu si cele parafarmaceutice, cosmetice sau veterinare).
Sursa: Ziarul Financiar, 8 decembrie 2004.
' -
Primul avion Boeing intra in reparatii la Aerostar
Realitatea Romaneasca ARS
___
Primul avion Boeing 737-300, apartinand FlyGlobeSpan, un operator aerian din Marea Britanie, a sosit ieri la Aerostar Bacau, pentru a-i fi efectuate lucrari de intretinere si reparatii. Aerostar va efectua lucrari de intretinere de baza, precum si lucrari in vederea instalarii unui nou sistem de protectie anticoliziune, cerut de autoritatile aeronautice civile internationale. Modificarile mecanice si electrice vor fi realizate de catre specialisti de la Bacau. Va fi imbunatatit si sistemul de identificare a avionului in zbor, prin modificari aduse echipamentului de bord. Aerostar detine autorizarea JAR 145 care-i da posibilitatea de a intretine avioane civile. Societatea este autorizata pentru executarea mai multor lucrari de reparatii si intretinere la tipurile de avioane BAE - ATP, SAAB 340 si BOEING 737.
Sursa: Realitatea romaneasca, 8 decembrie 2004. -
Reuters: Fluxurile de capital speculativ au favorizat aprecierea leului
Adevarul
___
Aprecierea semnificativa a leului din ultima perioada a fost favorizata de intrarile de capital strain speculativ, in conditiile in care investitorii internationali cauta plasamente cu randamente ridicate pentru lichiditatile de care dispun, transmite Reuters. 'In pofida restrictiilor impuse capitalurilor, Romania a beneficiat de volumul ridicat de lichiditati de care dispun investitorii aflati in cautarea unor randamente ridicate. Acestia isi plaseaza banii in Romania, pe fondul aderarii tarii la UE, al politicilor macroeconomice imbunatatite si ratelor inalte ale dobanzilor', a declarat Erik Nielsen, directorul departamentului de cercetare pentru pietele europene emergente din cadrul Goldman Sachs. Dupa 3 noiembrie, cand Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat relaxarea politicii de flotare controlata a cursului de schimb, leul a urcat cu aproape 6% fata de moneda unica europeana. Potrivit Reuters, la aceasta evolutie au contribuit cel putin partial si fluxurile de capital speculativ. Participarea redusa a BNR pe piata, incepand cu luna noiembrie, a incurajat aprecierea leului, favorizata si de rata ridicata a dobanzii de interventie a bancii centrale, de 18,25%, precum si de efectele pozitive ale programelor de aderare la UE. 'Ratele dobanzilor sunt cu doar 2% mai mici decat cele din Turcia, dar Romania este mult mai atractiva, intrucat este aproape de intrarea in UE', a afirmat Koon Chow, analist monetar pentru pietele in dezvoltare la CSFB. La randul lor, traderii din Romania au exprimat opinii asemanatoare. 'Intrarile de capital strain sunt in crestere, alimentate de asteptarile legate de continuarea liberalizarii contului de capital, astfel ca se mentine o presiune ascendenta asupra leului', a afirmat un broker din Bucuresti. Printre problemele pietei romanesti se numara, potrivit lui Chow, si dificultatile intampinate de investitorii straini care doresc sa cumpere active denominate in lei. 'Piata din Romania nu este nici pe departe la fel de lichida ca alte piete din Europa Centrala', a spus Ivailo Vesselinov, analist pentru pietele emergente la Dresdner Kleinwort Wasserstein. Cresterea pietei de capital ar putea fi stimulata de eliminarea treptata a restrictiilor asupra fluxurilor de capital, in conformitate cu cerintele aderarii la UE. Romania s-a angajat sa elimine, incepand cu luna aprilie a anului 2005, interdictia impusa strainilor privind accesul la depozitele in lei, piata de capital urmand sa fie liberalizata integral inainte de 2007.
Sursa: Adevarul, 8 decembrie 2004.'
07.12.2004
-
BNR a pus stop aprecierii leului
Romania libera
___
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis sa opreasca aprecierea monedei nationale si a intervenit in piata valutara interbancara prin ordine de cumparare de euro estimate de dealeri la o valoare cumulata de pana in 50 de milioane. Piata valutara s-a confruntat, luni, cu prima interventie a bancii centrale dupa anuntul de la inceputul lunii noiembrie privind o mai mare flexibilizare a pietei valutare. Iesirea bancii centrale din piata a fost urmata imediat de o revenire a raportului de schimb in jurul nivelului de 38.000 de lei. BNR a anuntat un curs de referinta de 38.235 lei/euro, cu 675 de unitati peste cel valabil luni. In consecinta, raportul calculat pentru moneda americana a urcat cu 165 de unitati, la 28.439 lei.
De la inceputul acestui an, leul a castigat 9% fata de cosul valutar format din 75% euro si 25% dolari, iar in termeni reali s-a apreciat cu aproximativ 17%.
Sursa: Romania Libera, 7 decembrie 2004. -
Cluj-Napoca listeaza 25.000 de obligatiuni la BVB
Curierul National
___
Urmeaza sa fie cotata la Bursa de Valori Bucuresti a doua emisiune de obligatiuni ale Municipiului Cluj-Napoca.
