05.09.2008
-
Atelierele CFR Grivita, afaceri duble
Business Standard ATRD
___
Atelierele CFR Grivita (ATRD) au obtinut, in primul semestru al anului, un profit net de 4,59 milioane de lei (1,25 milioane de euro), de circa sase ori mai mare decat in aceeasi perioada din 2007, pe fondul dublarii afacerilor, potrivit comunicatului remis miercuri pietei Rasdaq. Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 91% in intervalul ianuarie-iunie al acestui an, la 68,05 milioane de lei (18,54 milioane de euro), comparativ cu perioada echivalenta din 2007. Societatea este specializata in constructia si repararea materialului rulant. Sursa: Business Standard, 05 septembrie 2008 -
Sinergiile de Grup, motorul cresterii societatii Dafora
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI DAFR
___
Sinergiile de Grup au reprezentat motoarele cresterii pentru societatea de foraj petrolier 'Dafora' Medias. Rezultatele financiare consolidate raportate de companie pentru anul 2007 reflecta un trend ascendent pentru principalii indicatori de performanta financiara. Printre cei mai importanti indicatori se numara cifra de afaceri neta a societatii ce a crescut cu 163,71% in anul 2007 comparativ cu anul 2006. 'Anul 2007 a reprezentat un an in care firmele din jurul companiei 'Dafora s-au remarcat prin consolidarea unui profit brut ce prezinta o variatie pozitiva de 78,34% fata de 2006, element de natura a semnala inscrierea ferma in categoria liderilor de piata (autohtona si nu numai) din fiecare segment de activitate in care suntem prezenti', au declarat reprezentantii companiei intr-un comunicat de presa. Compania de foraj petrolier 'Dafora' Medias are in prezent un capital social de 97,35 milioane lei, impartit in 973.577.335 de actiuni, cu valoarea nominala de 0,1 lei. Actionarii principali ai societatii sunt Gheorghe Calburean, cu 48,17%, Dafora Group, cu 7,46% si Julius Baer International Equity Fund, cu 6,8% din totalul actiunilor. Titlurile 'Dafora' sunt listate la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti sub simbolul DAFR, de la data de 6 decembrie 1996. Sursa: Bursa, 5 septembrie 2008.
04.09.2008
-
SIF-urile la BCR: sa vanda actiuni sau sa majoreze capitalul?
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Actionarii BCR va trebui sa aprobe o majorare de capital sau sa vanda din participatiile detinute pentru ca banca sa intruneasca conditiile de listare la Bursa, programata pentru anul viitor, spune Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF Oltenia si reprezentant al SIF-urilor in Consiliul de Supraveghere al BCR. 'In prezent, banca nu este pregatita pentru listare pentru ca nu intruneste conditia legata de numarul de actionari, astfel ca vom decide impreuna cu actionarul majoritar ce modalitate va fi adoptata: majorare de capital sau vanzare de actiuni', a declarat Ciurezu pentru ZF. Conditiile de listare pentru categoria 1 a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) spun ca actiunile emitentului trebuie sa fie din aceeasi clasa, iar dispersia acestora sa fie de cel putin 25% din numarul total de actiuni, catre cel putin 2.000 de actionari. Celelalte cerinte fac referire la valoarea capitalurilor proprii din ultimul exercitiu financiar care trebuie sa fie de cel putin 8 milioane de euro, si ca emitentul sa fi obtinut profit net in ultimii doi ani si sa prezinte un plan de dezvoltare pentru cel putin urmatorii doi ani calendaristici. Actionarul majoritar al BCR, Erste Bank, a reconfirmat in aceasta vara ca intentioneaza sa-si respecte angajamentul asumat prin contractul de privatizare de a lista BCR in termen de trei ani, adica pana in toamna lui 2009, desi austriecii nu sunt incantati de perspectiva de a avea doua banci listate in paralel - Erste si BCR. Cele cinci societati de investitii financiare (SIF-uri) au cumulat 30,1175% din actiuni. Actionari minoritari sunt, printre altii, fondul olandez de investitii MEI-Roemenie En Bulgarije Fonds NV cu 0,02%, Middle Europe Opportunity Fund II NV cu 0,018%, Actinvest SA cu 0,0020%, Certinvest cu 0,0001%. Persoanele fizice detin 0,66% din capitalul bancii. 