15.04.2005
-
Profitul bancar va cobori cu picioarele pe pamint
Cotidianul BRD
___
Din punctul de vedere al guvernatorului BNR, liberalizarea contului de capital va fi incheiata cind dobinzile bancare vor fi competitive cu cele din UE. Adica vor scadea consistent. De voie, de nevoie, bancile se conformeaza. Pentru ca piata se sufoca de leii lasati in piata de Banca Nationala, bancile comerciale au ajuns sa scada dobinzile aproape zilnic.
E adevarat, putin mai des la depozite decit la credite. Sigur este insa ca asistam, in sfirsit, la o concurenta adevarata intre banci, cu beneficii pentru clienti. Batalia se da mai ales pe piata de retail, destinata persoanelor fizice, dar si pe cea a creditelor pentru nevoi personale. Actionarii marilor banci care opereaza in Romania au de ce sa fie multumiti.
In 2005, va trebui insa sa se multumeasca cu mai putin. Spre beneficiul clientilor. Din punctul de vedere al guvernatorului BNR, liberalizarea contului de capital va fi incheiata cind dobinzile bancare vor fi competitive cu cele din UE. Adica vor scadea consistent. De voie, de nevoie, bancile se conformeaza.
2004 a fost un an irepetabil pentru bancile comerciale din Romania. Profiturile bancare au crescut intr-un ritm de invidiat. In 2005, lucrurile nu vor mai sta insa atit de pe roze. Spre dezamagirea actionarilor, dar in folosul clientilor bancilor comerciale.
Mii de miliarde de lei sau zeci de milioane de euro, acestea sint ordinele de marime in care se exprima profitul de anul trecut al bancilor. Pentru ca daca economia se spune ca a duduit in 2004, atunci incasarile bancilor au explodat de-a dreptul. Ritmuri de crestere de 30, 40, 70 de procente fata de anul precedent au fost comunicate de principalele societati bancare.
Actionarii marilor banci care opereaza in Romania au de ce sa fie multumiti. In 2005, va trebui insa sa se multumeasca cu mai putin. Spre beneficiul clientilor.
Profituri mari, randamente uriase
BRD SocGen a incheiat anul cu date financiare exceptionale, 2004 fiind cel mai bun de la preluarea bancii. Rezultatul net, dupa impozitare, a atins 3.701 de miliarde de lei, adica 90 de milioane de euro, la cursul de schimb de la sfirsitul anului. Cresterea este de 39% fata de 2003.
Conform rezultatelor preliminare, HVB Bank Romania inregistra la finalul anului 2004 active totale in valoare de 41.646 de miliarde de lei, cu 97,40 % mai mari decit in 2003, si un profit net de 788 de miliarde de lei, cu 70,60 % peste cel din anul precedent.
Activele totale ale Raiffeisen Bank au crescut cu peste 100% in 2004, depasind doua miliarde de euro. Profitul net al bancii a fost de 28,1 de milioane de euro, de cinci ori mai mult decit la sfirsitul anului 2003. Numarul de clienti a atins 1,5 milioane. Creditele acordate clientilor au crescut cu 77%, in timp ce depozitele atrase de banca s-au dublat. Exemplele ar putea continua.
Cu tunurile pe dobinzi
Dupa cresterile din 2004, bancile sint coborite rapid cu picioarele pe pamint. Diferenta (excesiva) dintre dobinda la depozite si cea la credite, care a permis rezultatele de mai sus, este ajustata brutal de politica BNR.
Bancile se confrunta cu o lichiditate mare de lei, care forteaza institutiile de credit sa reduca dobinzile la imprumuturile in lei, pentru a putea plasa pe piata acest excedent. „Anul 2005 este plin de constringeri. Marja de dobinda va scadea foarte puternic', spune Patrick Gelin, presedintele BRD.
«Bancile suporta costuri extraordinar de mari, ca urmare a bateriei de politica monetara pusa in practica de BNR pentru liberalizarea contului de capital. Dobinzile coboara brusc la niveluri europene', sustine Petre Bunescu.
Directorul general al BRD - Groupe Societe Generale, Patrick Gelin, considera ca anul 2005 va fi marcat de incertitudinea nivelului ratelor dobinzilor si de efectele concurentei dintre institutiile de credit. Anul 2005 este unul deosebit de provocator pentru sistemul bancar.
