15.07.2008
-
Scaderi importante pentru toti indicii BVB, pe o lichiditate in crestere
Wall-Street.ro
___
'....in contextul in care cumparatorii sunt inca slab reprezentati pe Bursa', a declarat Alin Brendea, vicepresedintele societatii de brokeraj Prime Transaction, potrivit NewsIn. -
Obligațiunile, în criză
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Paul Brendea, analist financiar la 'Prime Transaction', consideră că motivele lichidității atât de reduse în acest an au fost, atât abținerea investitorilor de a nu vinde obligațiuni
14.07.2008
-
Transilvania Constructii are discutii preliminare cu Impact pentru proiectul de 400 mil. euro de la Cluj
ZF RO - FONDURI MUTUALE COTR
___
Transilvania Constructii din Cluj (COTR), compania de constructii nou promovata la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti, s-ar putea alatura Impact Bucuresti (IMP) nu numai pe Bursa, ci si ca partener pentru constructia unei parti din proiectul de dezvoltare a cartierului Dealul Lomb din Cluj. Proiectul a fost estimat de Impact la 400 mil. euro si se intinde pe o suprafata de peste 200 de hectare. 'Am avut niste discutii preliminare, daca suntem disponibili si daca avem capacitatea. Ei oricum sunt acum in faza de obtinere a proiectelor. Cand va fi oportun, se va discuta direct', spune Horea Ionel Birlea, directorul general al Transilvania Constructii. El mai spune ca firma pe care o conduce este lider pe segmentul de constructii civile din Cluj si ocupa locul doi in functie de cifra de afaceri, dupa constructorul ACI Cluj. Impact a castigat anul trecut licitatia cu municipalitatea orasului pentru realizarea unui cartier de locuinte in zona Dealul Lomb, la acest proiect Primaria urmand sa contribuie prin asociere cu terenul situat in nordul orasului, in timp ce Impact va investi in realizarea locuintelor si a infrastructurii necesare. Primele lucrari de infrastructura a proiectului, care cuprinde constructia a 3.200 de case si 2.500 de apartamente, erau programate sa inceapa in acest an. Transilvania Constructii si-a bugetat pentru 2008 un profit brut de 5,7 mil. lei, cu 40% mai scazut decat cel obtinut in 2007, pe fondul unor afaceri mai mici cu 26,5%, de aproape 50 mil. lei (13,8 mil. euro). Conducerea companiei spune ca indicatorii in scadere previzionati pentru acest an sunt influentati de faptul ca metodele contabile nu permit inregistrarea unei parti din proiectele derulate in 2008, pentru care banii vor fi incasati abia anul viitor, profitul estimat in cazul acestor proiecte fiind de 8 mil. lei (2,2 mil. euro). In primul trimestru din 2008, afacerile Transilvania Constructii au urcat cu 5%, la 13,5 mil. lei (3,9 mil. euro), iar profitul s-a diminuat de peste doua ori, ajungand la 1,6 mil. lei (circa 450.000 de euro). Firma de constructii si-a programat in acest an investitii de 21,6 mil. lei (7,3 mil. euro), din care cea mai mare sunt destinate constructiilor de blocuri in centrul orasului si unui showroom in incinta parcului logistic, valoarea proiectelor imobiliare fiind estimata la 14 mil. euro. Compania administreaza un parc logistic industrial amplasat pe o suprafata de 8 hectare si pe care il dezvolta in continuare. Actiunile Transilvania Constructii (COTR) au debutat vineri la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti, dupa transferul acestora de pe piata RASDAQ, in prima zi de tranzactionare acestea sarind cu 15%, maximul permis pe parcursul unei sedinte. Sursa: Ziarul Financiar, 14 iulie 2008. -
Fondurile de pensii obligatorii se gandesc sa investeasca in private equity dupa trei ani
NewsIn
