07.04.2008
-
Ana Imep si Tehnofrig pot depune pana pe 18 aprilie, la CNVM, oferte de cumparare a Athenee Palace
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Firmele Ana Imep Pitesti si Tehnofrig Cluj pot depune pana in 18 aprilie, la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), noi oferte pentru cumpararea de actiuni ale companiei hoteliere Athenee Palace Bucuresti, informeaza arbitrul pietei de capital.
CNVM va respinge, in urma licitatiei din 18 aprilie, oferta concurenta cu cel mai mic pret de cumparare al actiunilor companiei hoteliere.
Compania Tehnofrig a propus intr-o oferta publica lansata in 20 martie un pret de 10 lei, pentru cumpararea unui pachet de 874.796 de actiuni ale Athenee Palace, reprezentand circa 13,82% din capitalul social.
Ulterior, firma Ana Imep, controlata de omul de afaceri George Copos, a depus la CNVM o oferta concurenta de cumparare a 31,5% din actiunile hotelului (aproximativ 2 milioane de titluri), la un pret superior primei oferte, de 11 lei/actiune.
Cele doua oferte de cumparare vor fi suspendate de arbitrul pietei de capital din 7 aprilie, data la care intra in vigoare oferta publica lansata de Ana Imep, pana la publicarea amendamentului referitor la majorarea de pret.
Ofertele se vor incheia simultan pe 25 aprilie, dupa ce CNVM a aprobat prelungirea ofertei Tehnofrig.
In 1996, grupul de firme Ana, detinut de omul de afaceri George Copos, a devenit actionar majoritar la Ana Imep, producator de motoare standard si speciale de curent continuu si alternativ. Copos a platit 15 milioane euro pentru fosta companie de stat din Pitesti.
In 2004, firma a fost delistata de la categoria de baza a pietei Rasdaq.
Titlurile Athenee Palace Bucuresti se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul ATPA. Compania are un capital social de 1,9 milioane lei, divizat in 6,33 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 0,30 lei.
Potrivit cotatiei de 15 lei stabilita in sedinta din 4 aprilie, Athenee Palace are o valoare de piata de 94,89 milioane lei (25,55 milioane euro).
Sursa: Bursa, 7 aprilie 2008
-
Vestile bune de pe bursele externe ar putea aprecia BVB
Wall-Street.ro
___
'... va fi marcata in continuare de ceea ce se va intampla pe principalele burse din lume', ne-a declarat Gigi Uleia trader la Prime Transaction.
04.04.2008
-
Fondurile de investitii de pe piata constructiilor: urmeaza cel putin inca cinci ani de crestere
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Enterprise Investors, Oresa Ventures sau Advent International au derulat deja cate doua achizitii pe piata materialelor de constructii, estimata anul trecut la circa 6,5 miliarde de euro, cu o rata anuala de crestere de peste 30%, pentru a-si asigura un exit profitabil peste cinci ani.
'Ne asteptam ca aceasta piata sa creasca in continuare intr-un ritm accelerat datorita investitiilor mari in cladiri noi rezidentiale, comerciale, industriale, in infrastructura, dar si in renovari. Piata materialelor de constructii este deja mare si permite dezvoltarea unor firme substantiale care pot fi interesante pentru jucatorii globali, dar si pentru listare la bursa, asigurand astfel un exit profitabil', a declarat pentru ZF Cornel Marian, managing director al Oresa Ventures Romania, subsidiara locala a companiei suedeze de investitii Oresa Ventures. Compania controleaza jumatate din actiunile companiilor Fabryo Corporation (producator de lacuri si vopsele) si Bau Profil (producator de profile metalice si adezivi).
Cele mai recente tranzactii pe piata de profil au fost derulate de Advent International, care a preluat producatorul de mortare uscate Bengoss Comimpex pentru 18,9 milioane de euro, si de Enterprise Investors, care a achizitionat pentru 53 de milioane de euro grupul Simcor.
