12.02.2010
-
CNVM a ramas fara bani: Sefii SIF-urilor sunt dispusi sa ajute CNVM cu lichiditati, dar nu in orice conditii
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Sprijinul pe care SIF-urile sunt dispuse sa il acorde Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), prin plata in avans a comisioanelor, ar putea juca un rol strategic in contextul dezbaterilor privind ridicarea pragului de detinere la SIF-uri (maxim 1% din capital) de saptamana viitoare. 'Inainte de a plati vrem sa ne intalnim cu reprezentantii Comisiei pentru ca vorbim despre plata in avans a unor sume de ordinul milioanelor. CNVM ne cere sa platim pausal o taxa. Pana la urma este o afacere si ce interes as avea sa platesc aceaste comisioane cand imi ofera o reducere de 5%, sub nivelul pe care as putea sa il obtin plasand aceeasi suma la banca', a spus Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana. Societatile de Investitii Financiare (SIF-urile) sunt dispuse sa sprijine cu lichiditati CNVM platind anticipat pe sase luni comisioane in valoare de aproximativ 3,5 milioane de lei (850.000 de euro). Proiectul care prevede ridicarea pragului de detinere la SIF-uri de la 1% la 5% urmeaza sa fie dezbatut pe fond saptamana viitoare la Comisia de buget din Camera Deputatilor, care este decizionala. Comisia de buget a anuntat ca la discutii vor fi invitati conducatorii SIF-urilor si reprezentantii CNVM. Tot saptamana viitoare, SIF-urile vor sa se intalnesca cu reprezentantii autoritatii de supraveghere pentru a discuta despre plata anticipata pe sase luni a comisionului de 0,1% (anual) din valoarea activelor nete. CNVM urmeaza sa incaseze de la SIF-uri o suma totala de 3,5 milioane de lei. 'Nu vrem de la CNVM nimic in schimb. Vrem sa cooperam cu reprezentantii Comisiei, nu vrem nicio concesie legislativa. Vrem sa avem o relatie lucrativa cu CNVM', a spus Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana. Societatea urmeaza sa plateasca anticipat catre CNVM o suma de aproximativ 770.000 de lei, calculata in functie de activele nete la finele lunii decembrie 2009. SIF Oltenia, cu active de 1,64 mld. lei la finele lui decembrie 2009, ar plati in avans circa 780.000 de lei (188.000 de euro), reprezentand comisionul pentru primele sase luni, chiar si cu reducerea de 5% oferita de CNVM. Pe de alta parte, daca activul SIF ar creste pana in iunie, SIF-ul ar mai trebui sa vina cu o diferenta de bani, iar daca activul SIF ar scadea in aceeasi perioada, SIF-ul ar trebui sa astepte sa-si recupereze diferenta de la CNVM. 'In principiu sunt de acord cu plata anticipata a comisionului catre CNVM. Mai intai vom supune decizia votului Consiliului de Administratie', a spus Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF Oltenia. Cu cat procesul legislativ avanseaza, cu atat presiunile din partea SIF-urilor, care nu doresc ridicarea pragului, sunt mai puternice. Mihai Fercala (SIF Transilvania) si Ioan Cuzman (SIF Banat) au prezis la dezbaterile din cadrul Comisiei pentru politica economica ca daca legea va trece, atunci piata de capital va fi manipulata. Atunci presedintele SIF Transilvania a argumentat ca impactul ridicarii pragului de detinere de la 1% la 5% va fi similar 'nu cu un FNI, ci cu cinci FNI-uri'. Comisia pentru politica economica a avizat negativ proiectul legislativ de ridicare a pragului. Pe 9 februarie, dupa avizul negativ din Comisia economica, actiunile SIF-urilor au pierdut 3% pe Bursa. Ridicarea pragului de detinere si a pragului de vot la SIF-uri de la 1% la 5% este sustinuta de investitorii de pe Bursa, de brokeri si chiar de unii oficiali ai CNVM. O alta problema care-si cauta rezolvarea este cea a votului concertat, care a permis sefilor SIF sa suspende drepturile de vot ale unor grupuri de investitori prezumati ca ar fi actionat concertat in cadrul adunarilor generale ale actionarilor de anul trecut, cand au fost alesi membrii CA. De asemenea, ridicarea pragului ar permite investitorilor mari, de talia fondurilor straine de investitii, sa acumuleze pachete de pana la 5% din capitalul unei SIF, ceea ce ar urca pe termen lung preturile actiunilor, spun brokerii. De la lansarea proiectului de lege, in iulie 2009, actiunile SIF au crescut cu 90%. Sursa: Ziarul Financiar, 12 februarie 2010. -
