20.06.2007
-
Titlurile de stat concureaza depozitele bancare
Cotidianul
___
Dobinda oferita de obligatiunile de stat pe trei ani vindute de trezorerie in luna mai 2007 a fost de 7,15% pe an, asta dupa ce la licitatia organizata in ianuarie, statul a vindut obligatiuni la un randament mediu de 6,61% pe an. Daca am compara primul randament cu dobinda de la depozitele bancare, constatam ca titlurile de stat garanteaza, in medie, aproape aceleasi randamente.
Avantajele investitiei in titluri de stat sint multiple. Pe de-o parte, e vorba despre dobinda oferita, care va ramine la acest nivel in urmatorii trei ani. Pe de alta parte, titlurile de stat reprezinta unul dintre cele mai sigure plasamente si cea mai solvabila garantie. Orice banca accepta garantarea unui imprumut cu titluri de stat. Dezavantajul este dat in schimb de suma investita. De regula, limita minima impusa de banci in privinta investitiei este de circa 30.000 de euro.
Titlurile de stat pot fi cumparate in prezent de catre o persoana fizica de la banca. Astfel, in timp ce Ministerul Finantelor Publice anunta emisiunea de obligatiuni, bancile cumpara pachete de obligatiuni, prin licitatie sau tranzactionare directa. Apoi ele vind titlurile de stat catre clientii lor, persoane fizice sau persoane juridice.
Persoana care doreste sa cumpere obligatiuni trebuie sa aiba deschise la banca un cont de titluri de stat si unul de cash. In momentul in care clientul se decide sa investeasca o anumita suma in obligatiuni indica bancii sa transfere o parte din banii din contul cash in contul de titluri de stat. Prin acest transfer, banca vinde clientului un pachet de titluri de stat, reprezentind contravaloarea sumei respective.
Sursa: Cotidianul, 20 iunie 2007.
19.06.2007
-
Petrom va deveni cel mai mare producator independent de energie
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Petrom, cea mai mare companie romaneasca, va deveni unul dintre cei mai mari producatori de energie electrica locali dupa finalizarea investitiei de 500 mil. euro intr-o centrala electrica pe gaze cu o capacitate de 860 de MW.
Potrivit reprezentantilor Petrom, doar 20% din productia de energie va fi utilizata pentru nevoile interne ale companiei, atat pentru rafinarii, cat si pentru partea de explorare si productie, restul urmand sa fie distribuit in sistemul national de energie. Practic, ceea ce urmeaza sa vanda Petrom pe piata libera a energiei echivaleaza cu productia unui reactor nuclear al centralei de la Cernavoda, adica cu aproximativ 9% din productia totala de energie a Romaniei. Daca ar vinde energia in banda (catre un consumator care are acelasi consum de energie indiferent de intervalul orar), Petrom va realiza castiguri de peste 300 de milioane de euro anual din vanzarea de energie, luand in calcul un pret mediu al MW/h vandut de 170 de lei pe MW/h. Potrivit ultimilor declaratii ale reprezentantilor Petrom in legatura cu acest proiect, compania deja discuta cu marii clienti industriali care ar putea deveni viitori cumparatori.
Executia proiectului va debuta odata cu inceputul anului viitor, iar finalizarea constructiei este programata pentru anul 2010. Centrala se va afla in incinta rafinariei Petrobrazi.
'Piata energetica este marcata de schimbari structurale majore, in special in tarile in care capacitatile de generare sunt invechite, urmand a fi inlocuite de altele mai putin poluante, cu emisii de carbon mult reduse. Abordarea pietei energiei electrice intr-un astfel de context este pentru Petrom, unul dintre principalii producatori de gaze din Romania, o oportunitate deosebita. Acest proiect se inscrie pe traseul de crestere strategica a Petrom si a grupului OMV, fiind una din sursele de diversificare si crestere durabila', a declarat Werner Schinhan, director general executiv adjunct al Petrom.
Centrala va fi alimentata din productia interna de gaze a Petrom care urmeaza sa fie transportate prin intermediul unei conducte apartinand Transgaz.
Reprezentantii Petrom au declarat recent ca intentiile companiei legate de piata energetica nu vizeaza doar constructia acestei centrale, ci un portofoliu de proiecte pe segmentul energiei.