Marja intre dobinzile la credite si cele la depozite va scadea, de la 10-12 puncte procentuale in prezent, la 4-6 puncte procentuale maximum, spre sfirsitul anului. Competitia intre banci va fi accentuata, se va vedea cine este cu adevarat competitiv', a afirmat Paul Prodan, director-adjunct la ING Bank Romania.
BNR scade dobinzile bancilor in favoarea clientilor
Din punctul de vedere al guvernatorului BNR, liberalizarea contului de capital va fi incheiata cind dobinzile bancare vor fi competitive cu cele din UE. Adica vor scadea consistent. De voie, de nevoie, bancile se conformeaza.
Pentru ca piata se sufoca de leii lasati in piata de Banca Nationala, bancile comerciale au ajuns sa scada dobinzile aproape zilnic. E adevarat, putin mai des la depozite decit la credite. Sigur este insa ca asistam, in sfirsit, la o concurenta adevarata intre banci, cu beneficii pentru clienti.
Batalia se da mai ales pe piata de retail, destinata persoanelor fizice, dar si pe cea a creditelor pentru nevoi personale. Actionarii marilor banci care opereaza in Romania au de ce sa fie multumiti. In 2005, va trebui insa sa se multumeasca cu mai putin. Spre beneficiul clientilor.
Din punctul de vedere al guvernatorului BNR, liberalizarea contului de capital va fi incheiata cind dobinzile bancare vor fi competitive cu cele din UE. Adica vor scadea consistent. De voie, de nevoie, bancile se conformeaza.
Sursa: Cotidianul, 15 aprilie 2005.' -
Alfa Oil, pe cale sa salveze RAFO de la faliment
Adevarul
___
Potrivit declaratiilor facute pentru Adevarul de surse din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala - ANAF, autoritatile vor accepta sa vanda firmei Alfa Oil creantele in valoare de 9.000 miliarde lei detinute la RAFO Onesti. In perioada urmatoare se va verifica bonitatea companiei si provenienta capitalului ce urmeaza sa fie folosit in posibila tranzactie. 'Daca se adevereste bonitatea firmei, capitalul social al acesteia este intr-adevar de un milion de dolari si nu sunt implicate aspecte legate de spalari de bani, vanzarea va fi efectuata', au declarat sursele citate. Oferta, prezentata ieri ANAF-ului si AVAB-ului de catre Uri Bider, director executiv al firmei Alfa Oil, nu presupune acordarea unor esalonari la plata datoriilor mentionate. 'Statul nu va accepta nici un fel de esalonari in privinta datoriilor RAFO', a confirmat purtatorul de cuvant al ANAF, Dorin Tiganas. O alta oferta primita in urma cu o saptamana din partea Balkan Petroleum a fost respinsa de stat deoarece presupunea plata datoriilor acumulate de RAFO in termen de 8-10 ani. Posibilul cumparator, Alfa Oil, este o firma inregistrata in Elvetia si apartine grupului rus Alfa Group, al oligarhului Mihail Fridman. Omul de afaceri rus, in varsta de 38 ani, are afaceri in domeniul petrolului, in comert, telecomunicatii si detine cea mai mare banca privata din Rusia, Alfa Bank. Cifra de afaceri a grupului condus de Fridman este estimata la 4,3 miliarde dolari.
Sursa: Adevarul, 15 aprilie 2005.'
14.04.2005
-
IAR prognozeaza o scadere de profit din cauza aprecierii leului
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Producatorul de elicoptere IAR Brasov mizeaza pentru acest an pe un profit net de 60 miliarde de lei (1,6 milioane de euro la un curs al euro de 37.000 lei), in scadere fata de anul trecut cand compania a raportat un profit net de 2,4 milioane de euro (98,5 miliarde de lei). 'Bugetul nostru de anul acesta prevede un profit net de 60 miliarde de lei. Noi speram sa fie mai mult. Ca toti exportatorii, am fost afectati de aprecierea leului pe piata valutara,' spune Ion Dumitrescu, directorul comercial al companiei.