'Producatorii de materiale de constructii vor ramane atractivi pentru achizitii cat timp se vor mentine ratele de crestere si profitabilitate. Exista previziuni care spun ca aceste rate de crestere si profitabilitate se vor mai mentine cel putin cinci ani', spune Cristian Nacu, partener al fondului de investitii polonez Enterprise Investors. Prin achizitia grupului Simcor, polonezii si-au intarit pozitia pe piata de BCA, urmand sa aiba o capacitate de productie totala de circa 800.000 de metri cubi, respectiv o cota de piata de 10-12% din consumul de materiale de zidarie.
Advent a extins portofoliul producatorului de lacuri si vopsele dufa Deutek cu un sector complementar, respectiv productia de mortare. 'Extinderea portofoliului a venit in urma unei cunoasteri din ce in ce mai bune a pietei materialelor de constructii si a trendului ascendent al acesteia. Nefiind un portofoliu total nou, ci unul mai degraba complementar celui existent al dufa Deutek, decizia Advent a venit destul de firesc. Decizia a venit si pe fondul unei maturizari a afacerii dufa Deutek si dorintei companiei de a extinde rezultatele bune avute in ultimii ani si pe un alt sector, cel al mortarelor de constructii', au declarat reprezentantii Advent, care au preluat Dufa Romania, actuala dufa Deutek, in 2005 de la grupul german Meffert si de la doi oameni de afaceri locali. In urma tranzactiei din 2005, Advent a semnat un acord cu Meffert pentru pastrarea brandului Dufa pana in anul 2010, urmand ca in aceasta perioada germanii sa nu revina pe piata locala, potrivit ultimelor date disponibile.
Americanii de la Advent vor investi in perioada urmatoare in majorarea capacitatilor de productie si stocare a companiei Bengoss Comimpex si vor dezvolta forta de vanzari si reteaua de distributie pentru acoperirea teritoriala la nivel national.
Piata constructiilor este un sector cu multi antreprenori locali care si-au dezvoltat afacerile in ultimii 10-15 ani si au decis sa vanda compania sau o parte din actiuni pentru a asigura dezvoltarea afacerii.
Corneliu Stan, proprietarul afacerii Bengoss Comimpex, a declarat dupa vanzarea afacerii ca spera ca viitorul proprietar al companiei sa ridice businessul pe unul dintre primele trei locuri pe sectorul de piata pe care activeaza, acesta fiind visul lui din momentul in care a inceput afacerea.
Lui i se alatura oamenii de afaceri Stache Lutz, actionarul majoritar al grupului Simcor, sau Daniel Guzu, fondatorul afacerilor Fabryo Corporation si Bau Profil. 'Este un sector interesant atat pentru investitii tip venture capital - in care capitalul merge in principal in finantarea dezvoltarii si cresterii, cat si pentru buy-outs si leveraged buy-out (caz in care rentabilitatea investitiei este ajutata si de finantarea partiala cu credite bancare). Cred ca interesul de fapt va creste mai ales pentru al doilea tip, buy-out, odata cu cresterea pietei', explica Marian.
Intrarea fondurilor de investitii a fost inregistrata inca din anii '90, cand americanii de la NCH Advisors au preluat producatorul de materiale de constructii Elpreco Craiova, iar Policolor a fost achizitionat de trei fonduri de investitii, respectiv RAEF, Romanian Investment Fund Cyprus si Romanian Reconstruction (Cyprus) Limited. De altfel, NCH a realizat anul trecut primul exit de pe piata materialelor de constructii pentru 65 mil. euro, prin vanzarea companiei Elpreco catre compania irlandeza CRH, unul dintre cei mai mari producatori de materiale de constructii din Europa.
Fondurile de investitii sunt interesate sa ramana circa 4-5 ani in actionariatul unui producator de materiale de constructii, iar in cazul in care cresterea sectorului se va mentine, pot ramane chiar si in urmatorii 10-15 ani.