'Noua centrala va contribui semnificativ la cresterea securitatii energetice a Romaniei si la reducerea impactului asupra mediului. Este un proiect dezvoltat in acord cu strategia energetica europeana si care tine seama de cerintele UE de conformitate in probleme de mediu', a adaugat Schinhan. Proiectul a fost aprobat de Consiliul de Supraveghere al Petrom din data de 15 iunie.
Petrom, aflata in portofoliul grupului petrolier austriac OMV, nu este singura companie din clubul marilor consumatori care a luat decizia de a investi in sectorul energiei electrice cu scopul securizarii surselor de alimentare. Lukoil si Rompetrol au anuntat investitii similare, dar in capacitati de productie mai mici care necesita fonduri mult mai reduse. Singurul proiect similar anuntat pana acum care intra in aceeasi liga cu cel anuntat de Petrom este termocentrala pe care intentioneaza s-o construiasca producatorul de aluminiu Alro. Reprezentantii Alro au declarat ca vor investi un miliard de dolari (750 de milioane de euro) intr-o termocentrala care va avea 1.000 MW.
Petrom a inregistrat in primul trimestru al acestui an o cifra de afaceri de 2,75 mld. lei (815 mil. euro), in scadere cu 12% comparativ cu perioada similara a anului trecut. Cea mai drastica scadere a inregistrat-o insa profitul net al companiei, care s-a diminuat cu 57% in primul trimestru pana la o valoare de 381 mil. lei (112,7 milioane de euro) fata de primele trei luni ale anului trecut.
OMV detine 51,01% din capitalul Petrom, iar Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului are o participatie de 30,86%.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 iunie 2007' -
Dafora imprumuta 55,6 milioane de lei
Business Standard DAFR
___
Compania de foraj petrolier si constructii Dafora Medias, listata pe Rasdaq, imprumuta 55,6 milioane de lei (17,17 milioane de euro) pe o perioada de zece ani, pentru refinantare, potrivit unui comunicat remis pietei Rasdaq. Dafora Medias isi va majora capitalul social cu 88 milioane de lei (27 milioane de euro), pana la 97,36 milioane de lei (29,77 milioane de euro), in urma incheierii operatiei de subscriere. Dafora Medias a obtinut anul trecut un profit net de 10,26 milioane de lei (3,18 milioane de euro), cu 58% mai mare decat in anul anterior, pe seama dezvoltarii activitatii de constructii.
Sursa: Business Standard, 19 iunie 2007 -
Oltchim negociaza preluarea Arpechim
___
Combinatul Oltchim Ramnicu Valcea negociaza cu Petrom cumpararea rafinariei Arpechim Pitesti. Conducerile celor doua companii se vor intalni joi pentru o noua runda de negocieri.
Desi Oltchim anuntase ca vrea sa cumpere atat partea de petrochimie, cat si activitatile de rafinare de pe platforma, compania Petrom nu este interesata sa vanda integral rafinaria Arpechim, ci doar active legate de activitatea de petrochimie.
'Petrom nu este dispus sa vanda rafinaria si si-a negociat rezolvarea problemelor de mediu. Pe data de 7 iunie a avut loc intalnirea la Petrom pentru preluarea petrochimiei si s-au prezentat de catre acestia activele care se vor vinde', a declarat directorul general al combinatului din Ramnicu Valcea, Constantin Roibu, citat de Mediafax. Roibu a precizat ca joi va avea loc o noua runda de discutii, pentru stabilirea limitelor de separare ale activitatilor de rafinare si petrochimie de la Arpechim.
'Oltchim va cumpara petrochimia cu bani imprumutati de la banci', a spus directorul Oltchim.
Cand autoritatile au suspendat, la sfarsitul lunii mai, autorizatia de mediu a rafinariei Arpechim, directorul Constantin Roibu declara ca o eventuala sistare a activitatii rafinariei din Pitesti ar determina reducerea la jumatate a productiei Oltchim. Pana acum, Oltchim Ramnicu Valcea este singura firma care si-a exprimat interesul pentru Arpechim. Desi a recunoscut ca ar vrea sa cumpere o rafinarie, Dinu Patriciu, patronul Rompetrol, a declarat ca nu este interesat de Arpechim.
Separare
Petrom a infiintat zilele trecute o firma, denumita Petrochemical Arges, care va prelua activitatile de petrochimie de la rafinaria din Pitesti.
Petrochemical Arges va incepe sa functioneze independent in ultimul trimestru al anului.