Aproximativ jumatate din vanzarile producatorului de elicoptere sunt destinate exportului. Cifra de afaceri ar urma sa urce pana la 1.500 miliarde de lei (40,5 milioane de euro), fata de 23,5 milioane de euro cu un an in urma. Compania are asigurate contracte de productie pentru aproape intreaga capacitate pana in anul 2007, avand in plus contracte si pentru anii 2008 si 2009. IAR a inceput sa lucreze in urma cu doi ani in cadrul unui contract cu armata Emiratelor Arabe Unite, care prevede livrarea a 25 de elicoptere Puma. Primul elicopter urmeaza insa sa fie finalizat anul acesta, iar contractul se incheie in 2007. Contractele presupun o colaborare internationala complexa, in cadrul careia compania are rolul de integrator si contractor general. Compania are peste 900 de salariati.
IAR a raportat anul trecut o scadere cu 27% a cifrei de afaceri fata de anul anterior, in timp ce valoarea profitului net a scazut cu 25% Compania nu va plati anul acesta dividende, cea mai mare parte a profitului fiind destinata acoperirii pierderilor din anii anteriori. Compania este unul dintre actionarii societatii mixte romano-franceze Eurocopter Romania, cu 49% din actiuni, in timp ce compania franceza Eurocopter detine 51% din actiuni.
Din IAR s-au desprins anul trecut doua societati, compania ramanand doar cu activitatea de productie si intretinere a elicopterelor. Prima dintre acestea, Constructii Aeronautice Brasov, este specializata in producerea, repararea si intretinerea aeronavelor cu aripa fixa, iar cealalta, Top Therm, are ca obiect de activitate fabricarea de ferestre din PVC cu geam termopan. Vanzarile cumulate ale celor doua societati pe anul trecut s-au ridicat la aproximativ 1,6 milioane de euro. Toate cele trei societati sunt listate la Bursa Electronica RASDAQ si au o structura asemanatoare a actionariatului.
Actionarul majoritar al companiei este Ministerul Economiei si Comertului, care detine 65% din actiuni, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale detine 7,3% din capitalul social, iar SIF Transilvania are o detinere de 4,5%. In ultimul an fondul de investitii Broadhurst si-a redus participatia detinuta in cadrul companiei pana la sub 5% din actiuni. IAR are un capital social de 471,9 miliarde lei, impartit in actiuni cu valoarea nominala de 25.000 de lei. Actiunile IAR sunt listate la categoria de baza a Bursei Electronice RASDAQ, unde au pierdut incepand din luna ianuarie doua treimi din valoare pe fondul scaderii pietei si a unor ordine de vanzare de actiuni mai mari decat de obicei. Ultimele tranzactii cu actiunile companiei s-au realizat intre 11.000 si 12.000 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este de aproape 6 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 aprilie 2005.
' -
Pana in 2008, investitiile in lei vor avea randamente mai bune decat cele in dolari si euro
Gardianul
___
Moneda unica europeana va continua sa se deprecieze in fata leului in 2005 si in urmatorii trei ani, potrivit presedintelui Comisei Nationale pentru Prognoza (CNP), Ion Ghizdeanu. 'Aprecierea leului fata de euro va fi de 12% in acest an si de circa 6% in urmatorii trei ani', a declarat, ieri, Ghizdeanu. CNP a calculat un curs mediu pentru euro de 37.500 lei in 2005 si 2006, de 37.000 lei in 2007, respectiv de 36.000 lei in anul urmator. 'Deprecierea cursului de schimb al euro am stabilit-o in raport cu cresterea productivitatii muncii, avand in vedere ca aprecierea nu trebuie sa depaseasca productivitatea pentru a nu afecta competitivitatea', a precizat Ghizdeanu.
Totodata, acesta a adaugat ca a fost luata in consideratie, conform previziunilor de pe pietele internationale, o paritate euro/dolar de circa 1,32 pentru acest an, respectiv 1,26 pentru 2008. In consecinta, investitiile in moneda nationala vor oferi in urmatorii ani un randament mai bun decat cele in alte valute.
Inflatia ar putea «sari» de 7%
'Daca riscurile care exista se vor manifesta mai mult decat am considerat noi (n.r.: specialistii CNP), este posibil ca inflatia sa ajunga la 8%', afirma oficialul CNP. El sustine insa ca rata inflatiei va fi de 7% in acest an. Mai mult, rata inflatiei inregistrata in primele trei luni este mai mica cu 0,3 puncte procentuale decat cea estimata de CNP pentru perioada precizata.
