15.01.2008
-
Simcor Oradea garanteaza credite de 2,1 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Actionarii producatorului de materiale de constructii Simcor Oradea (SIOR) au aprobat in Adunarea Generala de ieri garantarea unei linii de credit in valoare de 2,1 milioane de euro (8 milioane de lei) contractata de Simpromat Oradea, una din societatile grupului Simcor, de la OTP Bank Romania. Compania a gajat imprumutul cu instalatiile de taiat BCA si activele, terenuri si cladiri, din patrimoniul societatii. Actionarii Simcor Oradea au mai aprobat scoaterea la vanzare prin licitatie a unor hale de confectii metalice si terenul aferent la pretul minim de 1 mil. lei (circa 273.000 de euro). Compania face parte din grupul Simcor, grup care se afla in negocieri cu mai multe fonduri de investitii, printre care si AIG Capital Partners, in vederea vanzarii companiei, valoarea tranzactiei fiind in jurul cifrei de 80 mil. euro. Actiunile Simcor Oradea au fost cotate la inchiderea sedintei de ieri la pretul de 20,7 lei/actiune, nivel la care valoarea de piata a companiei se ridica la 27,6 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 ianuarie 2008 -
Farmaceutica Remedia vrea sa treaca la a doua categorie la BVB
Wall-Street.ro RMAH
___
Conducerea companiei Farmaceutica Remedia (RMAH) propune actionarilor promovarea companiei la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si cumpararea de actiuni RMAH, conform convocatorului transmis pietei Rasdaq.
In prezent, titlurile Farmaceutica Remedia se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sectiunea XMBS, sub simbolul RMAH.
La sfarsitul lunii decembrie 2007, compania si-a majorat de peste noua ori capitalul social pana la 9,85 milioane lei (2,65 milioane euro), dupa ce actionarii au subscris 91,06% din cele 95,48 milioane actiuni emise. Inaintea majorarii, actionarul majoritar al companiei era Valentin-Norbert Tarus, care controla 65,98% din capital. Julius Baer Investment Management LLC detinea 5,18% din totalul actiunilor.
In primele sase luni din 2007, afacerile companiei s-au cifrat la 4,86 milioane lei (1,55 milioane euro), in crestere cu 27,8% fata de aceeasi perioada din 2006, cand acestea au fost de 3,8 milioane lei. Societatea a avut in prima jumatate a anului trecut un profit net de 1,13 milioane lei (360.500 euro), mai mare cu 5,1% fata de intervalul echivalent din 2006, cand profitul net afisat a fost de 1,08 milioane lei.
Ultimul pret la care s-au tranzactionat actiunile societatii in sedinta din 11 ianuarie a fost de 0,69 lei, ceea ce conduce la o capitalizare de 67,97 milioane lei (18,31 milioane euro).
Sursa: Wall-Street, 15 ianuarie 2008 -
Rompetrol candideaza la statutul de conducta a Europei
Evenimentul Zilei RRC
___
Compania Rompetrol este un castigator indirect al celui mai mare proiect international de exploatare a zacamantului de la Kasagan (Kashagan), situat in Kazahstan, fosta tara sovietica.
„Financial Times” a anuntat ieri ca KazMunaiGaz, compania care a cumparat 75% din Rompetrol anul trecut, si-a dublat participatia la zacamantul petrolifer, de la 8,3% la 16,8%, si a obtinut plata unor compensatii de la consortiul care va dezvolta zacamantul, in valoare de 2,5-4,4 miliarde de dolari.
Consortiul este condus de grupul italian Eni, iar din acesta mai fac parte companii precum ExxonMobil si ConocoPhillips (SUA), Shell si Total (din Europa) si compania japoneza Inpex.
Rezerve cat in Brazilia
Daca in vremurile de glorie Romania era primul stat cu o productie de petrol inregistrata oficial (urmata de SUA) si cu prima rafinarie din lume (la Ploiesti), acum are sansa sa fie cea mai importanta conducta catre Europa a petrolului extras din zacamantul Kasagan. Kazahii detin cel mai mare camp petrolifer descoperit dupa 1960, cu rezerve estimate la 9 miliarde de barili de petrol, mai mare decat rezervele descoperite de Brazilia (7 miliarde de barili).