Potrivit lui Jeffrey Rinker, membru al Comitetului Executiv al Petrom, responsabil de activitatea de rafinare, masura este 'parte a procesului de modernizare a Petrom si urmeaza tendintele internationale in domeniu, respectiv de a separa chimia de rafinare'. 'In plus, aceasta decizie va permite managementului companiei nou infiintate sa se concentreze asupra posibilitatilor de a eficientiza si de a dezvolta aceasta activitate', a precizat Rinker. Petrochemicals Arges va include instalatia de piroliza, extractia de aro-matice, polietilena de joasa densitate si polietilena de inalta densitate, precum si o serie de facilitati logistice. Unitatea de extractie aromatice are o capacitate de 50.000 de tone pe an, iar instalatia de piroliza II poate produce pana la 200.000 de tone de etilena si 95.000 de tone de propilena pe an. Petrom a precizat ca salariatii care opereaza instalatiile petrochimice vor fi transferati catre noua companie, impreuna cu unitatile mentionate. Anul trecut, volumul vanzarilor de produse petrochimice a fost de 393.300 de tone, atat catre piata interna cat si pe pietele internationale, in Turcia, Bulgaria, Ungaria, Polonia si Europa de Vest.
Petrochemicals Arges va fi controlata de Petrom, al carei reprezentant la Petrochemical va fi Jeffrey Rinker. Noua entitate va fi condusa, in calitate de director general, de Mihai Sorescu. Arpechim este una din cele doua rafinarii operate de Petrom, alaturi de cea de la Petrobrazi. Grupul austriac OMV detine pachetul majoritar de actiuni al Petrom. Petrom desfasoara activitati in sectoarele Explorare si Productie, Rafinare si Produse Petrochimice, Gaze Naturale, precum si Comercializare si Marketing. Petrom exploateaza rezerve de petrol si gaze estimate la un miliard barili echivalent petrol, are o capacitate maxima anuala de rafinare de opt milioane tone si 593 de statii de distributie carburanti in Romania. In urma majorarii capitalului social, OMV detine 51,011 % din actiunile Petrom. Statul Roman detine 30,862 % din actiunile Petrom, Fondul Proprietatea S.A. detine 9,887%, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare 2,026%, iar 6,214 % apartin actionarilor minoritari.
Sursa: Azi, 19 iunie 2007
'
18.06.2007
-
Prospectiuni, contracte cu Petrom de 27 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE PRSN SNP
___
Prospectiuni Bucuresti (PRSN), compania de studii si lucrari geologice controlata de omul de afaceri Ovidiu Tender, va efectua lucrari pentru Petrom, in baza unui contract in valoare de 26,9 milioane de euro. Termenul de finalizare al contractului este sfarsitul acestui an.
Potrivit reprezentantilor companiei, contractul castigat cu cea mai mare companie romaneasca, aflata in portofoliul grupului petroleir austriac OMV, a fost semnat in urma participarii la o licitatie. Firma urmeaza sa presteze, pana la finele anului, lucrari de specialitate pe o suprafata de 1.210,5 kilometri, in zonele de est, vest si centrul tarii.
Compania executa lucrari geologice si geofizice pentru descoperirea, extinderea si detalierea zacamintelor de hidrocarburi, iar printre clienti figureaza Petrom, Romgaz si Amoco.
Potrivit infomatiilor furnizate de companie pietei Rasdaq, Prospectiuni a inregistrat in primul trimestru al acestui an o cifra de afaceri de 29,3 mil. lei (8,6 mil. euro) si un profit net de 4,3 mil. lei (1,2 mil. euro).
Prospectiuni a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 206,4 milioane lei (58,5 mil. euro), in crestere cu 48,3%. Profitul net al firmei a crescut de peste cinci ori, la 39,8 milioane lei (11,3 mil. euro).
Actionarul majoritar al Prospectiuni este compania Tender din Timisoara, controlata de Ovidiu Tender. In ultima perioada, Tender a vandut mai multe pachete de actiuni la Prospectiuni, in urma tranzactiilor participatia Tender SA scazand la 75,44%. Principalul motiv care a stat la baza acestei decizii a fost intentia de crestere a lichiditatii companiei. Tender a declarat atunci pentru ZF ca intentioneaza sa deruleze o majorare de capital si o splitare a valorii nominale a actiunilor de la 2,5 lei/actiune la 0,1 lei/actiune. Principalii actionari minoritari ai companiei sunt SIF Muntenia, care detine un pachet de peste 10% din actiuni, si fondul de investitii olandez MEI - Roemenie & Bulgarije, care a cumpaat de la Tender un pachet de 5% din actiuni.