___
Fondurile de pensii obligatorii sunt interesate sa investeasca in fonduri inchise de investitii, insa sustin ca au nevoie de o perioada de pana la trei ani pana cand activele sunt suficient de mari ca sa poata investi cel putin 5 milioane euro, sustin jucatorii chestionati de NewsIn. 'Aviva Fond de Pensii este interesata sa investeasca in fonduri inchise de investitii (private equity)', a declarat, pentru NewsIn, directorul executiv al societatii, Eugen Voicu. El a adaugat ca este nevoie de o perioada de circa trei ani pana cand activele fondurilor vor avea o dimensiune suficient de mare, astfel incat sa poata fi investit cel mult 4% din activul unui fond intr-un asemenea mecanism, unde investitia minima porneste de la 5-10 milioane euro. Directorul de investitii al Interamerican Fond de Pensii, Radu Craciun, considera ca 'orice diversificare a instrumentelor in care se poate investi este binevenita'. Potrivit lui Craciun, este nevoie de cel putin un an si jumatate pentru ca activele fondului sa fie suficient de mari, astfel incat o parte din acestea sa fie investite in astfel de instrumente. El sustine ca exista unele probleme in ce priveste modul de evaluare a investitiei, dar sustine ca investitiile in fonduri care fac plasamente in alte fonduri de tip private equity sunt interesante, deoarece 'ai o expunere la mai multe fonduri si diversifici portofoliul'. 'Pentru prima perioada de timp - 1-2 ani - sumele administrate nu vor fi investite in astfel de instrumente, urmand ca, dupa o maturizare a pietei, sa se ia in calcul astfel de oportunitati', a declarat directorul general al AIG Fond de Pensii, Mihai Coca Cozma. Directorul general al ING Fond de Pensii, Radu Vasilescu, considera, de asemenea, ca 'este prematur sa vorbim de investitii in private equity'. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) nu a reglementat plasarea activelor unui fond in astfel de instrumente. Asociatia de Investitii Private si Capital de Risc din Sud-Estul Europei (SEEPEA) anunta la sfarsitul lunii mai ca vrea sa convinga arbitrul pensiilor private sa permita plasarea, pentru inceput, a 3% din activele jucatorilor de pe piata pensiilor obligatorii in fonduri de investitii de tip private equity. Fondurile de tip private equity reprezinta un instrument financiar pe termen mediu si lung, care presupune achizitia unei cote din capitalul unei companii. Fondurile realizeaza infuzii de capital companiilor nelistate la bursa, asigurand o sursa vitala de finantare pentru afacerile cu potential de dezvoltare, care poate fi folosita pentru lansarea de noi produse si tehnologii, achizitii sau pentru eficientizarea parametrilor financiari. Fondurile de investitii de capital de risc activeaza pe piata din Romania de la sfarsitul anilor ’90, iar in prezent, majoritatea celor mai puternice fonduri globale si regionale au deschis birouri de reprezentare si in Romania. Sursa: NewsIn, 14 iulie 2008. -
Titlurile de stat ar putea fi listate peste doua saptamani, dupa primirea avizului BNR
Curierul National
___
Titlurile de stat vor fi listate la Bursa in cel mult doua saptamani, iar acest lucru va transmite un semnal pozitiv pentru piata de capital, a declarat vineri ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, care a mentionat ca mai este nevoie doar de avizul bancii centrale, informeaza NewsIn. 'Noi avem toata documentatia pregatita si asteptam ca banca centrala sa-si dea avizul pentru listarea titlurilor de stat', a spus Vosganian, in cadrul unui seminar. Presedintele Depozitarului Central, Ovidiu Sergiu Pop, a confirmat, pentru NewsIn, ca titlurile de stat ar putea fi tranzactionate pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in doua saptamani, fiind in asteptarea avizului Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Tranzactionarea titlurilor de stat pe piata reglementata a BVB se va face dupa transferul acestora din sistemul SaFIR al BNR in sistemul RoClear al Depozitarului Central. Transferul va fi de tip 'free of payment' (fara plata) si se va realiza fara schimbarea proprietatii. Astfel, tranzactiile cu titluri de stat pe piata secundara vor fi decontate de Depozitarul Central. Pentru listarea titlurilor de stat la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a fost alcatuit un grup de lucru, format din reprezentanti ai Ministerului Economiei si Finantelor (MEF), Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Depozitarului Central si ai Bursei de Valori Bucuresti (BVB), care urmeaza sa stabileasca data la care vor putea fi tranzactionate titlurile de stat. La inceputul lunii mai, Vosganian declarase