Consortiul care participa la exploatarea rezervelor kazahe a prezentat in 2007 un plan revizuit de incepere a productiei odata cu anul 2010 (cu o intarziere de cinci ani - n.r.) si dublarea costurilor proiectului la 20 de miliarde de dolari. Modificarile i-au infuriat pe kazahi, care au sistat proiectul in august 2007. Acum, proiectul merge mai departe, odata cu „imblanzirea” kazahilor cu compensatii financiare.
Langa puterile mondiale
Pentru majorarea participatiei la proiect, KazMunaiGaz a platit 1,78 miliarde de dolari, cu 1 miliard de dolari mai putin decat se presupune ca a dat pentru controlul asupra Rompetrolului. Compania din Kazahstan joaca acum de pe picior de egalitate cu Eni, Exxon Mobil, Shell si Total (care au participatii similare, de 18,52%), in timp ce ConocoPhillips si japonezii de la Inpex detin 9,2%, respectiv 8,3% din proiect. Contextul favorabil plaseaza Rompetrol langa cea mai mare companie din lume (Exxon) si cele mai importante din afacerile cu petrol.
STRETEGIE
Kazahii copiaza modelul Chavez
Guvernul din Kazahstan a facut vara trecuta presiuni asupra consortiului pentru renegocierea contractului care ar fi afectat „interesul national”. Acesta dorea o parte din profitul companiilor partenere, dar si o parte importanta din participatia la proiect.
Statul ex-sovietic doreste o triplare a productiei de petrol pana in 2017, iar scumpirea barilului de titei atrage o tendinta de „nationalizare a resurselor dupa model venezuelean”, asa cum o vad analistii occidentali. Asemanarea dintre Kazahstan si Venzuela este facuta pe considerentul ca KazMunaiGaz este compania de stat infiintata in 2002 de presedintele Nursultan Nazarbaev, iar Hugo Chavez controleaza toata industria petrolului din Venezuela.
KazMunaiGaz si-a dublat participatia la zacamantul de la Kasgan
Sursa: Evenimentul Zilei, 15 ianuarie 2008 -
Iarna grea a generat costuri de peste 360.000 euro companiei Oil Terminal
DailyBusiness.ro OIL
___
Caderile de zapada si inchiderea portului Constanta au generat cheltuieli de peste 1 mil. lei (0,36 mil. euro) operatorului portuar Oil Terminal, de la inceputul anului pana in prezent, a declarat luni Gabriel Daraban, directorul comercial al companiei.
'De pe 3 ianuarie si pana in prezent, pot sa zic ca sunt niste cheltuieli cumulate de cel putin 1 milion lei pentru dezapezit si consum suplimentar de agent termic, din cauza inrautatirii conditiilor meteorologice', a declarat pentru Daily Business Gabriel Daraban.
Acesta a mentionat ca s-au inregistrat cheltuieli foarte mari cu dezapezirea, din cauza ca stratul de zapada a ajuns si pana la 3 metri inaltime.
Totodata, ca urmare a inchiderii portului, a crescut consumul de agent termic, necesar pentru mentinerea unor marfuri, printre care benzenul, la temperaturi adecvate. 'Avem o nava care asteapta sa incarce 4.500 tone de benzen, dar din cauza ca portul este inchis, pastram marfa sub presiune la aburi', a explicat directorul Oil Terminal.
Daraban a mentionat ca fluxul tehnologic al unor companii ca Oltchim a fost limitat, ca umare a intarzierilor de transport marfa din port. Din lipsa posibilitatilor de transport a crescut si marimea stocurilor din combinate, a mai spus Daraban.
Oficialul Oil Terminal a adaugat ca toti operatorii portuari au fost afectati de inchiderea portului incepand cu vineri, 11 ianuarie, si ca aceasta situatie ar putea continua, avand in vedere ca pentru 17 ianuarie s-a anuntat o noua inrautatire a conditiilor meteorologice.