Broker Cluj in 2009: Afaceri cu 60% mai mici si profit de 4 mil. lei
Wall-Street.ro
___
Societatea de servicii de investitii financiare Broker Cluj (BRK) a raportat un profit net preliminar de 4,04 milioane lei (0,95 mil. euro), dupa pierderile istorice inregistrate in 2008, conform rezultatelor financiare remise Bursei de Valori Bucuresti. In 2008, casa de brokeraj a inregistrat pierderi de 70,6 milioane lei si afaceri de 8,32 milioane lei. “Pe filiera financiara a activitatii, SSIF Broker a inregistrat in 2009 un profit de 9,18 milioane lei. Rezultatul se datoreaza in mare masura anularii unor provizioane pentru titlurile financiare vandute”, se arata in comunicat publicat pe site-ul Bursei. Cifra de afaceri a companiei a scazut cu 60% la 3,32 milioane lei (0,78 mil. euro), iar veniturile s-au comprimat cu circa 50%, pana la 9,74 milioane lei (2,3 mil. euro). Costurile Broker Cluj s-au redus de 15 ori, de la 89,8 milioane lei in 2008 la 5,7 milioane lei in anul trecut. Capitalurile proprii au crescut la peste 90,5 milioane lei in 2009, iar rata rentabilitatii financiare (ROE) a revenit pe teritoriul pozitiv, la cota de 4,6%. In comunicat se mai mentioneaza ca din vara acestui an, casa de brokeraj va deveni intermediar pe pietele de capital internationale, nominalizand bursele din Vestul Europei, New York, Japonia si China. De asemenea, conducerea Broker va analiza in perioada urmatoare oportunitatea listarii companiei la Bursa de la Varsovia, dar si listarea unor companii la care este actionar majoritar pe piata spot a Bursei de la Sibiu (Sibex). Broker Cluj a anuntat recent ca doreste sa acorde dividende, pentru prima data de la listarea companiei la Bursa, dar pentru aceasta operatiune fiind necesara diminuarea capitalului social. In prezent, compania are un capital social de 144,7 milioane lei, impartit in 289,4 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,5 lei. Compania are o valoare de piata de 67,7 milioane lei (16,4 milioane euro), potrivit cotatiei de 0,234 lei/actiune. Sursa: Wall-Street.ro, 12 februarie 2010. -
Grupul Sibex a obtinut anul trecut un profit brut de circa 5 milioane lei, cu mult peste estimari
Curierul National
___
Grupul Sibex a raportat pentru 2009 un profit brut de aproape 5 milioane lei, cu mult peste estimarile de la inceputul anului trecut, in pofida investitiilor de peste 500.000 lei realizate pentru lansarea noii platforme de tranzactionare, a declarat, pentru NewsIn, presedintele Sibex, Teodor Ancuta. Bursa din Sibiu a lansat in mod oficial pe 22 ianuarie noua platforma de tranzactionare, denumita GlobalVision, care permite efectuarea tranzactiilor cu derivate, actiuni, titluri de stat sau certificate de emisie a dioxidului de carbon (CO2). Bursa din Sibiu a semnat pentru utilizarea platformei un un acord initial pe cinci ani cu firma britanica Trayport, platforma fiind folosita de nume mari din sistemul financiar precum One Chicago, New Zeeland Stock Exchange, Nord Pool, Merrill Lynch, JP Morgan sau Deutsche Bank. Seful Sibex a explicat ca, anul trecut, cele mai mari cheltuieli au fost legate de lansarea platformei GlobalVision, de costurile autorizarii depozitarului Sibex si de aprobarea regulamentelor de catre CNVM. Astfel, cheltuielile totale s-au ridicat la 5,6 milioane lei, iar veniturile totale s-au cifrat la 10,4 milioane lei. In 2008, Bursa sibiana raportase un profit net de 1,15 milioane lei, iar estimarile pentru 2009 vizau un rezultat mai mare cu 50%, de aproape 1,73 milioane lei. Sursa: Curierul National, 12 februarie 2010. -