Potrivit oficialului CNP, majorarile de preturi la energia termica va influenta rata inflatiei abia in trimestrul patru al acestui an. Celelalte majorari de preturi erau anuntate inca din 2004, deci efectul lor a cuprins cifra prognozata de 7%. Cele doua scumpiri urmeaza sa influenteze indicele preturilor de consum incepand cu lunile de iarna. Majorarile de preturi de la 1 aprilie vor 'umfla' rata inflatiei si in aprilie.
Pe de alta parte, 'comportamentul inadecvat al unor agenti economici poate genera o rata de inflatie de 0,1 – 0,2 puncte procentuale', a mai spus Ghizdeanu.
Circa 1,2 milioane de romani muncesc la negru
Numarul romanilor care lucreaza este de 6,15 milioane, potrivit anchetei realiuzate de Institutul National de Statistica, in timp ce cifra de angajati declarata de firmele care functioneaza pe piata autohtona este de numai 4,7 milioane pentru 2005. Inca 0,25 milioane de romani lucreaza in sectorul apararii. Diferenta dintre prima cifra si celelalte releva ca 1,2 milioane de romani lucreaza la negru. Pentru acest an rata somajului este estimata la 6,1% fata de 6,2% in 2004. Abia pentru 2007 se estimeaza o rata a somajului sub 6%, mai precis de 5,8%. In ceea ce priveste veniturile, salariul mediu brut va creste cu aproape 1,3 milioane in acest an, potrivit datelor CNP. Rate de cresteri identice sunt prognozate si pentru urmatorii trei ani.
Crestere economica de 6%
Cresterea economica estimata pentru anul in curs este de 6%. Se estimeaza ca segmentul constructiilor va inregistra o crestere de 10,2%, fata de numai 2,8% - rata de crestere din sectorul agricol.
In anii urmatori Produsul Intern Brut (PIB) urmeaza sa inregistreze cresteri mai mari fata de acest an, rata ajungand pana la 6,5% in 2007.
Salariile n-au crescut prea mult
Salariul mediu brut a inregistrat o crestere inferioara in acest an - 17,9% fata de prognoza de 21,6%. In 2004 salariul mediu brut a crescut cu 23,2%. CNP explica acest lucru prin amanarea platii unor majorari salariale, respectiv o pondere mai mare a salariilor negociate la valoarea neta in valuta, fapt ce a determinat ca relaxarea fiscala si aprecierea leului sa se reflecte intr-o crestere mai mica a veniturilor populatiei.
Sursa: Gardianul, 14 aprilie 2005.' -
Contul de capital ar putea fi complet liberalizat inainte de septembrie 2006
Curentul
___
Banca Nationala a Romaniei (BNR) ar putea liberaliza complet contul de capital inainte de termenul-limita, fixat pentru luna septembrie 2006, daca inflatia va ramane sub control, a declarat marti guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, intr-un interviu acordat Reuters si preluat de Mediafax.
Isarescu a afirmat ca deschiderea pietei depozitelor bancare in lei pentru investitorii straini a fost cel mai dificil pas, iar urmatoarele masuri - care vor permite nerezidentilor sa investeasca in obligatiuni guvernamentale si certificate de trezorerie - ridica mai putine probleme.
'Ceea ce a ramas este, in opinia mea, mai putin important. Daca strainii au acces la depozitele bancare, faptul ca vor avea acces si la titlurile de stat pe termen scurt este, intr-un fel, mai putin important', a apreciat guvernatorul BNR.
Noile reglementari ale Bancii Nationale stipuleaza ca strainii vor putea investi in instrumente monetare pe termen scurt, cum sunt certificatele de trezorerie emise de Ministerul Finantelor si certificatele de depozit ale BNR, incepand cu luna septembrie a anului viitor. De asemenea, termenul mentionat este si data-limita pana la care romanii vor avea acces la conturi curente si de depozit in strainatate. Potrivit Ministerului Finantelor, investitorii straini vor putea sa cumpere obligatiuni guvernamentale incepand cu 1 ianuarie 2006. 'Ne gandim sa grabim liberalizarea completa, daca evolutia economica va fi buna in urmatoarele cateva luni', a mai spus Isarescu.