'Oresa este o companie de investitii si nu un fond cu viata limitata. Noi vedem posibilitatea de a sta mai mult in aceste investitii si de a profita de cresterea din sectorul constructiilor si materialelor de constructii in Romania in urmatorii 10 - 15 ani. Suntem foarte multumiti de participarea noastra in Fabryo si Bau Profil, companii care impreuna vor avea o cifra afaceri de 70-80 de milioane de euro in 2008, dar care cu investitiile facute sau in derulare pot sa creasca de trei-patru ori intr-un orizont de 4-5 ani', afirma Marian.
Ce au cumparat fondurile de investitii
Oresa Ventures
# Oresa Ventures a achizitionat anul trecut 49% din actiunile producatorului de materiale de constructii Bau Profil, tranzactie estimata la 3,5 milioane de euro. Oresa va aloca 8 mil. euro pentru construirea unei fabrici de adezivi si in majorarea actualei capacitati de productie a companiei.
# Prima achizitie a suedezilor pe piata constructiilor a fost producatorul de lacuri si vopsele Fabryo Corporation, unde detine 49% in urma unei tranzactii de 9 milioane de euro.
Advent International
# Fondul de investitii Advent International a preluat in iunie 2005 producatorul de vopsele D?fa, valoarea totala a tranzactiei fiind estimata la circa 18 milioane de euro, suma care include o investitie de 15 milioane de euro. Suma includea pe langa afacerea de baza - producerea de lacuri si vopsele - si dividendele rezultate din exercitiul financiar pe 2004.
# Ulterior, dufa Deutek a achizitionat compania Bengoss Comimpex, care comercializeaza mortare uscate sub marca Bauleiter, in cadrul unei tranzactii care s-a ridicat la 18,9 milioane de euro.
Enterprise Investors
# Enterprise Investors a preluat integral in 2006 compania Macon Deva, printr-o tranzactie de 35 de milioane de euro. Producatorul de materiale de constructii estimeaza in acest an afaceri de cel putin 50 de milioane de euro, in crestere cu 25%, pe fondul majorarii consumului de materiale de constructii.
# Macon Deva a ajuns recent la un acord cu oamenii de afaceri Stache Lutz si Mihai Voiculescu pentru preluarea a sapte firme din grupul Simcor Oradea, in cadrul unei tranzactii de 53 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 aprilie 2008' -
Adeplast Oradea spera sa obtina 25 mil. euro din listarea la Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de materiale de constructii pentru finisaje Adeplast Oradea isi propune sa obtina 25 mil. euro in urma listarii actiunilor firmei la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), fondurile fiind destinate constructiei unei fabrici si rambursarii creditelor.
'Doresc ca din profitul anului 2008 si cele 25 mil. euro realizate din majorarea de capital pe Bursa sa finalizez cea de a treia fabrica, sa achit creditele existente, iar din 2009 sa pot da, mie si celorlalti actionari, dividende', a declarat Marcel Barbut, actionarul majoritar al companiei.
Listarea la BVB urmeaza sa aiba loc pana la jumatatea anului 2008, iar operatiunea este intermediata de Raiffeisen Capital & Investment.
'La ora actuala avem aprobat un credit de investitii de 19 mil. euro si o linie de credit de circa 6 mil. euro, de catre Raiffeisen Bank. Ambele facilitati sunt multicash. Datorita solicitarii mari din piata trebuie sa construim inca o fabrica, intr-o zona care va completa spatiul geografic neacoperit de fabricile de la Oradea si de la Ploiesti', a spus Barbut.
Proprietarul Adeplast a aratat ca viitoarea fabrica, specializata in productia de mortare uscate, va avea o capacitate anuala de 250.000 de tone si va necesita o investitie de circa 8-10 mil. euro.
Compania opereaza o fabrica in Oradea, cu o capacitate anuala de 250.000 de tone, urmand ca in aceasta vara sa inceapa productia la o a doua unitate, la Ploiesti, a carei constructie a inceput in acest an. Fabrica va avea o capacitate anuala de productie de 450.000 de tone.
De la inceputul anului, Adeplast a pus in functiune la Oradea doua linii de paletizare si infoliere automata, a construit parcari si spatii de depozitare de circa 5.000 de metri patrati si urmeaza sa finalizeze constructia unei hale metalice de 1.300 de metri patrati, pentru stocarea productiei de mortare, vopsele, polistiren expandat, extrudat si vata minerala.