ca nu este multumit de procesul de listare a titlurilor de stat, care dupa evolutia din acel moment s-ar fi realizat abia in septembrie, si ca vrea comprimarea etapelor, pentru ca listarea sa se realizeze pana pe 15 iulie. Napoleon Pop, membru in consiliul de administratie al BNR, spunea in 28 mai ca banca centrala a recomandat Ministerului Economiei si Finantelor sa fie mai activ in vederea listarii titlurilor de stat, pentru a oferi o alternativa in cazul unei crize de lichiditati a bancilor. Oficialul BNR explicase ca subtirimea pietei de obligatiuni si titluri de stat este o vulnerabilitate, in conditiile in care BNR va trece, pana la sfarsitul anului, din pozitia de debitor net la cea de creditor net. 'Turbulentele internationale vor face ca, incet-incet, excesul de lichiditate sa se reduca', mentionase Pop. Sursa: Curierul National, 14 iulie 2008. -
Banca Transilvania curteaza Carpatica
___
Banca Transilvania (BT) este a patra banca din Romania dupa active si este de sase ori mai mare decat BCC, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei. Dupa capitalizarea bursiera, BT este de peste cinci ori mai mare. “Au fost discutii cu Carpatica, dar nu este nimic foarte concret. Suntem interesati de achizitii pe piata locala, dar nu am gasit ceva foarte clar pana acum”, a declarat Horia Ciorcila, presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania. Acesta a mai mentionat ca, in perioada urmatoare, sistemul bancar din Romania ar trebui sa se consolideze. Daca ar cumpara BCC, cota de piata a BT ar urca pana la 6,4%, plasandu-se, astfel, pe locul trei in topul bancilor din Romania. Ilie Carabulea, principalul actionar al BCC, nu a negat existenta discutiilor privind o posibila vanzare sau o fuziune cu BT. “Noi am primit multe propuneri si am discutat cu multe banci care ne-au facut diverse oferte. Banca Transilvania este o banca mare, iar noi suntem destul de mici, in acest moment, tina noastra este sa ne dezvoltam”, a declarat pentru Business Standard Carabulea. Acesta controleaza 35,82% din BCC, potrivit ultimelor informatii. Banca Transilvania este una dintre principalele tinte ale bancilor straine care vor sa intre pe piata bancara romaneasca. Ambele banci sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), actiunile acestora avand de la inceputul acestui an o valoare de circa 60%, in urma scaderilor provocate de criza creditelor subprime din SUA, inceputa in urma cu un an. Valoarea de piata a Bancii Transilvania a ajuns, in sedinta de vineri a BVB, la 573 milioane de euro, in timp ce BCC are o capitalizare bursiera de aproape 110 milioane de euro. La sfarsitul lunii iunie au aparut informatii in media, potrivit carora Commerzbank, a doua mare banca germana din punct de vedere al activelor, ar discuta preluarea Bancii Carpatica, al carei actionar principal este omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, informatiile fiind infirmate de acesta. “Avem intentii serioase de a construi aici. In Romania se poate construi durabil, motiv pentru care nu avem intentii sa dam banca pe mana strainilor”, a declarat Nicolae Hoanta, presedintele Bancii Carpatica, cu ocazia lansarii a doua fonduri de investitii, administrate de Carpatica Asset Management. Acesta a mai precizat ca pentru perioada urmatoare se asteapta la castiguri mai mici pentru banci si venituri in scadere, iar grupurile financiare mari s-ar putea satura de Romania si vor cauta plasamente in alte parti. Pentru primul semestru, seful BCC se asteapta la o crestere de sub 10% pentru creditele acordate. “Am crescut creditarea numai pe creditele imobiliare cu garantii si ne-am axat pe creditarea corporatiilor, unde vrem o expunere de 30%, pentru ca acestea pot face mai bine fata socurilor”, a precizat Hoanta. Portofoliul de credite acordate de Banca Carpatica a ajuns, la sfarsitul anului trecut, la 1,284 miliarde lei (355,6 milioane de euro), cu 55% peste volumul de la finalul anului precedent, de 829 milioane de lei (245,1 milioane de euro). Anul trecut, Banca Carpatica si-a extins reteaua in Bucuresti de la 10 la 26 de unitati, in