22.08.2007
-
11 noi fonduri mutuale asteapta sa intre pe piata
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Piata fondurilor mutuale s-ar putea imbogati cu inca 11 fonduri noi, care asteapta deja sa fie autorizate de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), potrivit reprezentantilor comisiei.
Anul trecut au fost lansate pe piata opt noi fonduri de investitii, in timp ce anul acesta numarul noilor intrati este de patru, piata numarand in prezent 33 de fonduri deschise de investitii care au active de 250 mil. euro, nivel mult sub media statelor UE, unde functioneaza in medie 1.400 de fonduri deschise de investitii cu active nete de 270 mld. euro.
Anul aderarii la UE poate fi considerat un an de teste si probe pentru administratorii de fonduri care studiaza oportunitatile noi aparute pe piata locala, dar si eventuale externalizari ale plasamentelor proprii.
Dezvoltarea industriei locale va sta sub semnul lansarii de fonduri de investitii specializate si de fonduri cu plasamente pe pietele externe de capital, este de parere Radu Hanga, presedintele societatii de administrare BT Asset Management. Cu toate acestea, numarul fondurilor deschise de investitii nu este atat de relevant pentru dezvoltarea industriei, cat mai ales valoarea activelor si gradul de penetrare a industriei.
Pe piata locala exista segmente neacoperite inca de administratorii de fonduri deschise de investitii. Fondurile de fonduri sunt absente din industrie, societatea KD Investements anuntand inca de anul trecut lansarea unui astfel de fond, conditionata in prezent de modificarea prospectelor de emisiune ale celorlalte fonduri de investitii de pe piata.
Factorii care pot contribui la o accelerare a procesului de dezvoltare sunt cresterea apetitului pentru investitii al romanilor, dezvoltarea pietei de capital, precum si evolutia descendenta a dobanzilor la depozitele bancare, care 'va actiona asemeni unui catalizator pentru cresterea industriei fondurilor de investitii', spune Hanga. Concurenta reprezentata de administratorii din UE care pot activa pe piata locala a fondurilor de investitii va duce la dezvoltarea industriei.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 august 2007.' -
Oil Terminal e curtat pentru a construi depozite petroliere
Evenimentul Zilei OIL
___
Compania Oil Terminal Constanta a primit oferte de la mai multe companii de pe piata locala si din strainatate pentru asocierea in parteneriat in vederea constructiei si operarii de rezervoare petroliere la Constanta.
„Sunt mai multe oferte si optiuni. Am primit oferte de la rafinarii, de la firme din Romania, dar si de la firme mari care nu sunt prezente pe piata locala”, a declarat directorul general, Mihai Lupu, citat de Mediafax.
Propunerile vizeaza construirea si operarea in parteneriat cu Oil Terminal de rezervoare de produse petroliere. Printre companiile interesate de parteneriat cu Oil Terminal se afla si compania azera de petrol si gaze detinuta de stat SOCAR.
Ofertele pentru proiecte in parteneriat cu Oil Terminal vin in contextul dezvoltarii proiectului privind constructia oleoductului paneuropean Constanta-Trieste (PEOP), a carui finalizare este estimata in 2012.
Oleoductul va transporta titei din zona Marii Caspice (Kazahstan si Azerbaidjan) catre rafinariile din nordul Italiei si Europa Centrala, iar Oil Terminal si transportatorul de produse petroliere Conpet Ploiesti sunt companiile propuse sa reprezinte Romania in compania de dezvoltare a conductei.
Lupu considera ca o astfel de asociere a Oil Terminal cu firme petroliere este avantajoasa pentru ca, dupa o perioada de 10-30 de ani, depozitele vor intra in proprietatea companiei. Cea mai profitabila operatiune pentru Oil Terminal este tranzitul produselor petroliere, reprezentand 90% din venituri.
Sursa: Evenimentul Zilei, 22 august 2007. -
Oltchim iese din indicele BET, intra Biofarm si Broker
___
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a pregatit indicele BET pentru folosirea sa ca activ pentru tranzactiile cu derivate, insa acesta ramane un activ scump, dar nu si prohibitiv, considera brokerii.