Analistii si reprezentantii Fondului Monetar International s-au temut ca permiterea accesului strainilor la depozitele in lei ar putea aduce fluxuri masive de capitaluri speculative pe piata, dar reducerea ratelor dobanzilor in Romania si scaderea interesului investitorilor internationali pentru pietele emergente au facut ca liberalizarea sa decurga lin. Unii economisti estimasera ca piata ar putea atrage in plus circa doua miliarde de euro in perioada dupa 11 aprilie pana la sfarsitul anului. Isarescu nu a oferit estimari, dar a apreciat ca fluxurile de capital catre Romania, incepand cu vara trecuta, au insumat 1,5-2 miliarde de euro. 'Aceasta suma nu reprezinta in totalitate capital speculativ. Unele companii au inceput transferul de bani in perspectiva realizarii unor investitii', a spus guvernatorul BNR. El a apreciat ca unii investitori straini au transferat fonduri in Romania cu sase luni inainte de inceperea proiectelor de investitii, pentru a profita de ratele ridicate ale dobanzilor.
Sursa: Curentul, 14 aprilie 2005.'
13.04.2005
-
Vel Pitar negociaza preluarea unui producator de panificatie din Miercurea Ciuc
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania Vel Pitar Ramnicu-Valcea, unul dintre cei mai importanti jucatori din industria de morarit si panificatie, se afla in negocieri pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni al Harmopan Miercurea Ciuc, un jucator regional din judetul Harghita, spun surse din industria de morarit si panificatie. Harmopan a avut in 2003, conform Ministerului Finantelor Publice, o cifra de afaceri de 8,4 mil. euro si un profit net de aproape 600.000 de euro si datorii totale de 450.000 de euro. Conducerea Harmopan nu a putut fi contactata pentru comentarii. Vel Pitar este unul dintre cei mai activi jucatori de pe piata de morarit si panificatie si a anuntat recent ca este interesata pentru achizitii si in regiunea balcanica. 'Suntem interesati de achizitii de companii. Personal nu am cunostinta de negocieri privind achizitia Harmopan, dar este posibil ca cei de la Vel Pitar sa poarte discutii preliminare', declara Siminel Andrei, directorul fondului de investitii Broadhurst, care controleaza Vel Pitar.
La inceputul acestei saptamani, societatile Panem Giurgiu si Panificatie Postavarul Brasov au anuntat ca vor fi preluate de Vel Pitar, operatiune confirmata ieri de aceasta companie. Vel Pitar a achizitionat in ultimii doi ani Libertatea Panificatie Bucuresti, fabrica de paine din Bals, Gorjpan Targu-Jiu, Pangran Iasi si Spicul Arges Pitesti. Oficialii companiei au afirmat dupa finalizarea fiecarei tranzactii ca sunt in cautarea altor jucatori pentru eventuale preluari. Vel Pitar a fost formata la sfarsitul lui 2001, prin fuziunea Mopariv Ramnicu-Valcea, Berceni Bucuresti, Granpan Tecuci si Mopariv Cluj-Napoca. Jumatate din actiunile Harmopan sunt detinute de membri ai conducerii companiei, restul fiind in posesia micilor actionari. Sursele citate sustin ca valoarea tranzactiei s-ar putea ridica la circa 5-10 milioane de euro.
Vel Pitar estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 65 de milioane de euro (2.390 de miliarde de lei) cu aproape 4 milioane de euro (140 miliarde de lei) mai mult decat in 2004, ca urmare a investitiilor programate pentru acest an. Pentru acest an, Vel Pitar se asteapta la un profit brut de aproape 3,5 milioane de euro (125,5 miliarde de lei) si venituri totale de 71 de milioane de euro (2.630 de miliarde de lei), in timp ce cheltuielile sunt prevazute la 67,5 mil. euro (2.504 miliarde de lei). Compania a avut anul trecut un profit net de 1,9 mil. euro (78,3 mld. lei), din care 1,8 mil. euro (74,2 mld. lei) vor fi destinati majorarii surselor proprii de finantare, a anuntat compania la Bursa de Valori.