'Poate unul din cele mai importante proiecte ale BCR este listarea, programata pentru 2009. Speram ca situatia conditiilor de piata sa nu fie potrivnice si ca listarea sa nu fie amanata', a declarat Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana. Cele cinci SIF-uri sunt reprezentate in Consiliul de Supraveghere prin Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania, si Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF Oltenia, incepand din 27 august. SIF Oltenia are 6,117% din actiunile BCR, iar celelalte SIF-uri cate 6%. Numirea celor doi reprezentanti a avut loc dupa o pauza de mai bine de un an in care SIF-urile nu si-au putut ocupa cele doua locuri alocate din cauza neindeplinirii unor prevederi statutare care au fost modificate de AGA din august. Cu toate acestea, SIF-urile nu intra in Consiliu cu obiective deosebite sau proiecte concrete privind evolutia BCR. 'Este destul de devreme pentru a ne pronunta asupra unor proiecte. Banca a inregistrat rezultate foarte bune in ultimul an, interval in care SIF-urile nu au fost reprezentate in Consiliu. Suntem multumiti de evolutia bancii si in functie de rezultatele financiare, nevoile de capital si necesarul de lichiditate vom lua in calcul propunerea alocarii de dividende peste pragul de 40%', a spus Petre Szel, presedintele SAI Muntenia Invest, societatea care administreaza SIF Muntenia. Alocarea de dividende peste pragul de 40% din profitul net al bancii va fi luata in discutie de actionari doar daca nu vor fi afectate nevoile de finantare ale BCR. 'Trebuie sa fim constienti ca o plata mai mare in dividende ar putea afecta activitatea bancii. Astfel ca acordarea de dividende peste pragul de 40% din profitul net va fi luata in calcul doar daca nu influenteaza nevoile de finantare ale bancii', a continuat Ciurezu de la SIF Oltenia. 'Nu cred ca acordarea de dividende peste pragul de 40% din profit este posibila, pentru ca acest lucru inseamna ca vor ramane mai putini bani pentru dezvoltarea bancii. Trebuie se ne hotaram: ori taiem vaca, ori bem laptele', a conchis Cuzman de la SIF Banat-Crisana. Sursa: Ziarul Financiar, 4 septembrie 2008 -
Ciorcila spera sa faca din zece actiuni ieftine una scumpa la TLV
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Actionarii Bancii Transilvania au aprobat consolidarea valorii nominale a actiunilor de la 0,1 lei la 1 leu si programul de rascumparare a maxim 5% din actiuni in vederea stabilizarii pretului de pe Bursa. 'In urma majorarilor de capital din ultimii ani am produs un numar extrem de mare de actiuni. Practic am ajuns sa avem mai multe actiuni decat companiile mari din SUA. Acesta a fost principalul motiv pentru care am hotarat consolidarea valorii actiunilor. Credem insa ca aceasta masura va oferi si un plus de stabilitate pretului actiunilor', a declarat pentru ZF Horia Ciorcila, presedintele Bancii Transilvania. In prezent, Banca Transilvania are 10,291 de miliarde de actiuni cu valoarea nominala de 0,1 lei. Dintre companiile listate pe Bursa de la Bucuresti doar Petrom (SNP) si Rompetrol Rafinare (RRC) au mai multe actiuni, cu 56,64 mld. actiuni, respectiv 21,1 mld. actiuni. In comparatie, Citibank si Bank of America, doua dintre cele mai mari banci din SUA, au in jur de 5 mld. actiuni. In cadrul operatiunii de consolidare, actionarii Bancii Transilvania vor primi o actiune cu valoarea nominala de 1 leu pentru fiecare 10 actiuni detinute la data de inregistrare, stabilita pentru 19 septembrie, numarul total de actiuni urmand sa se reduca la circa 1,05 miliarde. Teoretic, aceasta operatiune nu are niciun efect asupra capitalizarii bancii, astfel ca pretul actiunilor pe Bursa ar trebui sa creasca de 10 ori, de la circa 0,3 lei in prezent la aproape 3 lei. Ultima operatiune de acest fel de pe Bursa a fost derulata de catre BRD in 2005. Cea mai mare banca listata a realizat atunci o operatiune mai complexa in cadrul careia a realizat o majorare de capital, prin marirea valorii nominale a actiunilor de la 0,3 lei la 0,5 lei, concomitent cu o consolidare a valorii actiunilor de la 0,5 lei la 1 leu. Titlurile BRD au fost suspendate atunci de la tranzactionare timp de doua luni, la revenirea pe Bursa capitalizarea bancii crescand cu 30% peste valoarea anterioara. Atunci insa Bursa se afla pe