Numarul noilor obligatiuni municipale este de 25.000, cu o valoare nominala trimestriala de 600.000 lei. Data de referinta pentru trimestrul curent este de 10 decembrie anul curent. Randamentul obligatiunilor pe trimestrul curent este de 19,74 la suta.
Sursa: Curierul National, 7 decembrie 2004. -
Cresterea masei monetare a fost egala cu cresterea inflatiei in octombrie
Cronica Romana
___
Masa monetara in sens larg (M2) a inregistrat in luna octombrie 2004 o crestere lunara egala cu rata inflatiei (1,2 la suta, octombrie fata de septembrie) si a ajuns la 31 octombrie la 573.948 miliarde lei, a anuntat, luni, Banca Nationala. Fata de 31 octombrie 2003, masa monetara a inregistrat o crestere de 35,4 la suta (22,2 la suta in termeni reali). Activele externe nete au crescut in octombrie cu 1,4 la suta, pana la 341.784 miliarde lei, fiind rezultatul cresterii cu 1,6 la suta a componentei “Valute convertibile” si al mentinerii constante a componentei “Aur”. Activele interne nete s-au majorat cu 0,8 la suta, pana la 232.164 miliarde lei, in conditiile in care creditul intern a crescut cu 0,4 la suta, pana la 355.910 miliarde lei, iar alte active nete si-au diminuat soldul negativ cu 0,4 la suta (ajungand la -123.746 miliarde lei), precizeaza BNR.
Creditul neguvernamental a crescut in luna octombrie cu 2,2 la suta (1 la suta in termeni reali), pana la un nivel de 402.249 miliarde lei, fiind rezultatul cresterii cu 1,5 la suta a componentei in lei si a majorarii cu 2,7 la suta a celei in valuta (exprimat in euro, creditul in valuta s-a majorat cu 3,4 la suta). La 31 octombrie 2004, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 46,3 la suta (32,1 la suta in termeni reali) fata de 31 octombrie 2003, pe seama majorarii cu 29,6 la suta a componentei in lei (17,0 la suta in termeni reali) si cu 59,4 la suta a componentei in valuta exprimate in lei (exprimata in euro, cresterea creditului in valuta a fost de 53,9 la suta). Creditul guvernamental net a inregistrat un sold negativ de 46.339 miliarde lei (fata de un sold negativ de 38.839 miliarde lei in luna septembrie), in principal ca urmare a majorarii disponibilitatilor in Contul General al Trezoreriei Statului. Masa monetara in sens restrans (M1) s-a majorat cu 0,2 la suta, pana la 143.110 miliarde lei, pe seama cresterii cu 1,4 la suta a numerarului in circulatie (care s-a cifrat la 77.764 miliarde lei) si a reducerii cu 1,2 la suta a disponibilitatilor in conturi la vedere (pana la 65.346 miliarde lei). Cvasibanii au inregistrat o crestere de 1,5 la suta, pana la 430.838 miliarde lei. Economiile populatiei s-au majorat cu 2,1 la suta, pana la 127.851 miliarde lei, ponderea acestora in masa monetara cifrandu-se la 22,3 la suta. La 31 octombrie 2004, economiile populatiei au inregistrat o crestere de 33,4 la suta (20,4 la suta in termeni reali) fata de 31 octombrie 2003. Depozitele in lei ale agentilor economici au crescut cu 3,5 la suta, pana la 104.669 miliarde lei. In cadrul acestora, depozitele pe termen s-au majorat cu 4,7 la suta (pana la 69.729 miliarde lei), depozitele conditionate s-au majorat cu 1,6 la suta (cifrandu-se la 13.925 miliarde lei), iar certificatele de depozit au crescut cu 1,1 la suta (pana la 21.015 miliarde lei). La 31 octombrie 2004, depozitele in lei ale agentilor economici au inregistrat o crestere de 73,6 la suta (56,7 la suta in termeni reali), fata de 31 octombrie 2003. Depunerile in valuta ale rezidentilor (inclusiv populatia), exprimate in lei, s-au mentinut la acelasi nivel (198.318 miliarde lei); exprimate in euro, acestea s-au cifrat la 4,852 miliarde euro. In cadrul acestora, depunerile bancare in valuta ale populatiei s-au redus cu 1 la suta, pana la 96.615 miliarde lei (exprimate in euro, depozitele populatiei s-au diminuat cu 0,4 la suta si au reprezentat echivalentul a 2,364 miliarde euro). Depunerile in valuta ale agentilor economici s-au majorat cu 1,1 la suta, pana la 91.601 miliarde lei (exprimate in euro, depozitele agentilor economici au crescut cu 1,7 la suta, pana la 2,241 miliarde euro). La 31 octombrie 2004, exprimate in euro, depunerile in valuta ale rezidentilor au inregistrat o majorare de 14,4 la suta fata de 31 octombrie 2003, depunerile in valuta ale populatiei au crescut cu 12,8 la suta, iar depozitele in valuta ale agentilor economici s-au majorat cu 18 la suta. Titlurile de stat detinute de sectorul nebancar se situau la sfarsitul lunii octombrie la 69.282 miliarde lei (in scadere cu 2,3 la suta fata de luna septembrie). In cadrul acestora, titlurile in valuta reprezentau echivalentul a 1,18 miliarde euro (in scadere cu 2,8 la suta fata de luna septembrie).