Performante in scadere pentru Teraplast, insa peste nivelul pietei
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI TRP
___
Teraplast Bistrita (simbol bursier TRP) a incheiat, anul trecut, cu un castig net de 11,42 milioane lei, cu 41% mai mic decat in anul precedent, si cu o cifra de afaceri de 190,56 milioane de lei, cu 2% sub nivelul din 2008. Afacerile Teraplast s-au diminuat cu numai doua procente in conditiile scaderii cererii de sisteme pentru instalatii si constructii, in timp ce pietele pe care activeaza au inregistrat, in anul 2009, scaderi cuprinse intre 20% si 35%, arata reprezentantii companiei Florin Urite, director general Teraplast, a declarat: 'Anul 2009 a fost extrem de dificil pentru pentru pietele pe care Teraplast activeaza, din cauza lipsei de finantare din partea institutiilor bancare pentru proiectele private, dar si din cauza dificultatii cu care institutiile statului au accesat cofinantarea pentru proiectele publice. Cu toate acestea, am reusit ca in 2009 sa obtinem rezultate apropiate de ceea ce ne-am propus in bugetul de venituri si cheltuieli, aprobat de actionari pentru 2009'. Profitul companiei a fost influentat de cresterea cheltuielilor cu amortizarea, aferente investitiilor puse in functiune, de costurile cu relocarea (realizata in proportie de 90% fara ca in 2009 cota de piata sa fie influentata), de cresterea cheltuielilor cu omologarea de noi produse, de cresterea cheltuielilor cu marfurile si a cheltuielilor privind prestatiile externe. Concurenta agresiva a fost un alt factor care a influentat puternic profitabilitatea companiei. Explicatia acestei situatii este data de faptul ca in 2009 cererea a fost mai redusa, iar in acest context a existat o presiune mai mare pe pretul de vanzare in piata. Investitiile realizate s-au cifrat la 35,7 milioane lei, fiind cu 20% mai reduse decat in 2008, si au fost orientate spre dezvoltarea Parcului Industrial Teraplast, din Saratel (jud. Bistrita-Nasaud), extinderea portofoliului de sisteme si dezvoltarea unor divizii ale companiei. Anul trecut, stocurile companiei au inregistrat o crestere de 34%, pana la valoarea de 32 milioane lei. In 2009 Teraplast a luat decizia de a stoca materie prima (PVC) pe fondul cresterii cererii pe piata, in conditiile unui deficit de materie prima. Prin cresterea stocurilor de materie prima compania Teraplast a reusit sa contracareze fluctuatia preturilor, asigurandu-si astfel un important avantaj competitiv. Totodata, datorita inceperii dezvoltarii diviziei de vanzari profile tamplarie PVC, au crescut stocurile de produs finit pe aceasta gama pentru a oferta o arie larga de produse. Creantele societatii au crescut cu 31,7% ca urmare a lipsei lichiditatilor din piata. In contextul crizei financiare, dar si datorita indeciziei de la nivel politic, alocarea finantarilor de la bugetul de stat pentru lucrarile publice s-a realizat extrem de greoi. Avand in vedere aceste aspecte, disponibilitatile societatii au inregistrat o scadere fata de anul precedent, finantarea investitiilor si a capitalului de lucru generand totodata si o crestere a datoriilor pe termen scurt. Compania Teraplast face parte din Grupul Teraplast Bistrita, care mai include pe langa Teraplast si subsidiarele sale Plastsistem si Politub. Incepand din 2 iulie 2008 compania Teraplast este listata la Bursa de Valori Bucuresti sub simbolul TRP, iar din aprilie 2009 compania a fost inclusa in componenta indicelui BET-XT. Principalii actionari ai companiei, la data de referinta 31 decembrie 2009, sunt Dorel Goia (34,27%), Emanoil Viciu (15,12%) si SIF Banat-Crisana (11,39%). Sursa: Bursa, 12 februarie 2010.