Comitetul Indicilor al BVB a adoptat noua formula de calcul a indicelui BET si, totodata, a modificat si cosul acestuia. In noua componenta a indicelui vor intra din 27 august actiunile SSIF Broker si Biofarm si vor fi eliminate cele ale Oltchim si Azomures. Selectia societatilor care intra in indice s-a facut pe baza criteriului lichiditatii. Aceasta se calculeaza semestrial, inainte de intrunirile periodice ale Comitetului Indicelui din martie si septembrie. Includerea in indice se face prin calcularea mediei ponderate a lichiditatii pe ultima luna, respectiv ultimele trei, noua, 12 luni.
Dupa stabilirea componentei, in formula indicelui se tine cont de capitalizarea bursiera, care va fi ajustata cu free float, cu un factor de reprezentare, astfel incat un emitent sa nu aiba o pondere mai mare de 20%. Comitetul va tine cont si de un factor corporativ, si de unele decizii precum splitarile sau majorarile de capital. Aceasta ajustare se va face trimestrial si va fi anuntata cu o saptamana inainte de aplicarea ei. “BET va reactiona automat, prin natura formulei de calcul pe care o are, si nu subiectiv, la schimbari precum majorarile de capital, splitarea valorii nominale a actiunilor etc.”, a spus presedintele societatii de consultanta in investitii KTD Invest, Iulian Panait.
Investitorii vor avea nevoie de minimum 1.600 lei pentru a putea tranzactiona derivate pe BET. “Un contract furtures pe un indice de 8.000 de puncte, care se tranzactioneaza in regim de 1 leu pe punct de indice, inseamna ca ar costa 8.000 RON pe contract. La o marja de 20%, inseamna ca trebuie sa ai in cont minimum 1.600 lei noi ca sa tranzactionezi un contract. E destul de mult, si asta va conduce la o lichiditate redusa”, a estimat Iulian Panait. Din vechea componenta a BET au facut parte actiunile SNP (pondere 20%), BRD (20%), TEL (14,59%), TLV (14,26%), OLT (12,48%), RRC (8,15%), IMP (5,36%), ATB (3,67%), TBM (1,09%) si AZO (0,40%).
“Am adoptat o metodologie standard, utilizata de majoritatea burselor, astfel incat BET sa ofere o imagine sintetica asupra evolutiei celor mai lichide zece companii Stere Farmache directorul general al BVB
Sursa: Business Standard, 22 august 2007.
21.08.2007
-
Oltchim isi reia activitatea, dar intra in revizie
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Instalatiile combinatului chimic Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT), afectate de explozia care a avut loc saptamana trecuta, si-au reluat, duminica, activitatea in conditii normale, a anuntat luni compania. Explozia, care a avut loc la 14 august, a afectat activitatea sectiei de polieteri a combinatului, avariind instalatia de polioli grefati. Instalatia a inceput, duminica, sa functioneze in conditii normale, se arata intr-un comunicat al Oltchim transmis Bursei de Valori Bucuresti. In urma exploziei au fost ranite opt persoane, dintre care doua au decedat. Oltchim va efectua lucrari de revizie, reparatii si modernizari la mai multe sectii, in intervalul 18-25 august, pe fondul opririi, in aceeasi perioada, a termocentralei Govora, furnizorul de abur tehnologic al combinatului chimic, pentru lucrari similare.
Actiunile Oltchim au inchis ieri la 1,01 lei/actiune, in crestere cu 4,1%.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 august 2007. -
Cum a crescut Zuzu profitul Albalact de 11 ori
Wall-Street.ro
___
Albalact Alba Iulia, unul dintre principalii jucatori de pe piata interna a produselor lactate, a inregistrat, in primul semestru al anului curent, un profit net de 6,85 de milioane de lei (2,18 milioane de euro), de 11 ori mai mare decat cel obtinut in intervalul similar al lui 2006, care a fost de 603.000 de lei.
Compania a afisat pe primul trimestru un profit net de 5,019 milioane de lei, de 4,14 ori mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut. In primele 3 luni ale anului 2005, cifra de afaceri a companiei a fost de 14,8 milioane de lei, iar profitul net a ajuns la 0,74 milioane de lei.
„Rezultatele sunt foarte satisfacatoare. Cifrele ne incurajeaza sa privim evolutia companiei in perioada urmatoare cu si mai mult optimism si cu credinta, consideram noi intemeiata, ca vom mentine un ritm de crestere la fel de bun. Ma gandesc la perspective mai bune, pentru ca in curand deschidem noua fabrica, astfel ca vom avea capacitatile necesare pentru a ne extinde portofoliul de produse si pentru a mari productia cu cel putin 55%”, a declarat Raul Ciurtin, presedintele Albalact Alba Iulia.