Sursa: Cronica Romana, 7 decembrie 2004.
06.12.2004
-
OMV vireaza banii pentru privatizarea Petrom
Romania libera SNP
___
Grupul austriac OMV va vira, in aceasta saptamana, suma de 1,5 miliarde de euro, reprezentand valoarea totala a tranzactiei pentru privatizarea Petrom, a declarat Dorin Mucea, seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI). 'Banii pentru Petrom - 670 milioane de euro pentru plata actiunilor, reprezentand 33,34% din capitalul Petrom, si 830 milioane de euro, ca injectie de capital - vor intra in acelasi moment. Asteptam aceste sume luni sau marti, iar pana la 20 decembrie banii vor fi transferati in contul escrow, o parte statului, iar cealalta parte companiei, si vor reprezenta finalizarea transferului dreptului de proprietate', a spus Mucea. Seful OPSPI a precizat ca Uniunea Europeana a avizat acordarea ajutorului de stat la privatizarea Petrom. Contul escrow este deschis la o terta parte, neutra in tranzactie, principala caracteristica a acestuia fiind ca depunerea va fi eliberata catre beneficiar numai dupa indeplinirea anumitor conditii, prevazute in cadrul unui acord scris.
Potrivit contractului de privatizare, semnat in luna iulie, OMV va achita 669 milioane de euro pentru 33,34% din titlurile Petrom si va participa cu 830 de milioane euro la majorarea capitalului social, pentru a dobandi un pachet de 51% din actiunile Petrom.
Sursa: Romania libera, 6 decembrie 2004.' -
Oltchim se asteapta la vanzari de peste 400 de milioane de dolari
Curierul National OLT
___
Oltchim Ramnicu Valcea a inregistrat, in primele 11 luni, o cifra de afaceri de 385 milioane dolari, si estimeaza ca va incheia anul 2004 cu vanzari de peste 400 milioane dolari, fata de nivelul estimat de 350 milioane dolari, a declarat directorul general al combinatului, Constantin Roibu, citat de Mediafax. 'Oltchim a exportat in perioada ianuarie-noiembrie produse in valoare de 237 milioane de dolari, livrarile externe urmand sa ajunga, pana la sfarsitul anului, la 270 milioane dolari', a precizat Roibu.
Sursa: Curierul National, 6 decembrie 2004.' -
Statul scuteste Oltchim de 100 de milioane de dolari
Cotidianul OLT
___
O datorie a Combinatului Chimic Oltchim Rimnicu Vilcea catre stat, in valoare de 98 de milioane de dolari, a fost preluata de Ministerul Economiei si Comertului, care isi va mari astfel cota de capital de la 53 la 95% in aceasta luna, potrivit directorului general al combinatului, Constantin Roibu.
Cu mai multi ani in urma, Oltchim a contractat credite care acum insumeaza 250 de milioane de dolari. Imprumuturile au fost luate pentru retehnologizare si au beneficiat de garantia statului. Societatea nu a rambursat insa mare parte din bani, asa ca sumele au fost platite de Ministerul Finantelor. Asadar, Oltchim a ajuns dator la Finante. Anul trecut, creanta a fost transferata la AVAB, care a propus vinzarea Oltchim si a activitatilor adiacente (fabrica de conserve, ferma de porci etc.), in scopul recuperarii datoriei. Nu s-a intimplat insa nimic, iar societatea a fost transferata, in acest an, in ograda Ministerului Economiei. Care a scapat-o de povara acestei datorii dupa modelul RAFO: a convertit datoria in actiuni.
Dupa cum ne-a declarat fostul 'patron' al Oltchim, Mircea Ursache, singura solutie pentru recuperarea banilor statului este vinzarea actiunilor Oltchim. Nu de aceeasi parere este actualul 'patron', Dan Ioan Popescu. El a spus ca este „pentru privatizarea unitatii, nu pentru vinzarea ei“. Desi creditele trebuiau rambursate cind Constantin Roibu era director, ministrul a spus ca nu are nimic de reprosat actualului management al Oltchim.
Sint cunoscute intentiile ministrului de creare a unui holding petrochimic, care sa includa, in principal, pe linga Oltchim, capacitatile petrochimice ale Arpechim Pitesti, date fiind interdependenta dintre ele. Se vorbeste de un an despre acest lucru si nu s-a intimplat nimic. Nici acum nu se stie daca holdingul va fi majoritar privat sau majoritar de stat. Asadar, privatizarea model 'Dan Ioan Popescu' este departe. La fel recuperarea celor 100 de milioane de dolari. Oltchim a avut o tentativa esuata de privatizare, cu compania canadiana Exall Resources. Contractul s-a semnat, dar a fost reziliat in scurt timp, pentru ca firma nu a platit pretul pe actiuni.
Sursa: Cotidianul, 6 decembrie 2004.'
Pagina