11.02.2010
-
Petromidia le-a adus kazahilor pierderi de 111 mil. euro. Va aduce Petromidia vreodata profit?
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Rompetrol Rafinare (RRC), cea mai importanta companie a grupului Rompetrol controlat de compania kazaha de stat KazMunaiGaz (KMG), a terminat anul trecut cu o cifra de afaceri de 6,28 mld. lei (1,48 mld. euro), in scadere cu 28% comparativ cu anul 2008. In primul an in care kazahii au detinut controlul in proportie de 100% asupra grupului construit de omul de afaceri Dinu Patriciu, Petromidia a continuat sa inregistreze pierderi, nivelul acestora ridicandu-se la 470,3 milioane de lei (111,2 milioane de euro) in 2009, aproximativ la fel ca in anul 2008 cand rafinaria a pierdut circa 465 de milioane de lei (126,3 milioane de euro). 'Rezultatele financiare obtinute au fost influentate in primul rand de factori specifici industriei de profil, precum scaderea cu 65% a nivelului marjei de rafinare, dar si diminuarea cotatiilor produselor petroliere, cu 30% pentru benzine si 43% pentru motorine', explica reprezentantii Rompetrol Rafinare. Rezultatele sunt calculate conform standardelor romanesti de contabilitate si sunt preliminare. La nivel de grup, cele mai recente estimari indicau atingerea unei cifre de afaceri de circa 7 miliarde de dolari pentru toate cele 12 tari in care Rompetrol este activ, bugetul de investitii pentru anul acesta fiind de 240 de milioane de dolari. Acesti bani se adauga fondurilor de 1,8 miliarde de dolari pe care kazahii le-au adus in Rompetrol din 2007, de cand au intrat in actionariatul grupului construit de Patriciu. Unul dintre cele mai fierbinti subiecte ale acestui an pentru mediul de business este rascumpararea obligatiunilor convertibile emise de RRC in 2003 in contul unor datorii de 600 de milioane de dolari. Daca KazMunaiGaz va decide sa nu le rascumpere, statul roman ar putea redeveni actionar majoritar. De altfel, o intrare in actionariatul companiei a statului roman nu este exlcusa, ministrul finantelor Sebastian Vladescu spunand recent ca exista posibilitatea ca KMG sa rascumpere doar partial aceste obligatiuni. In vara anului trecut, Dinu Patriciu, omul de afaceri care a construit timp de 10 ani grupul Rompetrol in jurul rafinariei Petromidia, a decis sa-si vanda si ultimul pachet de actiuni, dupa ce in 2007 renuntase la 75% din titlurile grupului Rompetrol. In total, tranzactia a fost de 1,7 mld.$, Patriciu devenind cel mai bogat om din Romania. Sursa: Ziarul Financiar, 11 februarie 2010. -
Un fond britanic a cumparat actiuni la Banca Transilvania de peste 100.000 euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Fondul britanic de investitii Wellane Limited a cumparat circa 220.000 de actiuni in cadrul Bancii Transilvania (TLV), in primele doua sedinte din aceasta saptamana, pentru care a platit peste 105.000 de euro. Luni fondul a cumparat un pachet de 37.000 de actiuni ale bancii, la un pret de 1,9581 lei/titlu, in timp ce achizitia de marti s-a ridicat la 185.000 de actiuni, la un pret de 1,95 lei/titlu. Ambele tranzactii au fost intermediate de catre societatea de brokeraj a Bancii Transilvania, BT Securities. Achizitiile fondului Wellane Limited vin pe fondul deprecierii actiunilor bancii romanesti cu circa 16% in ultima luna. Ieri, actiunile Bancii Transilvania castigau 3,1%, pana la 2,01 lei/actiune. La aceasta cotatie, capitalizarea bancii este de 511 mil. euro. Rcent Bank of Cyprus si-a majorat participatia in banca romaneasca la 9,7%, un alt actionar important fiind BERD, care detine 15% din actiuni. Sursa: Ziarul Financiar, 11 februarie 2010. -
Transelectrica ia 33 mil. lei de la BRD pentru investitii
Wall-Street.ro TEL