Compania Albalact pregateste pentru anul 2007 extinderea pe categorii noi de lactate si lansarea mai multor produse noi sub marcile Zuzu si Fulga. Conducerea Albalact intentioneaza sa intre, spre sfarsitul anului 2007, si pe categoria branzeturilor, segment pe care compania nu a fost prezenta cu nici unul dintre brandurile sale. “Anul acesta ne pregatim sa dezvoltam depozite regionale mari si ne gandim la infiintarea a patru astfel de depozite”, a mai precizat Ciurtin.
Cum a evoluat profitul Albalact
In 2004, Albalact a realizat o valoare a cifrei de afaceri de 44,7 milioane de lei, in crestere cu 85,8% fata de 2003, o crestere similara fiind inregistrata si in cazul profitului netm care a ajuns la nivelul de 2,7 milioane de lei. Profitul net al companiei a cunoscut cresteri semnificative incepand cu 2001, rata de crestere a cifrei de afaceri fiind de 41,6%. In 2002 aceasta s-a majorat la 75,6, iar in 2003 a atins pragul de 110%, moment in care marja neta a depasit 5%.
Cele mai bine vandute brand-uri ale grupului se dovedesc a fi Fulga si Zuzu. Lansata in 2004, Fulga a reusit sa dubleza volumul de vanzari inregistrat ce companie pe 2005, acesta ajungand la nivelul de 11 milioane de euro. Zuzu, cel mai tanar brand din portofoliul Albalact, detine o treime din volumul total al vanzarilor inregistrate, celelate doua treimi fiind detinute de Fulga si Albalact. Fondurile investite de companie in promovarea marcilor detinute au insumat peste 1,3 milioane de euro in 2006, oficialii acesteia preconizand o crestere in 2007, mai ales pe fondul accentuarii competitiei atat cu jucatorii interni, cat si externi.
Compania Albalact se afla in top cinci cei mai mari producatori de lactate din Romania. Principalii competitori ai companiei sunt LaDorna, Danone, Friesland Romania, sanlacta Targu Mures, Hochland si Tnuva. Infiintata in 1971 si transformata in societate comerciala pe actiuni in 1990, compania este privatizata in 1999, cand familia Ciurtin acumparat pachetul majoritar de actiuni. Principalele produse comercializate de aceasta sunt laptele de consum, produsele proaspete, untul, laptele praf, branzeturile, iaurturile Zuzu si laptele Fulga.
Sursa: Wall-Street.ro, 21 august 2007. -
Eurocopter vrea sa dea pe IAR Ghimbav cat pe un restaurant de lux
Gardianul IARV
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a aprobat o noua prelungire cu 30 de zile a termenului de privatizare a societatii IAR Ghimbav, pana pe 22 septembrie 2007, termenul anterior expir?nd pe 23 august. Aceasta este cea de-a treia amanare peste termenul legal de depunere a ofertelor de privatizare. Amanarea a fost necesara, potrivit unor surse din cadrul AVAS, pentru continuarea negocierilor cu concernul Eurocopter SAS Franta, in vederea preluarii de catre acesta a uzinei de elicoptere si avioane din Ghimbav. Eurocopter a depus singura oferta in acest sens. AVAS detine 64,89% din actiunile IAR Ghimbav. Societatea a fost infiintata in 1925 si a produs in ultimii 40 de ani peste 370 de elicoptere Puma si Alouette, peste 800 de planoare si 140 de avioane.
Anuntul initial de privatizare a IAR Ghimbav a fost publicat in presa nationala si internationala la 14 decembrie 2006. Dupa expirarea termenului legal valabil pentru depunerea ofertelor, au mai existat inca doua prelungiri de c?te 30 de zile, ultima urmand sa expire pe 23 august. Ieri, Colegiul director al AVAS a aprobat inca o prelungire cu 30 de zile a termenului de valabilitate a ofertei de privatizare. Noul termen pentru depunerea ofertelor de cumparare a fabricii de elicoptere este 22 septembrie. Intre timp, comisia de privatizare continua negocierile cu Eurocopter SAS Franta, in vederea privatizarii IAR.