conditiile in care “Bucurestiul ramasese in urma”, potrivit oficialilor bancii, si a ajuns la nivelul intregii tari la 241 de unitati, jumatate din reteaua Bancii Transilvania. Banca Comerciala Carpatica a obtinut, in primul trimestru al acestui an, un profit brut de 2,6 milioane de lei (0,7 mil. euro), in crestere de peste patru ori fata de rezultatul obtinut in perioada similara din 2007. Pe de alta parte, Banca Transilvania a obtinut in primele sase luni ale acestui an un profit net de 111,43 milioane de lei (30,36 milioane de euro), in crestere cu 40% fata de acelasi interval din 2007, pe fondul unui avans al veniturilor cu 30%, arata rezultatele preliminare si neauditate ale bancii. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a intrat in actionariatul BT in 2001, cu o participatie de 15%, fiind astfel cel mai important actionar al acesteia. Anul trecut, pe piata circulau zvonuri potrivit carora BERD ar fi fost interesata de preluarea unui pachet de actiuni in cadrul BCC. Banca Transilvania este una dintre cele mai vizate banci din Romania pentru achizitii, in conditiile in care aceasta nu se afla inca sub controlul unui grup financiar international. In ultimul an, Banca Transilvania s-a capitalizat printr-o majorare de capital in valoare de 121 milioane de euro si si-a vandut participatia la Asiban si BT Asigurari. ofertant Banca Transilvania ] CEO Robert Rekkers Active 2007: 3,84 mld. euro Profit net 2007: 94,3 mld. euro Retea teritoriala: 500 actionari: 14,98% berd 85,02% Alti actionari (Printre care Horia Ciorcila, unul dintre fondatori, si Robert Rekkers, CEO Banca Transilvania) tinta BC Carpatica ] CEO Nicolae Hoanta Active 2007: 634 mil. euro Profit net 2007: 2,5 mil. euro Retea teritoriala 2007: 243 actionari: 35,82% Ilie carabulea 9,99% albu aurel 9,84% tanase corneliu 7,87% olivo lucio 6,53 olivo gian antonio 29,94 altii Sursa: Business Standard, 14 iulie 2008. -
La Bursă, nimeni nu vinde, nimeni nu cumpără
Curierul National
___
'... cu efecte directe asupra prețului de tranzacționare a petrolului brut, a sintetizat situația Gabriel Necula, director adjunct de operațiuni la Prime Transaction.
11.07.2008
-
Olandezii de la MEI acumuleaza Imotrust si Condmag
ZF RO - FONDURI MUTUALE ARCV COMI
___
Fondul olandez de investitii Middle Europe Opportunity Fund (MEOF), administrat de Middle Europe Investment, si-a intensificat in ultimele zile achizitiile pe Bursa, cumparand peste 0,5 mil. titluri ale companiei imobiliare Imotrust Arad (ARCV), pentru care a platit circa 171.000 de lei (47.500 de euro). Tranzactiile s-au derulat la preturi cuprinse intre 0,337 si 0,35 lei/actiune. Un alt fond al companiei olandeze, MEI Roemenie en Bulgarije, a intrat in actionariatul companiei in luna noiembrie a anului trecut, cand a achizitionat un pachet de 5% din actiunile Imotrust. Cumpararile din ultima perioada vin in contextul in care titlurile companiei imobiliare au inregistrat in ultimele luni una dintre cele mai mari scaderi de pe Bursa. Astfel, de la inceputul lunii decembrie si pana in prezent, valoarea de piata a Imotrust a scazut de peste trei ori, ajungand ieri la nivelul de circa 30 mil. euro. In ultimele luni, MEOF a mai achizitionat si circa 420.000 de actiuni ale constructorului de magistrale Condmag Brasov (COMI), pentru care a platit in total 336.000 de lei (circa 93.400 de euro). Pretul de achizitie a acestor titluri a variat intre 0,69 si 0,94 lei/actiune. Fondul strain a inceput sa cumpere actiuni Condmag inca de la inceputul acestui an, in ultimele saptamani acestea devenind tot mai dese. In luna iulie a anului trecut, cand Bursa atingea maximele, MEI a vandut un pachet de 1,5 mil. actiuni Condmag la un pret de peste doua ori mai mare, respectiv de 2,06 lei/actiune. MEI a intrat in actionariatul companiei in urma cu doi ani de zile, cand a cumparat, prin intermediul fondurilor pe care le administreaza, un pachet de 5% din actiunile Condmag. De la inceputul acestui an, actiunile Condmag s-au depreciat cu circa 50%, pe parcursul sedintei de ieri acestea fiind tranzactionate la un pret de 0,73 lei/actiune. Fondul