un trend ascendent, iar celelalte actiuni din piata crescusera destul de mult cat timp BRD a fost suspendata. Actionarii Bancii Transilvania spera insa sa mai urce valoarea de piata a titlurilor prin programul de rascumparare si stabilizare. Potrivit unei decizii a AGA, Consiliul de Administratie a fost mandatat sa rascumpere pana la 5% din titlurile bancii pe o perioada de 18 luni, la preturi cuprinse intre 0,28 lei si 0,4 lei, respectiv 2,8 lei si 4 lei dupa consolidare. Prin acest program, conducerea bancii isi propune practic sa aduca valoarea actiunilor peste nivelul de 0,4 lei/actiune, dupa ce titlurile au pierdut circa 45% de la inceputul anului. 'N-am stabilit inca detaliile programului de rascumparare. Mai intai trebuie sa asteptam publicarea hotararilor AGA in Monitorul Oficial, dupa care mai trebuie parcurse cateva etape. Important e ca am luat aceasta hotarare, iar actionarii s-au aratat incantati de aceasta masura', a spus Ciorcila. El mai spune ca fondurile pentru rascumpararea actiunilor vor fi asigurate din profitul inregistrat in acest an. 'Avem deja un profit brut de circa 75 de milioane de euro din vanzarea Asiban la care se adauga profitul din primul semestru. Putem cumpara oricat intre 0 si 5% din actiuni si oricand pe o perioada de 18 luni', a precizat Ciorcila. Valoarea programului de rascumparare este de maxim 59 mil. euro, luand in calcul pachetul maxim de 5% si limita superioara de pret de 0,4 lei/actiune. Banca a obtinut in primul semestru un profit net de 111,4 mil. lei (30,3 mil. euro), in crestere cu 40% fata de perioada similara a anului trecut. Capitalizarea Bancii Transilvania se ridica in prezent la circa 890 mil. euro, luand in calcul si cele circa 305,5 milioane de actiuni din majorarea cu aporturi in numerar derulata in acest an, care nu au fost inca inregistrate la Depozitarul Central. Sursa: Ziarul Financiar, 4 septembrie 2008 -
Ministerul Transporturilor va demara in acest an procedura de listare a opt companii din portofoliu
HotNews.ro
___
Ministerul Transporturilor (MT) are in vedere demararea in acest an a procesului de listare pe piata de capital a unor pachete de 5% din actiunile a opt societati din portofoliu, conform strategiei sectoriale pe termen mediu privind descentralizarea MT aprobata miercuri de Executiv. Printre companiile avute in vedere se numara si societatile care administreaza aeroporturile Otopeni si Baneasa. De asemenea, societatile care administreaza aeroporturile din Constanta si Timisoara, Compania Nationala 'Administratia Canalelor Navigabile' Constanta, Compania Nationala 'Administratia Porturilor Dunarii Maritime' Galati si Compania Nationala 'Administratia Porturilor Dunarii Fluviale' Giurgiu si Compania Nationala 'Administratia Porturilor Maritime' Constanta. Totodata, MT mai are in vedere privatizarea societatilor Viastar Bucuresti, Stard Fetesti si SN Transport Feroviar de Marfa CFR-Marfa. Autoritatile locale ar putea administra Metrorex, Aeroportul Timisoara si operatorii portuari din Galati si Giurgiu In strategia sectoriala pe termen mediu privind descentralizarea MT se mai prevede transferarea catre autoritatile administratiei publice locale a administrarii companiei Metrorex, Aeroportului International Timisoara, si a Regiei Autonome 'Administratia Zonei Libere Sulina'. 'Aceste societati sunt structuri autonome cu personalitate juridica care-si acopera, cu exceptia Metrorex, cheltuielile din venituri proprii, iar transferul administrarii lor catre administratia publica locala nu implica pentru MT sau autoritatile administratiei publice locale cheltuieli suplimentare de organizare, ci numai modificari ale cadrului legislativ–organizatoric si functional', se arata intr-un comunicat al Guvernului. Alte societati pentru care se doreste transferarea sunt Administratia Porturilor Dunarii Maritime Galati, care administreaza infrastructura portuara apartinand domeniului public al statului din porturile fluvio-maritime Tulcea, Galati si Braila si a celorlalte porturi de pe sectorul de Dunare cuprins intre porturile Tulcea si Harsova si Administratia Porturilor Dunarii Fluviale Giurgiu, care administreaza infrastructura portuara apartinand domeniului public al statului din porturile situate pe sectorul de Dunare cuprins intre porturile Cernavoda si Moldova Veche. Pentru unele porturi se analizeaza posibilitatea trecerii infrastructurii portuare care apartine domeniului public al statului, in administrarea autoritatilor publice locale din orasele respective. Sursa: HotNews, 4 septembrie 2008 -