Vel Pitar va investi in acest an aproape 5 mil. euro (180,3 miliarde de lei), fondurile urmand sa fie alocate pentru achizitionarea de echipamente de productie si innoirea parcului auto. Compania a alocat, in ultimii trei ani, circa 10 milioane de dolari spre diferite programe investitionale, din care patru milioane dolari anul trecut pentru reducerea cheltuielilor de productie, modernizarea sistemului de distributie si achizitionarea de noi linii de fabricatie. Vel Pitar produce lunar o cantitate de 7.500 de tone de produse de panificatie, circa 300 de tone de biscuiti, 10 tone de napolitane si aproximativ 120 de tone de paste fainoase. De asemenea, compania dispune de capacitati de morarit, cantitatea de grau macinata depasind 12.000 tone/luna. Vel Pitar este detinuta de fondul american de investitii Broadhurst, administrat de compania americana de investitii NCH Capital, care a anuntat recent ca a strans inca 275 mil. $ (211 mil. euro), pentru a-i investi in companii romanesti.
Principalii competitori ai Vel Pitar sunt Loulis, Boromir Ind Ramnicu-Valcea, Dobrogea Grup, Racova Com Agro Pan Vaslui, Pangram Resita sau Pan Group Craiova. Actiunile Vel Pitar sunt listate la Categoria a II-a a Bursei de Valori. Ultima tranzactie cu aceste titluri s-a perfectat la pretul de 14.700 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 25 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 aprilie 2005.
' -
Oltchim va renunta la activitatile agroalimentare
Curentul OLT
___
Oltchim Ramnicu Valcea ar putea scoate la vanzare, prin licitatie, fabricile de produse agroalimentare detinute in localitatile Raureni si Babeni, subiectul urmand sa fie discutat de actionarii companiei la sfarsitul lunii aprilie.
Unitatile din Babeni (Avicola, ferma de porci Suinprod si Fabrica de Nutreturi Combinate) vor fi vandute la pachet, in timp ce fabrica de conserve din Raureni va face obiectul unei licitatii separate.
Separarea activitatilor agroalimentare de principalul obiect de activitate al Oltchim a fost avansata inca din anul 2003, la initiativa fondului de investitii Lindsell Enterprises Limited, care detinea, la acea vreme, 12% din capitalul social al Oltchim. Actionarii Oltchim vor hotari, la 28 aprilie, si asupra vanzarii a patru terenuri, cu o suprafata totala de circa 33.000 de metri patrati. Terenul cu cea mai mare suprafata (17.700 metri patrati) este situat in orasul Ramnicu Valcea si gazduieste activele Sistemplast.
Totodata, Oltchim ar putea ceda firmei Imsat din Valcea un teren cu o suprafata de 4.520 de metri patrati, evaluat la 25.140 de euro, in schimbul caruia va primi o suprafata de 1.890 metri patrati. Oltchim doreste sa infiinteze, in parteneriat cu investitori privati, companii cu capital mixt pentru cresterea capacitatilor de productie a panourilor de poliuretan si a profilelor PVC. De asemenea, compania isi propune sa formeze o alta societate cu capital mixt pentru realizarea unei unitati de productie a poliesterilor.
Sursa: Curentul, 13 aprilie 2005. -
Limita detinerii maxime la SIF-uri sare direct la 5%
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Cistigurile obtinute din vinzarea actiunilor vor fi impozitate tot cu 1%, daca titlurile au fost transferate dupa mai bine de un an de la achizitionarea lor. De acelasi tratament fiscal vor beneficia si actiunile cumparate inainte de intrarea in vigoare a modificarilor la Codul Fiscal
Investitorii vor putea achizitiona pina la 5% din capitalul social al unei societati de investitii financiare (SIF), prag care urmeaza sa fie majorat de la 0,1%. Autoritatile avansasera recent ca posibil prag pe cel de 1%. Propunerea de 5% a fost agreata ieri de ministrul finantelor, Ionut Popescu, dupa cum ne-a declarat Varujan Vosganian, presedintele Comisiei Buget - Finante din Senat.
Propunerea senatorului Vosganian a fost inclusa intr-o initiativa legislativa privind transformarea Bursei de Valori Bucuresti in societate pe actiuni. Initiativa legislativa privind demutualizarea Bursei a fost inaintata Guvernului pentru a-si exprima punctul de vedere, urmind sa ajunga la Senat si Camera Deputatilor. Senatorul Varujan Vosganian este optimist in legatura cu transformarea Bursei in societate pe actiuni: 'Este posibil ca in cursul saptaminii viitoare sa se voteze acest lucru'.