Aceasta prelungire este a treia pe care AVAS o face pentru privatizarea IAR Ghimbav. Mai exact, au trecut noua luni de c?nd AVAS a anuntat inceperea procedurilor de privatizare la IAR Ghimbav. Liderul sindicatului ICA Ghimbav, Suba Arpad, defineste drept „penibila“ situatia in care se afla AVAS. „In cele noua luni, c?te s-au scurs de la declansarea procedurii de privatizare, incepute pe data de 14 decembrie 2006 si p?na acum, Autoritatea nu a reusit sa ofere un motiv plauzibil care sa explice de ce procedura de vanzare este inghetata. Motivul invocat de AVAS, respectiv acela ca Eurocopter nu a depus toata documentatia ceruta de legislatia de privatizare, nu sta in picioare. Asta deoarece, pentru a constata asa ceva, nu era nevoie de luni de zile. Specialistii de la AVAS puteau sa termine de numarat in timp util cele 10-12 plicuri cerute de legislatia pentru privatizare. Plicurile acelea le puteam numara si eu sau cel de la poarta in c?teva minute, nu neaparat in mai bine de jumatate de an“, a spus Suba Arpad.
Oferta Eurocopter - o patrime din profitul IAR pe 2006
Interesant este faptul ca oferta francezilor de la Eurocopter se ridica la circa un milion de euro, in timp ce profitul brut pe anul trecut al uzinei se ridica la 4 milioane de euro. Totusi, datorita b?lb?ielilor celor de la AVAS, activitatea uzinei, desi a ramas rentabila, nu mai este la fel ca anul trecut. Astfel, IAR Ghimbav a raportat dupa primele sase luni o cifra de afaceri neta de 49,66 milioane de lei, de doua ori mai mica fata de nivelul de 102,03 milioane de lei consemnat in primul semestru din 2006. Veniturile rezultate din activitatea principala au totalizat 49,18 milioane de lei, fata de 99,5 milioane de lei in perioada similara a anului trecut. Si profitul companiei a scazut in primele sase luni la 8,08 milioane de lei, fata de 12,77 milione de lei in aceeasi perioada din 2006.
Noul proprietar, obligat la plata salariilor compensatorii
Desi muncitorii de la IAR Ghimbav nu vor beneficia de prevederile Ordonantei 116 privind salariile compensatorii, acestia au reusit sa obtina, in urma unei greve desfasurate in primavara acestui an, beneficii similare. Astfel, in urma negocierilor cu AVAS, acestora li s-a promis o crestere salariala colectiva de 30% si o alta crestere salariala de 2%, „aceasta din urma urmand sa fie acordata prin intermediul sindicatului, fata de doar 15% crestere oferita de conducere“, dupa cum ne-a declarat atunci Suba Arpad. El a motivat aceste solicitari sindicale prin prisma faptului ca „anul trecut, IAR Ghimbav a avut un profit de 4 milioane de euro“. In cazul in care uzina se va privatiza, iar noua conducere va face disponibilizari mai devreme de cinci ani, muncitorii vor primi, in functie de vechime, intre 20 si 30 de salarii compensatorii, dupa cum a promis AVAS. De altfel, aceasta prevedere a fost introdusa in caietul de sarcini privind privatizarea intreprinderii brasovene.
Astfel, viitorul actionar va trebui sa pastreze acelasi numar de angajati in urmatorii cinci ani sau sa le plateasca numarul de salarii anterior mentionat.
Sursa: Gardianul, 21 august 2007. -
86 milioane de euro, pentru dezvoltarea retelelor de curent si gaze naturale
Adevarul
___
Operatorii din domeniul energetic vor putea accesa, in perioada 2007-2013, fonduri de 86 milioane de euro de la Uniunea Europeana si de la bugetul de stat, pentru finantarea proiectelor de modernizare si extindere a retelelor de transport si distributie a gazelor, petrolului si energiei electrice.
Beneficiarii acestor fonduri vor fi Transgaz, Conpet, Transelectrica si cele opt companii de distributie a electricitatii, filiale si foste filiale ale Electrica.