Totodata, in circa trei saptamani, firma va incepe constructia unei unitati de productie de vopsele, tencuieli decorative si alte produse de profil, in incinta fabricii de la Oradea.
Veniturile Adeplast au urcat anul trecut cu circa 7%, la 106,4 mil. lei (31,9 mil. euro), iar profitul net a scazut de la 17,3 mil. lei la 13,1 mil. lei (3,9 mil. euro).
'Influenta cea mai mare in reducerea profitului a fost reprezentata de cheltuielile cu transportul produselor finite in Bucuresti, Constanta, Ploiesti, zone aflate la mare distanta de centrul de productie din Oradea. Daca in anii precedenti nu am dorit sa vindem in aceste zone decat cantitati mici, pentru a fi prezenti in piata, in 2007 am dezvoltat agresiv vanzarile in aceste zone pentru a crea o piata pentru productia viitoarei noastre fabrici din Ploiesti', a explicat Barbut.
Adeplast este specializata in productia de mortare uscate, comercializarea de schele, cofraje, masini si tehnica in constructii, polistiren expandat, extrudat si vata minerala.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 aprilie 2008' -
Electroarges vrea sa treaca de pe Rasdaq pe BVB
DailyBusiness.ro
___
Compania Electroarges vrea sa treaca de pe piata Rasdaq la cota Bursei de Valori Bucuresti (BVB).Decizia a fost luata de actionarii companiei, in sedinta din 30 martie.
Conform unui comunicat de presa trimis joi pietei Rasdaq, in sedinta AGA, actionarii au decis listarea la bursa, urmand ca in perioada urmatoare sa fie demarate preparativele necesare listarii la BVB.
In aceiasi sedinta, actionarii au aprobat majorarea capitalului social cu 50%, la 1,9 milioane lei.
Majorarea s-a facut prin incorporarea rezervelor rezultate din profitul obtinut anul trecut, astfel au fost emise 6,36 milioane actiuni cu valoarea nominala de 0,10 lei, acestea urmand sa fie alocate persoanelor inregistrate in registrul actionarilor la data de 15 aprilie, pentru doua titluri detinute ei vor primi o actiune noua.
Compania a obtinut anul trecut un profit de 1 milion lei. Suma de 62 lei a fost incorporata in rezerve legale, restul de 974.110 lei a fost incorporata in rezervele din care s-a facut majorarea de capital cu 636.006 lei.
Producatorul de masini si aparate electrocasnice avea inainte de majorare un capital social de 1,27 milioane lei, divizat in 12,72 milioane actiuni cu valoarea nominala de 0,10 lei. Conform cotatiei de 0,86 lei din 31 martie, capitalizarea companiei este de 10,94 milioane lei ( 2,94 milioane euro).
Sursa: Daily Business, 4 aprilie 2008 -
Oil Terminal mizeaza pe venituri mai mari cu 15%
Curierul National OIL
___
Oil Terminal Constanta (OIL) mizeaza in 2008 pe venituri mai mari cu 15%, de 148,1 milioane lei, si estimeaza ca va obtine un profit net de 9,46 milioane lei, in crestere cu circa 30% comparativ cu nivelul de 7,43 milioane lei de anul trecut. Bugetul de venituri si cheltuieli al Oil Terminal pentru anul 2008 a fost aprobat de actionari in sedinta de ieri, se arata intr-un raport al companiei transmis ieri Bursei de Valori Bucuresti. In 2007 compania a consemnat venituri de 128,48 milioane lei. Cheltuielile totale ale companiei sunt estimate sa urce tot cu 15%, de la 119 milioane lei anul trecut, la 136,94 milioane lei. Totodata, pentru acest an compania va dispune de surse de finantare a investitiilor in valoare de 25,7 milioane lei.
Cotatia de miercuri a titlurilor a crescut cu 0,78 procente, pana la valoarea de 0,65 lei, capitalizarea societatii find de 378,5 milioane de lei.