Titlurile Prospectiuni au crescut de peste 7 ori de la inceputul anului, cresterea fiind sustinuta si de evolutia rezultatelor financiare raportate la sfarsitul anului trecut.
Ultimul pret la care au fost tranzactionate titlurile companiei a fost de 379 de lei. Capitalizarea bursiera a companiei este de 206 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 iunie 2007. -
Bancherii din Romania vor obtine profituri mai mici
___
Rata profitului la nivelul sistemului bancar va cunoaste, pe termen scurt, o usoara incetinire, pe fondul cresterii concurentei, reducerii marjei de dobanda si continuarii investitiilor in dezvoltarea retelelor teritoriale, a anuntat Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Printre factorii care vor afecta rata profitului se mai numara cresterea necesarului de provizioane ca efect al dinamicii creditarii si costurile legate de implementarea Acordului Basel II, se arata in ultimul raport asupra stabilitatii financiare publicat de BNR.
Potrivit acestui raport, in anul 2006 s-a realizat o consolidare a profitului net inregistrat la nivelul sistemului bancar. Pe fondul reducerii marjelor de dobanda, beneficiile institutiilor de credit s-au obtinut mai mult din volumul activitatii. Principalii indicatori de performanta financiara inregistreaza usoare deprecieri fata de perioada anterioara, insa raman la niveluri comparabile cu valorile inregistrate in tarile din regiune.
Rezultatul net agregat a inregistrat o crestere atat in termeni nominali cat si in echivalent euro. Astfel, bancile din Romania au realizat, anul trecut, un profit net de 2,2 miliarde lei (646 milioane euro), in crestere cu 10% fata de rezultatul realizat in 2005.
Profitabilitatea bancilor a fost influentata in primul rand de competitia tot mai puternica de pe piata, dar si de investitiile masive care lovesc in rata de crestere a castigurilor obtinute in sistemul bancar. Cu toate acestea, bancile romanesti continua sa obtina evolutii pozitive ale principalilor indicatori financiari comparativ cu rezultatele inregistrate in perioada similara a anului trecut.
BRD, BCR, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, Alpha Bank si Banca Tiriac sunt bancile care au inregistrat anul trecut cele mai mari profituri nete.
Situate pe un trend descrescator, marjele medii de dobanda din sistemul bancar romanesc se plaseaza totusi deasupra mediei inregistrate de sistemele bancare ale altor tari din regiune .
Veniturile nete din dobanzi, desi si-au redus ponderea in favoarea celor care nu provin din dobanzi, raman o componenta importanta (50%31) a veniturilor operationale.
Spre deosebire de anul 2005, veniturile nete din dobanzi, exclusiv cele aferente titlurilor, s-au relansat in principal pe fondul cresterii reale a veniturilor din dobanzi aferente creditelor acordate clientelei.
Un rol important in evolutia veniturilor din dobanzi l-a avut comportamentul dual al institutiilor de credit. In general, ca raspuns la aparitia unor impulsuri de natura politicii monetare, bancile au reactionat prin majorarea costurilor la creditele vechi, diminuand, pe de alta parte, dobanzile la creditele noi acordate, in scopul atragerii de noi clienti.
Veniturile din comisioane (18% in veniturile operationale) au inregistrat un ritm real de crestere de 30% depasindu-l pe cel al veniturilor operationale. In contextul maririi volumului tranzactiilor, sursele veniturilor care nu provin din dobanzi ar putea fi apreciate ca fiind stabile.
Celelalte componente ale veniturilor operationale, respectiv veniturile nete din operatiuni de schimb valutar si cele din titluri, au inregistrat ritmuri de crestere negative, diminuandu-si ponderile in total (de la 11% la 9% in cazul primei componente si de la 9% la 5% in cazul celei de a doua).
Sursa: Wall-Street.ro, 18 iunie 2007. -
Actiunile Transgaz, asteptate la Bursa
Romania libera TGN
___
Transgaz va fi cea de-a doua companie de utilitati, dupa Transelectrica, ale carei actiuni vor fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. Evenimentul, prognozat pana la sfarsitul anului, este asteptat cu mare interes de investitori, avand in vedere potentialul companiei, dar si succesul de care s-au bucurat actiunile Transelectrica.