Cea mai mare parte a fondurilor, respectiv 89%, va proveni de la UE, iar 11% de la bugetul de stat. Valoarea estimata a cofinantarii din bugetul public pentru fiecare proiect nu va depasi insa nivelul de 10 milioane de euro, a declarat, ieri, in cadrul unui seminar, Adrian Marin, consilier la Organismul Intermediar pentru Energie din cadrul MEF.
Printre criteriile de acordare a finantarii se afla gradul de uzura a retelelor, precum si gradul de reducere a pierderilor tehnologice rezultat din implementarea proiectului.
Intarzieri birocratice in accesarea fondurilor
„Proiectele vor fi prioritizate pe baza vechimii retelelor si a nivelului pierderilor', a spus Marin. Acesta a adaugat ca, pentru 2007, fondurile pe acest segment se ridica la doua milioane de euro, sume suficiente doar pentru finantarea unor studii de prefezabilitate si fezabilitate. Pe de alta parte, Anda Barbulescu, inginer in cadrul serviciului de Dezvoltare al Electrica, s-a declarat nemultumita de faptul ca nici la aceasta ora nu a fost elaborat Ghidul Solicitantului pentru cei care vor sa acceseze aceste fonduri structurale.
„Ghidul Solicitantului este sublim, dar lipseste cu desavarsire. Or, acesta ne arata ce trebuie sa contina un proiect. Ghidul trebuia sa fie gata la ora aceasta, iar pana se elaboreaza, pana depui proiectul, pana se face selectie, trece anul', a spus Anda Barbulescu. In plus, aceasta a afirmat ca exista si anumite contradictii in ceea ce priveste cerintele impuse de Uniunea Europeana.
„Ni se cere ca proiectul sa fie rentabil din punct de vedere financiar si social, ceea ce e o contradictie perfecta, pentru ca un proiect social nu este deloc rentabil. Parerea mea personala, de cetatean al acestei tari, e ca aceasta este inca o capcana frumos colorata pe care ne-o intinde UE', a conchis Barbulescu.
Sursa: Adevarul, 21 august 2007.'
20.08.2007
-
Cuprom ar putea sa se listeze din toamna
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Cuprom Romania, unul dintre principalii jucatori regionali din industria cuprului, intentioneaza sa se listeze pe o piata de capital prin oferta publica, care ar putea avea loc cel mai devreme in perioada octombrie-noiembrie a acestui an.
'S-au facut anumiti pasi in vederea listarii, in sensul ca am contactat deja banci de investitii care sa intermedieze procesul, dar o decizie finala inca nu a fost luata, aceasta depinzand si de contextul pietelor', spune Horia Simu, directorul general al companiei.
El nu a dorit la aceasta data sa ofere mai multe detalii, precum piata pe care ar urma sa fie cotate actiunile.
Compania analizeaza in acest moment posibilitatea finantarii prin intermediul bursei, dupa ce recent nu a reusit sa finalizeze una dintre cele mai mari tranzactii ale anului din cauza ca nu a obtinut la timp finantarea pentru aceasta.
Cuprom a incheiat, la inceputul lunii martie, un contract cu autoritatile sarbe pentru preluarea complexului RTB Bor cu activitati de extractie si prelucrare a minereului de cupru, pentru care castigase initial licitatia. Compania a oferit 400 mil. dolari in cadrul licitatiei pentru privatizarea RTB Bor si urma sa se imprumute cu circa 600 mil. dolari printr-un credit sindicalizat intermediat de bancile de investitii Merril Lynch si Deutsche Bank.
Acordul a fost ulterior anulat de agentia de privatizare din Serbia, intrucat firma romaneasca nu a prezentat la timp garantii privind plata pretului de achizitie, dupa ce a cerut o amanare, pe fondul neintelegerilor cu sindicatele.
Reprezentantii Cuprom sustin de altfel ca unul dintre principalele obiective ale companiei pentru perioada urmatoare este dezvoltarea pe piata externa.
'Cuprom este o companie matura, care si-a terminat in mare parte programele investitionale si se gandeste la noi piete. Potentialul de crestere este enorm, datorat in principal relocarii in Romania a celor mai multi dintre clientii nostri traditionali, producatori de cabluri si motoare', a spus Simu.
Producatorul roman de cupru, care conduce un consortiu la care s-au mai alaturat firmele Energo Mineral si Ipronef, a incheiat, recent, doua contracte de asociere cu statul roman pentru exploatarile miniere de la Moldova Noua si Abrud. Intrarea in vigoare a contractelor depinde de avizul Consiliului Concurentei, care nu a finalizat analiza.