olandez a inceput in ultimele zile sa cumpere si actiuni Prospectiuni Bucuresti (PRSN), la un nivel de pret de circa 0,62 lei/actiune, pachetele fiind totusi nesemnificative. Aceasta in conditiile in care din luna ianuarie a acestui an, moment in care si-a constituit o participatie de 6,15% din companie, in ciuda scaderilor accentuate a titlurilor Prospectiuni in aceasta perioada, fondul nu a fost tentat sa intre la cumparare. Actiunile Prospectiuni s-au depreciat numai de la inceputul acestui an cu 50%, ajungand ieri la nivelul de 0,59 lei/actiune. MEI mai detine pe piata din Romania un pachet de aproape 6% din actiunile Rompetrol Well Services (PTR), un pachet asemanator la Romcarbon Buzau, precum si pachete mai mici la Iproeb Bistrita (IPRU) si SIF Oltenia. Sursa: Ziarul Financiar, 11 iulie 2008 -
Consiliul Concurentei a aprobat preluarea Simcor Oradea de catre Macon Deva
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Tranzactia in valoare de 53 de milioane de euro dintre Macon Deva, companie detinuta de fondul de investitii polonez Enterprise Investors, si Simcor Oradea, grup controlat de oamenii de afaceri Stache Lutz si Mihai Voiculescu, a fost aprobata in urma cu doua zile de catre Consiliul Concurentei, potrivit reprezentantilor Enterprise Investors. 'Ieri (in urma cu doua zile - n.r.) a fost aprobata tranzactia de catre Consiliul Concurentei, care a stabilit ca nu este vorba de o concentrare economica periculoasa. Incepand cu luna august Macon va prelua managementul companiei Simcor, insa mai multe detalii vom da la sfarsitul lunii', a declarat pentru ZF Cristian Nacu, partener al fondului de investitii polonez Enterprise Investors. In urma acestei tranzactii care a fost semnata in luna aprilie, Macon Deva a devenit cel mai mare producator de BCA de pe piata locala, unde mai activeaza companii precum Celco Constanta, Prefabricate Vest, Elpreco Craiova (preluat de irlandezii de la CRH) sau Prefab Calarasi. Actionarii Simcor au scos la vanzare sapte firme din grup, respectiv Simcor (SIOR), Simbeton (SIOB), Simterac, Simcor Var, Simcor Management, Simpromat si Simsped, primele doua fiind listate pe piata RASDAQ. Actiunile SIOR, cea mai mare companie a grupului, au crescut cu 25% in ultima saptamana, capitalizarea acesteia ajungand la 20 mil. euro. Cele sapte firme sunt specializate in productia sau comercializarea materialelor de constructii, BCA, var, mortar si adezivi, prefabricate din beton, plase sudate, stalpi electrici si pavaje, seminee, cosuri de fum si cahle de teracota. Grupul Simcor a realizat anul trecut o cifra de afaceri anuala de 57 de milioane de euro, in scadere cu circa 7%. Simcor detine doua fabrici de beton celular autoclavizat (BCA), la Oradea si Suceava, cu o capacitate totala de 315.000 de metri cubi pe an, precum si doua unitati de productie a varului, la Targu-Jiu si Medgidia. Cele doua fabrici de var au o capacitate totala de 230.000 de tone pe an. De asemenea, grupul are o unitate de productie a cahlelor in localitatea Vadu-Crisului din Bihor. Macon a fost preluata integral de Enterprise Investors in 2006, printr-o tranzactie de 35 de milioane de euro. Producatorul de materiale de constructii estimeaza in acest an afaceri de cel putin 50 de milioane de euro, in crestere cu 25%, pe fondul majorarii consumului de materiale de constructii. Compania va investi anul acesta 7 milioane de euro in modernizarea proceselor de fabricatie si in cresterea calitatii produselor BCA, vata minerala bazaltica si prefabricate din beton. Sursa: Ziarul Financiar, 11 iulie 2008 -
Voestalpine cumpara 96 ha de teren la Agigea de la austrieci si englezi
Business Standard