Pentru a face o evaluare a potentialului de piata al Transgaz, putem realiza o comparatie sumara cu companiile listate pe pietele vest-europene, care desfasoara activitati in sectorul distributiei de gaze naturale si, in special, care fac parte din cosul indicelui Dow Jones 600 Utilities, indice listat la Bursa din Frankfurt. Este vorba despre E.ON, RWE din Germania, ENEL din Italia, Endesa din Spania si Centrica din Marea Britanie, companii cu cea mai mare pondere in acest indice. Pentru a avea un reper si pentru piata romaneasca, putem lua in calcul Transelectrica, drept singura companie autohtona din sectorul de utilitati listata la BVB.
Pe baza rezultatelor financiare de la sfarsitul anului 2006, raportate de aceste companii, se pot face urmatoarele calcule. Pentru fiecare euro din cifra de afaceri a acestor companii, piata platea intre 0,98 si 1,84 euro, iar pentru fiecare unitate/euro din capitalurile proprii platea la sfarsitul anului trecut intre 1,49 si 12,16 euro. Cea mai mare abatere de la medie este evident inregistrata de Centrica, care a inregistrat un rezultat negativ in 2006.
Se poate urmari tabelul respectiv si pentru ceilalti indicatori. Intr-o prima faza, putem incerca o estimare a valorii de piata a Transgaz doar pe baza indicilor/multiplilor de pret/indicatorilor calculati pentru Transelectrica. In acest caz, prin prisma activelor si capitalurilor proprii pe care le detine. O valoare de piata pentru Transgaz ar putea fi cuprinsa intre 475 si 509 milioane de euro. Valorile sunt ceva mai modeste daca urmarim indicatorii pret/profituri si pret/cifra de afaceri.
Daca folosim insa o medie a indicatorilor calculati pentru patru companii, excluzand Centrica, care, din cauza pierderilor, ar fi distorsionat rezultatul, valoarea posibila de piata pentru Transgaz creste semnificativ, depasind chiar 900 de milioane de euro, daca tinem cont de raportul pret/capitaluri proprii. Compania pare insa a sta destul de slab in ceea ce priveste rezultatele financiare, pentru ca, urmarind indicatorii pret/profit si pret/cifra de afaceri, valoarea companiei se reduce simtitor. 'Daca realizam o medie intre valorile rezultate prin folosirea celor patru multipli de pret, valoarea companiei s-ar putea situa in jurul cifrei de 500 milioane de euro, adica aproximativ jumatate din valoarea de piata pe care o are acum Transelectrica. Compania are putin peste 10 milioane de actiuni si, la un calcul sumar, pretul unei actiuni Transgaz poate fi stabilit in jurul valorii de 45-50 de euro pe actiune. Pretul de piata va trebui insa sa suporte ajustarile date de majorarea de capital social, la care se intentioneaza sa se apeleze in vederea ofertei publice', spune analistul de investitii financiare Laurentiu Rotoiu.
Se naste insa intrebarea: care va fi aportul Transgaz la dezvoltarea BVB? si, pentru aceasta evaluare, ne putem raporta tot la Transelectrica (TEL). 'TEL a realizat circa jumatate din valoarea tranzactionata pe intreaga piata in primele zile de la intrarea pe BVB. Ulterior, ponderea tranzactiilor cu actiuni TEL, in totalul BVB, a scazut constant sub 5%. Putem estima ca nici actiunile Transgaz nu-si vor mentine foarte mult timp vioiciunea si contributia acestor tranzactii in totalul de la BVB va scadea cel mult catre aceleasi niveluri ca si in cazul Transelectrica', considera analistul Laurentiu Rotoiu. Dupa calculele facute mai sus, contributia Transgaz la capitalizarea Bursei ar fi de aproximativ 500 de milioane de euro.
Sursa: Romania libera, 18 iunie 2007.' -
Rompetrol vrea sa creasca profitabilitatea Petromidia printr-o noua investitie
Curierul National RRC
___
Compania Rompetrol Rafinare initiaza in luna iunie, impreuna cu firma americana HSB Solomon Associates, a treia etapa a proiectului de crestere a profitabilitatii rafinariei Petromidia, faza care necesita investitii de 10 milioane de dolari.
Proiectul denumit 'Masurarea, Managementul si Maximizarea Marjei Financiare Nete' se desfasoara in patru etape, iar reprezentantii Rompetrol Rafinare estimeaza o imbunatatire a marjei nete de 100 de milioane de dolari in perioada 2007-2011.