Profit in crestere de 4 ori pentru Electromagnetica, in S1
DailyBusiness.ro ELMA
___
Electromagnetica (ELMA) a inregistrat in primele sase luni din acest an un profit net de 17,38 milioane lei (4,7 milioane euro), de patru ori mai mare decat cel din aceeasi perioada a anului trecut, pe fondul avansului afacerilor cu 68%. Afacerile Electromagnetica au avansat in primul semestru al acestui an cu 68%, la 177,05 milioane lei (48,24 milioane euro), dupa ce in intervalul echivalent din 2007 a afisat o cifra de afaceri de 105,44 milioane lei, potrivit comunicatului remis miercuri pietei Rasdaq. Veniturile companiei au sporit cu 67,8% in intervalul ianuarie-iunie, la 178,84 milioane lei (48,73 milioane euro), fata de perioada similara din 2007,cand incasarile au insumat 106,6 milioane lei. Cheltuielile societatii s-au majorat in primul semestru intr-un ritm mai lent, de 56,3%, pana la 158,4 milioane lei (43,16 milioane euro). Electromagnetica Bucuresti are un capital social de 33,8 milioane lei, divizat in 146,96 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 0,23 lei. Actionarii principali ai companiei sunt Asociatia salariatilor, cu 35,25%, si SIF Oltenia, cu 10,11% din totalul actiunilor, potrivit datelor afisate pe Bursa. Valoarea de piata a companiei este de 273,8 milioane lei (77,2 milioane euro), conform ultimei cotatii de 0,81 lei, inregistrata in cadrul sedintei de tranzactionare de miercuri. Titlurile societatii se tranzactioneaza la prima categorie a pietei Rasdaq, sub simbolul ELMA. Sursa: Daily Business, 4 septembrie 2008 -
Bere Azuga si-a redus participatia la producatorul de apa minerala Perla Covasnei
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Firma Bere Azuga (BEGY) a ramas cu o participatie de 32,97% la Perla Covasnei, dupa ce a vandut 255.000 de actiuni, reprezentand 5,1% din capitalul firmei, si a cesionat 95% din partile sociale pe care le detinea la un actionar minoritar al producatorului de apa minerala, informeaza Mediafax. 'In data de 28 august, Bere Azuga a cesionat, pentru suma de 420.000 de lei, 95% din partile sociale ale lui Mixt Elis SRL, care detine 12,56% din actiunile Perla Covasnei. In data de 29 august Bere Azuga a vandut pe Bursa de Valori Bucuresti un numar de 255.000 de actiuni ale Perla Covasnei, reprezentand 5,1% din capitalul social al acestei societati. Ca urmare a acestor tranzactii, Bere Azuga mai detine 32,97% din actiunile emise de Perla Covasnei', se arata intr-un comunicat al producatorului de bere, transmis Bursei. Bere Azuga a anuntat in luna iulie ca a devenit actionar majoritar la Perla Covasnei, dupa ce a cumparat un pachet de 38% din actiuni de pe RASDAQ si a preluat aproape integral un actionar minoritar, Mixt Elis, cu o participatie de 12,56%, valoarea totala a tranzactiilor ridicandu-se la 1,2 mil. euro. Omul de afaceri Valerii Moraru detine direct 40,31% din capitalul Bere Azuga, el controland inca 21,36% din actiunile producatorului de bere prin intermediul firmei Rombas Trans International. Sursa: Bursa, 4 septembrie 2008 -
SIF-urile: Minunea a durat doar două zile
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Alin Brendea: Trebuie să mai treacă multe ședințe de tranzacționare ca să putem ști dacă vorbim de o creștere
03.09.2008
-
Transelectrica: Dupa un an foarte bun vine unul slab
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