Proiectul impozitelor pe piata de capital, definitivat
Astazi va fi facut un amendament legislativ care stabileste in forma finala metoda de impozitare a veniturilor de pe piata bancara si de pe piata de capital. Presedintele Comisiei buget - finante a Senatului, Varujan Vosganian, ne-a declarat: 'Vor fi impozitate cu 10% numai dobinzile aferente depozitelor bancare constituite dupa data de 1 mai 2005. In ceea ce priveste piata de capital, venitul obtinut prin tranzactionarea actiunilor cumparate inainte de intrarea legii in vigoare va fi impozitat cu 1%. In situatia in care actiunile sint cumparate dupa ce se aproba legea si sint vindute intr-un interval mai scurt de un an, impozitul va fi de 10%. In al treilea caz, va fi impozitat cu 1% cistigul obtinut prin tranzactionarea actiunilor cumparate dupa aprobarea legii si vindute dupa o perioada mai mare de un an'. Senatorul Varujan Vosganian considera ca astfel vor fi eliminate nelamuririle aparute anterior in legatura cu 'pro rata temporis'.
Sursa: Bursa, 13 aprilie 2005.' -
Banca Transilvania isi majoreaza capitalul social cu 67,3%
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI TLV
___
Capitalul social al Bancii Transilvania va fi majorat cu 67,3% in loc de 58,6% cit propusese initial Consiliul de Administratie, potrivit deciziei Adunarii Generale a Actionarilor intrunita ieri. Aceasta diferenta a rezultat din recalcularea rezervelor incorporate in capitalul social.
Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania ne-a declarat ca AGA a aprobat si lansarea unei emisiuni de obligatiuni (convertibile in actiuni - capital de rang II), in valoare de 25 milioane dolari (transa I - 20 milioane dolari, pentru IFC, investitor calificat, transa a II-a - 5 milioane dolari, pentru actionari existenti si terti), cu dobinda Libor la 6 luni si cu o prima de 3% platita semestrial, valoarea nominala de 10.000 dolari cu o scadenta de 5 ani.
Sursa: Bursa, 13 aprilie 2005.
12.04.2005
-
BNR nu se asteapta la intrari masive de capital strain pe piata
Gardianul
___
Banca centrala este pregatita sa contracareze eventuale intrari masive de capital, prin 'combinatii' de politica de curs, dobanzi si aplicarea masurilor de salvgardare, chiar daca nu sunt anticipate fluxuri speculative de amploare, a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
'Nu ne asteptam la intrari masive de capital dupa liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele in lei, dar nici nu ne culcam pe o ureche', a spus Isarescu.
El si-a mentinut scenariul, impartasit si de alti oficiali ai bancii centrale, potrivit caruia o mare parte a fluxurilor cu potential de volatilitate ridicata au intrat deja in Romania, prin asa-numitele 'vehicule speciale'. 'Cum am mai anuntat, credem ca au intrat deja in Romania aproximativ 1,5-2 miliarde de euro, dar nu putem spune ca toate aceste sume reprezinta fonduri speculative.
Unele sunt investitii straine care au intrat mai devreme pentru a beneficia de dobanzile mai mari de la noi si, pentru o perioada, se comporta ca fonduri speculative', a explicat Isarescu.
In opinia sa, o parte din fluxurile straine regasite in sistemul bancar se va indrepta catre economia reala, sub forma investitiilor directe, catre piata imobiliara sau pe piata de capital.
Intrebat despre conditiile in care BNR va aplica una sau mai multe dintre masurile de salvgardare anuntate, Isarescu a confirmat ca acestea vor urma numai unor variatii mari de lichiditate, in special pe piata valutara.
Cu toate acestea, oficialul bancii centrale a atras atentia ca fluxurile speculative nu pot, oricum, sa se apropie de valoarea bazei monetare, calculata la cinci miliarde de euro. 'Daca se arunca cifre prea mari, trebuie spus ca ele nu se pot manevra. Intrari sau iesiri peste volumul bazei monetare nu pot fi manevrate', a mai aratat Isarescu.
Sursa: Gardianul, 12 aprilie 2005.'
Pagina