Conform contractului de consultanta incheiat in noiembrie 2006 cu compania americana, etapele proiectului sunt evaluarea performantei, dezvoltarea planului de actiune, asistenta la implementare si sustinerea imbunatatirii rezultatelor care intervin ca urmare a parteneriatului, se arata intr-un comunicat al Rompetrol.
Faza a treia a programului va fi derulata in termen de 18 luni si vizeaza cresterea eficientei in mai multe domenii, respectiv energie, optimizare si planificare, pierderile de hidrocarburi, calitatea produselor, eficienta organizationala, mentenanta si siguranta, practici de management pentru unitatile de procesare si control avansat al proceselor.
'Putem spune ca proiectul trece de la teorie la practica. Potrivit studiilor noastre, estimam o imbunatatire a marjei nete de 100 de milioane de dolari in perioada 2007-2011. Beneficiem de consultanta partenerilor nostri de la Solomon si speram ca dupa finalizarea acestui proiect sa atingem excelenta operationala cu investitii minime. Astfel, suntem mai aproape de obiectivul declarat de a ajunge, peste trei ani, printre primele 25 de rafinarii din Europa', a declarat directorul Rompetrol Rafinare, Cosmin Turcu.
Rafinaria a inregistrat o crestere de 32% in primul trimestru al acestui an
In primul trimestru, Rompetrol Rafinare, parte a grupului Rompetrol, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, a inregistrat o crestere de 32% a cifrei de afaceri consolidate, la 664 de milioane de dolari. Produsele rafinariei sunt distribuite in Romania, Bulgaria, Turcia, Georgia, Moldova, Ungaria, Croatia, Bosnia, Albania si in Europa Occidentala.
Grupul Rompetrol desfasoara activitati in mai multe state, cele mai importante operatiuni fiind localizate in Romania si in Franta. Grupul mai are activitati in Spania, Georgia, Albania, Republica Moldova, Ucraina, Cipru, Elvetia, Libia, Rusia, Kazahstan si Bulgaria. Din grup fac parte 40 de firme, iar printre activitatile de baza se regasesc rafinare, explorare, distributie, servicii industriale, logistica, marketing, dar si servicii de turism si transport aerian.
La nivel de grup, Rompetrol a realizat anul trecut o cifra de afaceri de circa 5,6 miliarde de dolari, dublu fata de 2005, ca urmare a preluarii distribuitorului francez de produse petroliere Dyneff, si a obtinut un profit operational inainte de impozitare de 164 milioane de dolari. Rompetrol estimeaza pentru acest an afaceri de 7,5 miliarde dolari si un profit operational cuprins intre 250 milioane de dolari si 270 milioane de dolari.
Compania HSB Solomon Associates este membra a grupului American International si asigura servicii in industria de rafinare si petrochimie. Firma are sediul central in Dallas, birouri in Londra, Beijing si Singapore si reprezentante in New York, Paris, Moscova, Ecuador, Tokyo si Coreea de Sud.
Sursa: Curierul National, 18 iunie 2007.' -
Nuclearelectrica, listata la BVB, dar fara datorii
Adevarul
___
Listarea la bursa a Societatii Nationale Nuclearelectrica nu va fi posibila daca parlamentul nu va decide stergerea datoriilor istorice pe care le are SNN, a declarat vineri ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, in cadrul unor declaratii de presa. Valoarea totala a datoriilor Nuclearelectrica este estimata la peste 100 milioane de euro. Un numar de 34 societati nationale si societati comerciale, la care statul este actionar majoritar, aflate in prag de faliment, au fost scutite de la plata datoriilor catre bugetul statului.
Sursa: Adevarul, 18 iunie 2007.
15.06.2007
-
AVAS propune planul de privatizare pentru 2007
www.avas.gov.ro
___
In anul 2007, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului isi propune urmatoarele obiective:
- demararea procesului de privatizare pentru societatile din portofoliul AVAS - pana la 1 octombrie;
- publicarea anunturilor de vanzare de actiuni ale institutelor de cercetare din portofoliul AVAS - pana la 1 august;
- finalizarea privatizarii, pana la sfarsitul anului, pentru societatile comerciale, preluate de la OPSPI, aflate in proceduri;
- vanzarea pachetelor minoritare cotate la bursa - pana la 1 august.
Descarca Planul de privatizare 2007.
Sursa: www.avas.gov.ro
Pagina