Oil Terminal a obtinut in primele noua luni din 2007 un profit de 7,3 milioane lei (2,18 milioane euro), de peste 11 ori mai mare fata de intervalul similar din 2006.
Afacerile companiei s-au redus cu 4,09%, de la 91,3 milioane lei in primele trei trimestre din 2006, la 87,56 milioane lei (26,09 milioane euro) in intervalul similar din 2007.
In primele noua luni din 2007, veniturile totale s-au mentinut la 91,97 milioane lei, iar cheltuielile totale au scazut cu 8,46%, la 83,23 milioane lei, comparativ cu nivelurile acestora din perioada echivalenta a lui 2006.
Oil Terminal are un capital social de 58,24 milioane lei, divizat in 582,4 milioane de actiuni. In prezent, actionarul majoritar al companiei este Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) cu o detinere de 59,62% din actiuni. Broadhurst Investments controleaza 7,61% din actiunile companiei, iar Fondul Proprietatea are 10% din capital.
Sursa: Daily Business, 15 ianuarie 2008' -
Flamingo poate plati imprumutul acordat de Dragos Cinca pana pe 30 iunie
DailyBusiness.ro
___
Perioada de rambursare a imprumutului de 800.000 euro, acordat de Dragos Cinca companiei Flamingo, s-a prelungit de la 31 ianuarie pana pe 30 iunie, dupa ce compania a restituit jumatate din valoarea sumei imprumutate, a anuntat luni conducerea Flamingo.
Dragos Daniel Cinca detine in cadrul Flamingo calitatea de presedinte al Consiliului de Administratie si este unul dintre actionarii semnificativi.
Contractul din 4 aprilie, prin care Cinca imprumuta compania Flamingo cu 800.000 euro, prevederea o dobanda anuala de 6%. Pentru derularea acestui contract nu au fost constituite garantii.
Dragos Cinca a vandut pe 28 noiembrie un pachet de actiuni reprezentand 4,94% din capitalul Flamingo International (FLA) la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) printr-o tranzactie speciala (deal) in valoare de 14 milioane lei (3,9 milioane euro. In urma tranzactiei, Dragos Cinca mai detine 25,2% din capitalul retailerului de electrocasnice si IT&C.
Actionarul minoritar al Flamingo, QVT Fund, si-a marit detinerea in cadrul acestei companii pe 22 noiembrie, prin achizitia unui pachet de 1,15% din actiuni, pentru 2,9 milioane lei (807.000 euro).
Capitalul social al companiei Flamingo este de 77,9 milioane lei, divizat in 779 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 0,1 lei.
Potrivit raportarilor de la finalul lunii octombrie 2007, Dragos Cinca detinea 30,14% din capitalul social, QVT Fund avea o participatie de 14,16%, Flanco Holding Ltd detinea 10,59%, fondul de investitii suedez Gustaias Capital Management AB Stockholm controla 5,13%, iar Hansa Ida Europa Aktsia Fond avea o participatie de 8,27%.
Sursa: Daily Business, 15 ianuarie 2008 -
Transelectrica va investi 1,415 miliarde lei in urmatorii cinci ani
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI TEL
___
Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica va investi 1,415 miliarde lei in urmatorii cinci ani, pentru reabilitarea si retehnologizarea statiilor electrice de transformare, a declarat ieri directorul general al companiei, Stelian Alexandru Gal. 'Investitiile nu difera foarte mult ca tip de lucrari pentru acesti ani, ei vor fi distribuiti in reabilitarea si retehnologizarea statiilor electrice de transformare apartinand retelelor electrice de transport', a precizat Stelian Gal.
Directorul general al Transelectrica a mai spus ca banii vor fi alocati totodata si unui alt tip de proiect de dezvoltare, si anume pentru dezvoltarea interconexiunilor cu tarile vecine: Serbia, Republica Moldova si Turcia.