Actionarul majoritar al companiei din Constanta este Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, care controleaza 59,62% din capital. Alti actionari sunt Fondul Proprietatea, cu 10%, si Fondul de investitii Broadhurst, cu 7,6% din titluri.
Oil Terminal este specializata in prestari de servicii privind primirea, depozitarea, conditionarea si expedierea titeiului, a pacurii si a altor materii prime lichide pentru import, export si tranzit.
Sursa: Curierul National, 4 aprilie 2008 -
SIF-urile si-au bugetat profituri de 117,3 mil. euro
Business Standard LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Cele cinci societati de investitii financiare si-au bugetat pentru 2008 un profit cumulat de 117,3 milioane de euro, in scadere cu circa 23,6% fata de rezultatul obtinut in 2007.
Trei dintre cele cinci SIF-uri estimeaza pentru acest an profituri mai mici decat cele obtinute in 2007, diferentele mergand de la 15%, in cazul SIF Banat-Crisana si Oltenia, si ajungand pana la 50%, la profitul bugetat de SIF Transilvania.
Conducerea SIF-urilor spune ca estimarile in scadere pentru acest an au fost facute avand in vedere inceputul slab de an pentru piata de capital, care nu permite societatilor valorificarea unora dintre pachetele de actiuni detinute, in conditiile in care preturile au scazut foarte mult. In acelasi timp, cresterea numarului de oferte publice initiale (IPO) asteptate pentru acest an ar putea determina un efort financiar mai ridicat din partea SIF-urilor.
Cel mai mare profit pentru 2008 l-a bugetat SIF Banat-Crisana, care si anul trecut a inregistrat cel mai ridicat profit dintre SIF-uri. Societatea estimeaza pentru acest an un profit net de 104,08 milioane de lei (28,9 milioane de euro), in condi- tiile in care se asteapta la cheltuieli totale cu circa 25% mai mari.
SIF Oltenia, care estimeaza aceeasi scadere a profitului ca SIF Banat-Crisana, de aproximativ 15%, si-a bugetat un profit net de 90,6 milioane de lei (25,2 milioane de euro).
“Anul trecut a fost mai bun pentru noi, datorita oportunitatilor de afaceri aparute pe finalul anului, care ne-au permis sa vindem unele participatii. In 2008, in conditiile actuale de piata, nu ne putem vinde din detineri”, a declarat Florian Buzatu, director in cadrul SIF Oltenia.
In strategia de investitii pe anul curent, SIF Oltenia a avut in vedere, printre altele, ca “exista premisele aparitiei unui numar crescut de oferte publice initiale”.
“Noi am fost printre putinii care anul trecut au subscris integral oferta Transgaz. Si in acest an, ne putem duce la sume importante, in functie de puterea societatilor care vor face obiectul ofertelor”, spune Buzatu.
Pe de alta parte, SIF Transilvania, societate care in 2007 s-a plasat pe locul doi in top SIF in functie de profitul raportat, se arata a fi cea mai pesimista. Aceasta mizeaza, in 2008, pe o reducere de peste doua ori a profitului net, pana la circa 14,7 milioane de euro. SIF Transilvania si-a bugetat venituri de aproape doua ori mai mici, in timp ce cheltuielile societatii sunt programate sa inre- gistreze o crestere usoara.
Singurele SIF-uri care se asteapta la castiguri in crestere, Moldova si Muntenia, si-au bugetat profituri de 75 milioane de lei (20,8 milioane de euro), respectiv 99,7 milioane de lei (27,7 milioane de euro). In cazul SIF Muntenia, este vorba de profitul brut, la celelalte SIF-uri avandu-se in vedere estimarea de profit net pentru acest an. Profitul estimat de SIF Moldova este cu 15,6% mai mare fata de cel din 2007, iar cel al SIF Muntenia, cu circa 5% mai ridicat.
SIF Moldova mizeaza, pentru 2008, pe venituri cu 18% mai mari, pana la 142,88 milioane de lei (circa 39,6 milioane de euro), dupa ce, in 2007, veniturile companiei au scazut cu 20%.