Cele trei firme romanesti s-au angajat sa investeasca peste 240 mil. euro in urmatorii cinci ani la cele doua exploatari miniere detinute de stat.
'La Abrud Rosia Poieni am angajat deja mare parte din cei 400 de oameni disponibilizati si speram sa repornim activitatea luni (20 august- n. red.)', a precizat Horia Simu.
Afacerile Cuprom au urcat in primele sase luni ale acestui an cu 74%, pana la 406 mil. lei (121,85 mil. euro). Compania a raportat in aceeasi perioada un profit inainte de scaderea costurilor cu dobanzi, taxe, deprecieri si amortizari (EBITDA) de 21 mil. lei (6,3 mil. euro), cu 40% mai mare decat cel din prima jumatate a anului trecut.
In 2006, afacerile Cuprom au ajuns la 210 mil. dolari (circa 158 mil. euro), in crestere cu aproape 80% fata de anul precedent. In acelasi timp, compania a obtinut un profit net de 15 mil. dolari (12,5 mil. euro), fata de un castig de 1,4 mil. lei (0,4 mil. euro) in 2005.
Cuprom este controlata de Horia Simu si Horia Pitulea prin intermediul a sase fonduri inregistrate in Cipru, printre actionari mai numarandu-se si Ionut Costea, presedinte la Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL).
Horia Simu si Horia Pitulea, doi fosti vicepresedinti la Citibank Romania, mai detin pe bursa prin intermediul societatii Nordexo Manufacturing, pe care o controleaza integral, producatorul de ape minerale Lipomin Lipova (LIPO) si producatorul de cabluri si sarma Cord Buzau (CORZ).
Actiunile celor doua societati sunt tranzactionate la categoria XMBS a pietei RASDAQ, Lipomin Lipova avand o capitalizare de 2,6 mil. euro, iar Cord Buzau fiind evaluata pe bursa la 2,2 mil. euro.
Gheorghe Popescu a cesionat recent intreg pachetul pe care-l detinea la Cord Buzau, respectiv 81,43% din actiunile companiei, catre societatea Nordexo Manufacturing.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 august 2007.' -
Profitul Impact pe IAS, sub cel preliminat
ZF RO - FONDURI MUTUALE IMP
___
Profitul brut dupa consolidare realizat in primele sase luni de firma Impact Developer & Contractor, calculat dupa standardele internationale (IAS), a fost de 4,1 milioane de euro, rezultat mai mic decat cel calculat conform standardelor romanesti (RAS), de 4,3 milioane de euro.
Compania anuntase anterior ca datele preliminare aratau un rezultat consolidat pe standarde internationale cu 11% mai mare decat valoarea calculata potrivit standardelor romanesti, de 4,3 milioane de euro.
Profitul brut individual inainte de consolidare s-a ridicat in primele sase luni la 4,21 milioane de euro, iar profitul din operatiuni (EBIT) a depasit 5 milioane de euro, potrivit standardelor IAS, a anuntat, vineri, compania.
Impact a raportat in primul semestru venituri totale de 81,69 milioane de lei (24,6 milioane de euro), cu 26,02% peste nivelul raportat in aceeasi perioada din 2006, si un profit net cu 3,3% mai redus, de 10,8 milioane de lei.
Cheltuielile totale ale Impact au crescut fata de perioada corespunzatoare a anului trecut cu 32,8%, la 67,9 milioane de lei. Cifra de afaceri a companiei a scazut, in intervalul ianuarie-iunie, de peste 2,5 ori comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, la 32,11 milioane de lei.
Compania a anuntat, la inceputul lunii iulie, ca si-ar putea majora capitalul social cu 23,5 milioane de lei, la 123,5 milioane de lei, urmand sa atraga fonduri de 246,75 milioane de lei (79 mil. euro) de la actionari prin vanzarea de actiuni la un pret de emisiune de zece ori peste valoarea nominala.
Pentru 2007, firma mizeaza pe o crestere de peste doua ori a veniturilor totale, la peste 290 de milioane de lei, iar profitul operational este prognozat la 27,5 milioane de lei.