___
Transportatorul national de electricitate Transelectrica (TEL) a anuntat semnarea unui contract de imprumut in valoare de 33 milioane lei (8 mil. euro) de la BRD Groupe Societe Generale, suma necesara pentru suplimentarea surselor de finantarea a proiectelor de investitii aflate in derulare, potrivit unui comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti. Imprumutul este contractat in lei, pe o perioada de 7 ani, din care doi ani perioada de gratie si cinci ani de rambursare. Garantarea imprumutului se va face prin cesiune de creante si garantie reala mobiliara asupra conturilor curente deschise la banca. “Finalizarea acestor proiecte va conduce la cresterea sigurantei in functionare a Sistemului Electroenergetic National, in concordanta cu standardele europene din domeniul energetic”, se indica in document. Pentru acest an, compania si-a planificat investitii in valoare de 450 milioane lei, in retehnologizarea statiilor electrice importante din sistemul energetic national. Investitiile Transelectrica din 2009 s-au ridicat la 462,5 milioane lei, in modernizarea si retehnologizarea statiilor de transformare, incluzand si obligatiile de rambursare. Sursa: Wall-Street.ro, 11 februarie 2010. -
Pace intre actionarii Oltchim
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI OLT
___
Wojciech Zaremba, reprezentantul grupului german 'PCC SE', actionar semnificativ al 'Oltchim' Ramnicu Valcea (simbol bursier OLT), vrea sa ingroape securea razboiului cu Constantin Roibu, directorul general al combinatului chimic, dupa ce s-au duelat timp de circa doi ani in presa. 'Anul 2010 este deja al patrulea an de cand suntem la Oltchim si am cheltuit foarte multi bani, fara nici un rezultat. Cred ca a venit momentul sa ne punem pe treaba si sa aducem combinatul pe profit', a declarat, pentru ziarul BURSA, domnul Wojciech Zaremba, directorul de dezvoltare al 'PCC SE'. Divergentele dintre reprezentantul PCC si Roibu au inceput sub forma unor scrisori deschise adresate salaritilor Oltchim, prin intermediul presei. Miza conflictului reprezinta viitorul celui mai mare combinat chimic din tara noastra, care ruleaza afaceri anuale de peste 500 de milioane de euro. Grupul german PCC si-a manifestat de mai multe ori in ultimii doi ani interesul pentru preluarea 'Oltchim', in timp ce statul, respectiv actionarul majoritar al companiei, incearca sa-si recupereze datoriile de circa 130 de milioane de euro si sa puna compania pe picioare inainte de a deschide din nou discutiile de privatizare. 'Combinatul nu are nici o sansa de supravietuire daca nu va intra intr-un proces amplu de restructurare. Noi suntem pregatiti sa investim, in prima faza, peste 100 de milioane de euro in Oltchim, doar sa ne punem de acord la un plan comun', ne-a explicat Wojciech Zaremba, subliniind ca PCC doreste sa devina partenerul de lunga durata al Oltchim. Potrivit lui Zaremba, preluarea Arpechim este invaluita in mister pentru toti actionarii combinatului: 'Nici un actionar Oltchim nu are rezultatele activitatii din ultimii trei ani de la aceasta companie (n.r. Arpechim) si, in plus, nu avem niciun fel de amanunte despre creditul contractat pentru cumpararea acestuia de catre combinat'. Desi Oltchim mizeaza pe activitatea de petrochimie din cadrul Arpechim pentru a reveni pe profitabilitate, reprezentantii PCC propun in schimb orientarea companiei catre produse de nisa, si nu spre produse de masa, precum PVC-ul, considerand ca 'Oltchim' nu este suficient de eficienta pentru a tine piept competitiei. 'Oltchim ar putea obtine o rentabilitate mai mare daca s-ar orienta in special catre produsele de nisa, precum clorura de vinil monomer (VCM) si oxoalcolii avansati, produse specializate care se fabrica mai putin in Europa', a mai declarat reprezentantul PCC. Conducerea combinatului chimic estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 674 milioane de euro, in crestere de 2,6 ori fata de cea realizata anul trecut, potrivit estimarilor preliminare ale companiei. Roibu are planuri ambitioase in 2010, estimand ca Oltchim va trece pe profit pentru prima data in ultimii patru ani. In 