Sursa: Business Standard, 4 aprilie 2008 -
Investitorii așteaptă zile mai 'însorite' la Bursă
Curierul National
___
'... totuși în ton cu bursele europene care nu au fost marcate de o volatilitate mare, fără deprecieri sau aprecieri însemnate', ne-a explicat Gigi Uleia, broker la Prime Transaction.
03.04.2008
-
BT: profit operational cu 25% mai mare si active de 5,5 mld. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Profitul net obtinut de Banca Transilvania (BT) in 2007 s-a ridicat la 340 milioane de lei (aproape 102 milioane de euro), fiind influentat de veniturile obtinute din vanzarea diviziei de asigurari a grupului, care s-au ridicat la 173,5 milioane de lei (53 de milioane de euro).
'Este un obiectiv extrem de ambitios in contextul international actual, dar avem incredere ca vom reusi sa il atingem cu o politica prudenta', a comentat pentru ZF Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania.
De altfel, BT a mai incasat in ianuarie o a doua transa din vanzarea diviziei de asigurari, reprezentand circa 37 de milioane de euro. BT Asigurari a fost preluata in toamna trecuta de francezii de la Groupama pentru 100 de milioane de euro, iar grupul BT a incasat 90 de milioane de euro, corespunzator participatiei la capitalul companiei.
BT va mai incasa anul acesta o suma importanta si din vanzarea participatiei de 25% detinuta in cadrul Asiban, a treia companie ca marime a primelor brute subscrise de pe piata locala de asigurari. Procesul de vanzare este aproape de finalizare, sursele de pe piata indicand ca cea mai buna oferta evalueaza Asiban la 350 de milioane de euro.
Potrivit raportului privind situatiile financiare, care va fi propus spre aprobare actionarilor la Adunarea Generala de pe 22 aprilie, BT si-a planificat pentru anul acesta cresterea activelor cu 40%, pana la 19,4 miliarde de lei (5,5 miliarde de euro, la un curs estimativ de 3,5 lei pentru un euro).
Banca vizeaza o crestere cu 40% a creditelor acordate clientelei, la aproape 12 miliarde de lei (3,4 miliarde de euro). Depozitele ar trebui sa urce mai rapid, cu 45%, la 15,3 miliarde de lei (4,3 miliarde de euro). De altfel, banca a lansat recent un depozit pe 45 de zile cu o dobanda de 10% pe an la lei, in incercarea de a stimula economisirea.
'In contextul ultimelor evenimente de pe pietele financiare internationale (criza subprime, problemele de lichiditate ale marilor banci de investitii), parametrii de risc pentru anul in curs au fost stabiliti la niveluri mult mai prudente fata de anul 2007', mentioneaza raportul bancii. Rekkers spune ca au fost revizuite procedurile atat pentru clientii persoane fizice, cat si pentru companii, in conditiile in care circumstantele de pe pietele internationale necesita 'o anumita prudenta bancara sanatoasa' la creditare. Printre obiectivele care vor fi prezentate actionarilor este si intarirea auditului intern, organizarea de inspectii privind riscul operational si inspectii de credit mai ample.
In privinta structurii portofoliului de credite, Rekkers afirma ca nu vor aparea modificari sensibile fata de anul trecut.
'Creditele de retail reprezinta circa 40% din portofoliu si cred ca va ramane la acest nivel'. Potrivit planului, BT urmareste atingerea unei cote de 7% pe retail, cu o crestere accentuata pe carduri si credite de consum.
Banca Transilvania si-a bugetat pentru anul acesta investitii de putin peste 46 de milioane de euro.
Banca va continua sa isi extinda reteaua, urmand sa depaseasca 500 de unitati. Totodata, va fi schimbat si sistemul informatic de core-banking, pentru a permite gestionarea operatiunilor in crestere rapida ale bancii, dar si lansarea de servicii noi, cum ar fi e-banking. 'Avem un proiect privind schimbarea sistemului de core banking avem o analiza detaliata si am stabilit deja o lista scurta, cu trei furnizori', explica Rekkers. El nu a precizat la cat se vor ridica investitiile presupuse de aceasta schimbare, spunand ca procesul este laborios si este inca prea devreme pentru o asemenea evaluare.