'Daca lucrurile nu se schimba in ceea ce priveste modul de reglementare o sa o alterneze tot asa, un an cu rezultate exceptionale si altul cu rezultate mai slabe', spune Razvan Purdila, seful directiei de strategie, cooperare internationala si piata de capital din cadrul Transelectrica. Aceasta deoarece Transelectrica are cea mai mare parte a veniturilor si cheltuielilor reglementate, iar orice depasire a nivelurilor stabilite cu Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) se deduce sau se adauga la veniturile si costurile anului urmator. Aceasta este principala explicatie pentru scaderea puternica a profitului Transelectrica anul trecut si pentru cresterea la fel de spectaculoasa anul acesta. Compania a inregistrat in primul semestru din acest an un profit net de 115,5 mil. lei (31,4 milioane de euro), de peste doua ori mai ridicat decat cel consemnat in perioada similara a anului trecut, pe fondul unor afaceri in crestere cu 29,5%, pana la 1,35 mld. lei (367,8 mil. euro). In 2007, profitul net al Transelectrica s-a redus de peste cinci ori, ajungand la 50,3 mil. lei (15 mil. euro), dupa ce compania a inregistrat cheltuieli mai mari cu congestiile din sistemul de transport care nu i-au fost recunoscute de catre ANRE decat in anul urmator. Veniturile din transportul de energie electrica ale companiei au urcat in primul semestru cu 13,5% fata de aceeasi perioada, pana la 457,3 mil. lei (124,6 mil. euro) si au fost mai mari cu aproape 5% decat cele bugetate de companie. De asemenea, veniturile din alocarea capacitatii de interconexiune obtinute ca urmare a procesului de licitare a capacitatii disponibile au urcat de peste doua ori in prima jumatate a anului, ajungand la 73,1 mil. lei (19,9 mil. euro), cu 32,5% peste buget. Compania estimase ca, pe fondul deprecierii leului fata de euro, care a afectat serios profitul companiei anul trecut, va inregistra pierderi din diferente nefavorabile de curs de 31 mil. lei, insa stabilitatea cursului a facut ca acestea sa fie de numai 14 mil. lei in prima jumatate a anului. Analistii spun ca din din cauza cantitatii mai mari livrate in aceasta perioada, peste cea reglementata, profitul companiei va fi influentat negativ anul viitor. Cu toate acestea, exista si premize care vor conduce la cresterea profitului, cum ar fi investitiile puse in functiune, care maresc baza de activitate reglementata (BAZ), asupra careia ANRE fixeaza o limita in ceea ce priveste profitabilitatea transportatorului de energie. De asemenea, reprezentantii Transelectrica spun ca vor insista ca ANRE sa majoreze valoarea BAZ cu 5%, ca urmare a reevaluarii activelor derulata de companie la finele anului anterior, evaluare care nu a fost luata in calcul la majorarea tarifelor actuale. Transelectrica a primit pana in prezent cereri pentru racordare la sistem a centralelor eoliene cu o capacitate cumulata de peste 12.000 de MW. 'Conform ultimelor estimari, pentru includerea acestor capacitati in sistem am avea nevoie sa crestem investitiile cu 20-25% in actuala perioada de reglementare si cu o cifra asemanatoare in urmatoarea perioada de reglementare', a precizat Razvan Purdila. Compania are prevazut un program de investitii pentru perioada 2008-2012 in valoare de 600 mil. euro, astfel ca necesarul suplimentar de investitii pentru urmatorii patru ani s-ar ridica la 120-150 mil. euro. Sursa: Ziarul Financiar, 3 septembrie 2008 -
Comnord Bucuresti: Profit semestrial in scadere cu o treime
Wall-Street.ro COSC
___
Firma de constructii Comnord Bucuresti (COSC) a afisat in primul semestru al acestui an un profit net de 9,9 milioane lei, cu 29% mai mic fata de cel din aceeasi perioada a anului trecut, pe fondul comprimarii afacerilor cu 27%, potrivit comunicatului transmis pietei Rasdaq. In primele sase luni ale anului trecut, Comnord obtinuse un profit net de 13,9 milioane lei. Afacerile companiei au scazut cu 27% in prima jumatate a acestui an, la 95,29 milioane lei (25,9 milioane euro), comparativ cu intervalul echivalent din 2007, cand acestea au fost de 130,33 milioane lei. Compania Comnord Bucuresti este specializata in constructii de cladiri si lucrari de geniu civil si are un capital social de 4 milioane lei, divizat in 40 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,10 lei. Actionarul majoritar al Comnord este Sorin Creteanu, cu o participatie de 54,22%. Naveco Ltd detine 31,36% din actiuni. Compania are o capitalizare de 360,1 milioane lei (101,9 milioane euro), conform ultimei cotatii de 9 lei, stabilita in cadrul sedintei de tranzactionare de marti. Titlurile Comnord se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul COSC. Sursa: Wall-Street, 3 septembrie 2008
Pagina