2009, pierderile companiei s-au ridicat la 49,5 milioane de euro, fiind totusi cu 10% mai reduse decat cele suferite in 2008. PCC este principalul actionar minoritar al combinatului chimic, cu o participatie de 12,89%, in timp ce Minis-terul Economiei detine pachetul majoritar de 53,26%. PCC a intrat in actionariatul Oltchim in luna mai a anului 2007, dupa ce a preluat putin peste 1% din capitalul companiei de la fondul de investitii Lindsell. Participatia a crescut insa la 12,87% dupa ce o majorare de capital derulata in 2003 la Oltchim, prin transformarea unor datorii fata de stat in actiuni, a fost anulata in urma unor procese initiate de actionarii minoritari. 'PCC are o pozitie foarte puternica pe piata din Polonia. Cu toate acestea, suntem o companiei medie care urmareste consilidarea pozitiei pe piata, iar parteneriatul dintre noi si Oltchim nu ne poate aduce decat beneficii pentru indeplinirea acestui lucru', a conchis Zaremba. Sursa: Bursa, 11 februarie 2010. -
Piața nu mai poate fi mișcată decât de vești foarte bune sau vești foare rele
Curierul National
___
'... prăbușirea cu mai bine de nouă procente a cotației SIF3', a declarat pentru Curierul Național Gabriel Necula, director adjunct de operațiuni la Prime Transaction
10.02.2010
-
Vladescu nu vrea sa auda de eliminarea impozitului pe castigurile bursiere
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Ministrul finantelor publice, Sebastian Vladescu, spune ca va sprijini dezvoltarea pietei de capital printr-un program de educare a antreprenorilor si prin listarea Fondului Proprietatea, facand promisiuni vagi despre aducerea pe Bursa a marilor companii de stat. 'Vrem sa demaram impreuna cu oficialii Bursei de Valori Bucuresti un program de educare a antreprenorilor romani despre rolul bursei ca instrument de finantare. De asemenea vrem sa marim volumele titlurilor de stat, iar listarea Fondului Proprietatea a intrat pe linie dreapta. Vom fi aproape de Bursa si in ceea ce priveste listarea unor pachete de actiuni apartinand companiilor controlate de stat pentru finantarea acestora', a declarat Sebastian Vladescu, ministrul finantelor publice in deschiderea sedintei de tranzactionare a Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Facilitatile fiscale pentru investitori sunt excluse de pe lista masurilor Finantelor de sprijinire a pietei de capital. Anul trecut, profiturile realizate din investitiile bursiere si din plasamentele in fondurile mutuale nu au fost impozitate, in urma unei masuri luate de Guvernul Tariceanu de sustinere a pietei de capital in contextul pierderilor masive cauzate de criza financiara. Din acest an, investitorii de pe Bursa vor trebui sa plateasca din nou impozitul de 16% din castig daca investitia a fost mai mica de un an sau 1% din castig daca investitia a fost mai mare de un an. 'Nu discutam despre facilitati fiscale pentru investitorii pe Bursa. Mi-am exprimat punctul de vedere si in alte ocazii si mi-l mentin. Investitorii trebuie sa fie egali in taxare', a afirmat Vladescu. Impozitul pe castigurile bursiere a fost introdus in anul 2006, cand Sebastian Vladescu ocupa functia de ministru al finantelor. El a sustinut atunci introducerea impozitului argumentand ca 'un investitor care pune la bataie o suta de mii de euro intr-o carnatarie creeaza cinci locuri de munca. Cu aceeasi suma investita in piata de capital secundara nu creeaza nimic. Din punctul meu de vedere, carnatarul poate fi chiar mai important decat investitorul pe piata de capital'. 