Actiunile Impact au fost printre cele mai afectate de corectia generala de pe Bursa, acestea pierzand si vineri 1,5% si inchizand sedinta la un pret de 0,965 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 august 2007. -
Petrom pierde din cauza Transgaz si Romgaz
___
Productia de gaze a companiei a fost mai mica din cauza presiunii ridicate din sistemul de transport. Mai mult, gazele nu au putut fi nici stocate.
Scaderea productiei de gaze anuntata de compania Petrom pentru prima jumatate a anului are drept responsabili principali companiile de stat Transgaz si Romgaz, potrivit afirmatiilor directorului executiv al Petrom, Mariana Gheorghe. In timp ce Transgaz nu poate asigura transportul cantitatilor de gaze pe care Petrom le-ar putea extrage, Romgaz nu acopera necesarul de stocare al acestora.
Productia sufera
„Scaderea productiei totale este de aproximativ 5%, dar productia de gaze este cea care a influentat aceasta cifra”, ne-a declarat Mariana Gheorghe. Directorul Petrom a spus ca productia de gaze naturale a Petrom a scazut cu 100 milioane metri cubi din cauza presiunii ridicate din sistemul de transport.
„Da, Transgaz este vinovata pentru aceasta situatie din pricina restrictiei la injectarea de cantitati mai mari pe retea. In acelasi timp cantitatile pe care am fi putut sa le stocam au fost cu aproximativ 150 milioane metri cubi mai mici decat ne asteptam”, ne-a spus Mariana Gheorghe.
Planuri in pericol
In conditiile in care Transgaz nu va face investitii pentru marirea capacitatii de transport, planurile Petrom de a extrage gaze din noua punga descoperita la Adjud se pot narui. „Speram ca sonda Torcesti (n.r. - cea de la Adjud) sa produca 900 de barili echivalent petrol pe zi si 130.000 de metri cubi gaze naturale, ceea ce inseamna ca va fi o presiune si mai mare asupra sistemului national de transport”, spune Mariana Gheorghe.
„In aceasta perioada, piata de gaze a scazut, dar noi continuam dialogul cu Transgaz si Romgaz pentru a ne alinia programele de investitii”, spune directorul executiv al Petrom. Ea crede ca „aceasta gatuire a sistemului de transport este cauzata, pe de-o parte, de investitiile pe care Transgaz ar fi trebuit sa le faca si nu le-a facut si, pe de alta parte, de cantitatile de gaze venite din import in volum mult mai mare, pentru a asigura necesarul pe perioada de iarna”.
Transgaz raspunde cu cifre
Reprezentantii Transgaz au negat, indirect, afirmatiile Petrom potrivit carora sistemul national de transport nu face fata solicitarilor producatorilor de gaze naturale. Transgaz ne-a declarat ca reteaua nationala transporta pentru Petrom 60 de milioane de metri cubi de gaze pe luna (720 de milioane de metri cubi pe an), ca gazele din import transportate au fost de aproximativ 3 miliarde de metri cubi in primele sase luni (ceea ce reprezinta 38a din transportul total), dar ca sistemul national poate transporta 30 de miliarde de metri cubi anual.
Transgaz a recunoscut ca Petrom a solicitat marirea capacitatii de transport si spune ca societatea a primit un raspuns „pozitiv”. Investitiile Transgaz in 2006 au fost de 170,5 milioane lei, iar pana in iulie 2007 de 73,4 milioane lei. In prima jumatate a anului, Transgaz a construit 120 de kilometri de conducte de transport, iar pana la finele anului se vor mai construi 92 de kilometri, insumand investitii de 115,1 milioane lei, potrivit datelor furnizate de companie.
EXTINDERE
Petrolul de peste granita
Pe plan international, exploatarea si productia companiei Petrom sunt pe val. In Kazahstan, productia de titei si gaze este cu 10% mai mare fata de prima jumatate a anului 2006, iar in Rusia, la sfarsitul trimestrului doi al acestui an erau inregistrate deja trei instalatii active de foraj in zona Saratov. In Kazahstan, productia de titei a atins 802.000 barili echivalent petrol, iar pentru zacamintele kazace din Turkmenoi, Aktas si Tasbulat, Petrom va folosi seismica 3D pentru realizarea de noi modele geologice.
Sursa: Evenimentul Zilei, 20 august 2007.
Pagina