'Al treilea tip de proiect care va beneficia de acesti bani ar fi al sistemul de conducere a sistemului energetic', a mai afirmat directorul general al transportatorului de energie.
Transportatorul de energie a esalonat aceste investitii pentru urmatorii cinci ani astfel: in 2008, se vor efectua investitii in valoare de 274,57 milioane lei, in 2009 se vor face investitii de 237,16 milioane lei, in 2010 vor fi investite 293,72 milioane lei, in 2011 investitiile se ridica la 317,88 milioane lei, iar pentru 2012 sunt anuntate investitii de 292,45 milioane lei.
Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica este operatorul de transport de energie electrica si de sistem din Romania. Transelectrica este listata la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) din 29 august 2006. Statul detine 73,7% din capitalul social al companiei, in timp ce Fondul Proprietatea detine 13,5% din actiuni.
Sursa: Bursa, 15 ianuarie 2008' -
Mihai Chișu: Bursa românească are nevoie de bani, nu de optimism
Curierul National
___
...ne putem aștepta la o prefigurare a tendinței, deși este posibil să nu fie cea mai concludentă, ci doar un început', ne-a mai spus Brendea, directorul Prime Transaction. -
Cei care s-au împrumutat în euro sunt în pericol
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Paul Brendea, analist financiar la SSIF Prime Transaction, consideră că deprecierea leului avantajează în special companiile a căror producție merge la export, ...
14.01.2008
-
Julius Baer si-a redus cu 50 mil. euro plasamentele pe Bursa de la Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB BIO BRD CEON CMP COFI COMI DAFR IMP RRC SCD TLV
___
Fondul de investitii american Julius Baer International Equity Fund (JBIEF), cel mai mare investitor strain de la Bursa de Valori Bucuresti, si-a redus investitiile in companii romanesti cu circa 70 mil. dolari (50 mil. euro) in perioada august-octombrie, in contextul corectiilor generalizate de pe pietele internationate de capital, determinate de criza creditelor ipotecare din SUA.
Plasamentele fondului pe piata romaneasca la finele lunii octombrie erau de circa 270 mil. euro, fata de 320 mil. euro la sfarsitul lunii iulie, in conditiile in care activele fondului au crescut in aceeasi perioada cu circa 1,5 mld. euro, la 19 mld. euro.
Fondul si-a redus participatiile la cele cinci SIF-uri, vanzand actiuni SIF in valoare de circa 10 mil. euro. La 31 iulie, fondul detinea pachete de cate 1% din fiecare SIF, din care a vandut pana la sfarsitul lunii octombrie pachete cuprinse intre 0,12% si 0,4% din actiuni.
JBIEF a vandut, de asemenea, o parte semnificativa din participatiile detinute la bancile romanesti. Fondul si-a redus cu 45% participatia la BRD, de la 1,15% la 0,63%, vanzand actiuni in valoare de circa 30 mil. euro. La Banca Transilvania (TLV), fondul a vandut mai mult de doua treimi din actiuni pentru circa 2,5 mil. euro.
Fondul a mai vandut si din participatiile detinute la Dafora Medias (DAFR), Condmag Brasov (COMI) si Compa Sibiu (CMP), companii ale caror actiuni au fost puternic afectate de corectiile din ultimele luni, dar si pachete mici de actiuni la Rompetrol Rafinare (RRC), Anitibiotice Iasi (ATB) si Zentiva Bucuresti (SCD).
Printre achizitiile fondului in perioada 31 iulie - 30 octombrie se numara un pachet de peste 3% din actiunile dezvoltatorului imobiliar Impact Bucuresti (IMP) si un pachet important de actiuni Biofarm Bucuresti (BIO). De asemenea, fondul si-a majorat participatiile la Albalact Alba-Iulia (ALBZ) si Ardaf Cluj-Napoca (ARDF) si a intrat in actionariatul unor companii mai mici din domeniul constructiilor, cum sunt Cemacon Zalau (CEON), Concefa Sibiu (COFI) si Simcor Oradea (SIOR).