'Stim cu totii ca nu sunt bani. In anul 2008, cand a fost eliminat impozitul pe profit, situatia a fost una exceptionala. Acum insa exista si un acord cu FMI, si fiecare ban la buget conteaza', a spus Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor si vicepresedintele BVB. Inca din toamna anului trecut, conducerea Bursei a purtat o serie de discutii cu oficialii Finantelor pentru prelungirea intervalului de suspendare a impozitului pe castigurile bursiere cu trei pana la cinci ani, pentru a atrage investitori pe piata de capital. Demersurile Bursei s-au lovit insa de refuzul actualului ministru. Fondul Proprietatea, tot mai aproape de Bursa Dupa ani de amanari, listarea Fondului Proprietatea, controlat in proportie de aproape de 60% de Ministerul Finantelor, 'are sanse tot mai mari' sa aiba loc in acest an. 'Exista sanse tot mai mari sa vedem Fondul Proprietatea pe Bursa in 2010. Fondul Proprietatea a intrat intr-o linie dreapta, in ultima luna, cu semnarea contractului cu Franklin Templeton, care urmeaza sa fie facuta undeva dupa Adunarea Generala din 10 februarie, cand se vor mandata cei indreptatiti sa semneze. Este un pas inainte spre listare', a mai spus Vladescu. Actionarii Fondului sunt convocati astazi in cadrul Adunarii Generale pentru a-l mandata pe Enache Jiru, presedintele Comisiei de Selectie, sa semneze contractul de administrare. Pe ordinea de zi a Adunarii mai sunt incluse schimbarea conducerii Consiliului de Surpaveghere, precum si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pentru 2010. 'Sustin aplicarea legii in ceea ce priveste administrarea Fondului de catre Franklin Templeton. Legea spune foarte clar ca Fondul trebuie administrat de catre o societate de administrare, care administreaza atat portofoliul, cat si compania in sine. Deci, din acest punct de vedere negocierile contractului de management au fost duse pe o anumita situatie, care trebuie mentinuta', a continuat ministrul, care a condus si Comisia de Selectie a administratorului fondului pana in februarie 2009, cand a fost inlocuit cu Enache Jiru. Franklin Templeton a castigat procedura de selectie a administratorul FP inca din toamna anului trecut, iar contractul de administrare de13 mil. euro pe an a primit acordul actionarilor in toamna, cu toate acestea contractul de administrare nu a fost semnat nici pana in prezent. Ministerul Finantelor a depus o serie de amendamente la Ordonanta nr. 81 din 2007 care reglementeaza functionarea Fondului, cu scopul de a imbunatati cadrul legislativ si de a facilita listarea pe Bursa, potrivit lui Vladescu, care a refuzat sa dea detalii despre continutul acestor amendamente. 'Cele 8,5 miliarde de actiuni pe care le are statul la FP sunt suficiente pentru despagubiri' Intrebat daca exista posibilitatea ca in decursul acestui an participatia Finantelor sa scada sub 50% din capitalul Fondului, Vladescu a explicat ca 'scaderea participatiei statului la Fondul Proprietatea este legata de modul in care functioneaza Autoritatea Nationala de Restituire a Proprietatilor si de cat de repede emit primariile titluri de despagubire'. 'Nu este un program pe care il putem stabili in interiorul Ministerului de Finante. Este o operatiune care merge inainte, nu putem nici sa o acceleram, nici sa o incetinim. Deocamdata, consider ca suma ramasa in proprietatea statului, respectiv 8,5 mld. actiuni FP, ajunge pentru despagubiri si nu exista cereri suplimentare', a conchis ministrul. Ce mai spune ministrul finantelor - Fondul Proprietatea va primi actiuni la cele doua mari companii energetice, luandu-se in calcul patrimoniul detinut anterior la companiile care vor face parte din cele doua companii - Discutam despre imbunatatirea cadrului legal in care functioneaza Fondul Proprietatea pentru ca listarea sa fie simpla si posibila. Am trimis o lista lunga de amendamente la Ordonanta 81 din 2007 - In contextul actual, Bursa de Valori Bucuresti are oportunitatea de a-si demonstra rolul de finantator al economiei, partea speculatiilor, desi frumoasa, fiind ulterioara - Persoanele care au terenuri agricole, dar nu le folosesc, ar trebui penalizate. Eu sunt un partizan al impozitarii terenurilor agricole si o penalitate pentru cei care nu exploateaza terenurile agricole ar putea sa apara Sursa: Ziarul Financiar, 10 februarie 2010.
Pagina