___
Voestalpine, grupul austriac care ar putea investi in zona Agigea-Constanta peste 5,5 mld. euro intr un combinat siderurgic, a contractat 96,4 ha din cele aproximativ 600 ha necesare companiei pentru a derula investitia, au declarat surse din cadrul autoritatilor implicate in negociere. Voestalpine a incheiat o promisiune de vanzare pentru cel mai mare lot de terenuri din zona Agigea (Sat Lazu) cu firme controlate de doua fonduri de investitii, Arca si Chayton, in spatele carora se afla investitori austrieci si britanici. Sursele citate afirma ca Voestalpine ofera pentru achizitia de terenuri bani luand in calcul valoarea de piata a zonei, intre circa 20 si 90 de euro/mp, in functie de amplasament. Compania cauta initial un teren de aproximativ 700‑1.000 de hectare, insa, potrivit sursei citate, acestia si‑au schimbat intreg proiectul in asa fel incat sa coincida cu cele aproximativ 600 de hectare disponibile in zona. Peter Schiefer, reprezentant corporate communications Voestalpine, declara pentru Business Standard, acum ca?teva saptamani ca terenurile din Romania sunt cele mai scumpe dintre cele vizate de concernul austriac Voestalpine, comparativ cu cele din Turcia, Bulgaria si Ucraina. Grupul austriac si-a anuntat acum doua saptamani, intentia de a plati proprietarilor de terenuri din zona Constanta-Agigea 5% din valoarea terenurilor, pentru ca acestia sa nu creasca pretul loturilor. Potrivit aceleiasi surse din cadrul comisiei interministeriale, in prezent, reprezentanti ai grupului austriac negociaza in continuare in zona Agigea-Constanta, cu cei peste 100 de proprietari ai terenului de aproximativ 600 de hectare, pretul de vanzare‑cumparare. Proprietarii contactati de Business Standard au declarat ca au avut discutii cu reprezentantii grupului austriac, care au oferit intre 22 si 29 de euro pe metru patrat pentru terenul vizat. C. Nadir, un proprietar care detine 20 de hectare, a declarat pentru Business Standard ca a avut discutii acum doua zile cu reprezentantii Voestalpine, care i-au oferit 29 de euro pe metru patrat, pret care l-a nemultumit. “Nu vand sub 120 de euro metrul patrat”, a precizat Nadir. Dumitru Caraman, proprietarul a 44,8 hectare din acest teren, a declarat pentru Business Standard ca a primit o oferta de la grupul austriac de 22 de euro pe metru patrat. “Nu voi vinde pana ce terenul nu va ajunge la 150-200 de euro pe metru patrat”, a precizat Dumitru Caraman. Terenul se afla, in cea mai mare parte, pe raza satului Lazu, aproximativ 100 de hectare fiind puse la dispozitie de catre port, iar circa 100 de hectare apartin de orasul Constanta. Fostul primar al comunei Agigea, Ion Ionita, a declarat pentru Business Standard ca acele terenuri sunt deja vandute, la a treia sau a patra mana, iar pretul de pornire este de cel putin 60 de euro pe metru patrat. Actualul primar al comunei Agigea, Cristian Carjaliu, a declarat pentru Business Standard ca a avut discutii cu reprezentantii companiei, insa acestea nu s-au concretizat inca. Primarul a achizitionat aproximativ patru hectare, acum cativa ani, in acest perimetru. “Spre deosebire de celelalte parcele, terenul pe care il detin este intravilan. Nu mi s-a facut inca nicio oferta, insa pretul de pornire este de 200 de euro pe metru patrat”, a precizat primarul comunei Agigea, Cristian Carjaliu. In cazul in care negocierile se vor concretiza, Voestalpine va deveni cel mai mare investitor direct in Romania, devansand Erste Bank (actionarul majoritar al BCR) si OMV (care controleaza Petrom). Voestalpine este deja prezent in Romania, prin intermediul Elmsteel, subsidiara britanica a grupului austriac, care detine, din 2004, o fabrica la Satu Mare. Unitatea produce 50 milioane de tuburi de otel anual, pentru industria auto. Grupul a anuntat, in luna octombrie a anului trecut, ca va incepe, in 2008, la Giurgiu, constructia unui centru de servicii, in care va prelucra tabla si alte materiale pentru clientii companiei austriece, printr-o investitie de 18 milioane de euro. Potrivit informatiilor furnizate de companie, grupul Voestalpine are venituri care depasesc zece miliarde euro si peste 40.000 de angajati in intreaga lume, mai mult de jumatate din acest numar desfasurandu-se in afara Austriei. Grupul este format din 300 de companii de productie si vanzari, aflate in peste 60 de tari. Prin produsele sale de foi de otel, Voestalpine este unul dintre partenerii de top din Europa pentru industria de masini, electrocasnice si cea energetica. Sursa: Business Standard, 11 iulie 2008
Pagina