Ponderea actiunilor romanesti in totalul activelor fondului s-a redus de la 1,8% la 1,4%, una dintre cele mai importante scaderi de expunere la nivel regional. Fondul si-a mentinut, ca valoare, detinerile in Polonia si Ungaria si si-a majorat detinerile din Austria, Cehia si Bulgaria.
Managerii fondului considera ca pietele din Europa de Est pot reprezenta un refugiu in contextul corectiilor internationale, daca isi rezolva problemele interne legate de inflatie si deficitul de cont curent.
'Avem o parere buna despre pietele din Europa Centrala si de Est, despre care credem ca ofera cel mai bun raport risc-castiguri. Consideram ca daca exista o investitie care sa se decupleze de ajustarile dezechilibrelor globale asteptate pentru perioada urmatoare, aceea este in Europa Centrala si de Est, al carei succes se datoreaza in principal aderarii la Uniunea Europeana', arata managerii JBIEF in raportul anual al fondului.
'Totusi, regiunea se confrunta cu propriile dezechilibre. Monedele care s-au apreciat puternic datorita intrarilor de capital strain au majorat consumul de bunuri importate, au urcat inflatia si au erodat competitivitatea. In special Romania si cele trei state baltice trebuie sa franeze inflatia si deficitul de cont curent. O ajustare e necesara si binevenita', mai spun managerii fondului.
Acestia considera ca daca pietele din regiune isi rezolva problemele interne ar putea fi un bun refugiu in momentul in care al doilea val al crizei globale se va produce.
Julius Baer International Equify Fund II, al doilea fond al Julius Baer din punctul de vedere al plasamentelor pe piata romaneasca, a vandut, de asemenea, un pachet mic de actiuni BRD, dar si-a majorat participatia la Petrom, ajungand la plasamente de circa 52 mil. euro pe piata romaneasca.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 ianuarie 2008' -
Dafora si Man renunta la fabrica de biodiesel de 100 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE DAFR
___
Dafora Medias si firma germana Man Ferrostaal au anuntat ca au renuntat la intentia de a investi 100 mil. euro intr-o fabrica de biodiesel, care ar fi urmat sa fie realizata in localitatea Atel din judetul Sibiu.
Cele doua parti au decis sa opreasca proiectul din cauza instabilitatii pietei europene de biodiesel. Reprezentantii firmei romane si ai celei germane au luat aceasta decizie in urma unei intalniri care a avut loc la finele anului trecut, la Munchen.
'Acest proiect se baza in mare parte pe experienta si competenta partenerilor germani si, tinand cont de faptul ca piata europeana de biodiesel este instabila, s-a hotarat ca acest proiect nu se va mai continua', a declarat Cristina Suteu, purtatorul de cuvant al Dafora Medias.
La proiectul fabricii de biodiesel din Sibiu ar fi trebuit sa participe si Consiliul Judetean Sibiu, precum si autoritatile publice locale din comuna Atel, responsabile cu punerea la dispozitie a terenurilor.
Proiectul ar fi trebuit realizat inca din urma cu un an, insa a fost intarziat din cauza a ceea ce autoritatile publice locale din Sibiu au numit 'ezitarea concernului german'. O ultima lovitura data investitiei a fost evolutia pietei combustibililor, unde biodieselul a devenit la un moment dat mai scump decat motorina. Din cauza secetei din vara trecuta, pretul unui litru de biodiesel a trecut de trei lei.
Esecul proiectului a dat peste cap planurile altor oameni de afaceri din judetul Sibiu, care intentionau sa investeasca in culturi de rapita.
Unul din oamenii de afaceri locali care au luat in calcul conversia mai multor culturi agricole in culturi de rapita pentru valorificare la viitoarea fabrica de biodiesel din Atel este Wilhelm Grama, care controleaza grupul Grama, din care face parte societatea Agricola SA. Omul de afaceri intentiona sa transforme 1.000 de hectare din cele 3.000 detinute de Agricola SA in culturi de rapita.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 ianuarie 2008'
Pagina