Tot pentru anul acesta BT si-a planificat implementarea unui proiect de emitere de carduri inteligente cu cip.
Pana acum doar trei banci de pe piata - ProCredit, ING si Garanti Bank - au lansat astfel de produse, insa mai multi jucatori au anuntat planuri in acest sens. Banca urmareste sa ajunga la 1,5 milioane de carduri in portofoliu pana la sfarsitul anului si sa opereze o retea de 12.000 de POS-uri.
BT va urmari anul acesta simplificarea produselor de creditare, dar si finalizarea unei aplicatii de monitorizare a analizelor de credit privind gestionarea relatiei cu clientii.
Actiunile Bancii Transilvania au inchis sedinta de ieri la pretul de 0,74 lei/actiune, nivel la care capitalizarea bancii este de 1.21 mld. euro.
Obiective in 2008
# Management mai strict al riscurilor si o politica mai prudenta de creditare
# Cresterea profitului brut operational cu 25%, la 288 mil. lei
# Expansiunea cu 40% a creditelor si cu 45% a depozitelor
# Majorarea activelor cu 40%, pana la 19,4 mld. lei
# Deschiderea a 80 de unitati
# Cota de piata de 7% pe retail
# Schimbarea sistemului de core-banking
# Lansarea de carduri cu cip
Sursa: Ziarul Financiar, 3 aprilie 2008' -
Bursa ridica stacheta pentru Ligile I si II
Romania libera
___
» Socep ar putea retrograda la categoria a II-a a Bursei.
» Alte sase companii, prezente in liga secunda a BVB, ar putea retrograda la categoria a III-a.
» Propunerile Bursei vizeaza, in special, inasprirea conditiilor de valoare si volum ale tranzactiilor .
Conducerea bursei de valori Bucuresti (BVB) propune spre consultare pricipalilor actori din piata de capital romaneasca – companii de brokeraj, agenti de bursa, administratori de fonduri, investitori – ajustarea catorva criterii de admitere si de mentinere la primele categorii ale BVB.
Astfel, propunerile vizeaza inasprirea conditiilor de volum si valoare ale tranzactiilor, ale nivelului minim al capitalizarii sau capitalurilor proprii, precum si indeplinirea mai multor criterii de guvernanta corporativa.
Pentru mentinere la Categoria I
« BVB propune ca emitentii (companiile) sa depaseasca anual un numar mediu de 25 de tranzactii/zi si o valoare medie a transferurilor de actiuni de 40.000 lei/zi, ceea ce inseamna circa 6.250 tranzactii pe an si o lichiditate anuala de 10 milioane lei.
« in prezent, criteriile prevad un nivel anual mediu de minimum 5 tranzactii/zi si o lichiditate medie de 25.000 de lei.
« BVB propune ca societatile sa indeplineasca un nivel minim al capitalizarii sau capitalurilor proprii de peste 30 milioane de euro, fata de 8 milioane de euro cat este in prezent.
Pentru admitere la Categoria I
« conducerea Bursei le propune emitentilor sa aiba un nivel minim al capitalurilor proprii de 30 milioane de euro, fata de 8 milioane de euro cat este in prezent.
« companiile care vor sa promoveze la categoria I trebuie sa indeplineasca un nivel cu 10-30% mai mare al lichiditatii si al numarului mediu zilnic al tranzactiilor, conform propunerilor BVB.
Bursa doreste sa introduca o noua conditie de promovare si mentinere la Categoria I de actiuni, prin care companiile sa declare ca s-au conformat cu 14 principii din cele 19 principii (aproximativ 75%) ale Codului de Guvernanta Corporativa pe parcursul unui an calendaristic. Codul este afisat pe site-ul BVB si supus dezbaterii publice.
Pentru mentinerea la Categoria a II-a
« se propune ca emitentii sa inregistreze anual un numar mediu de peste 5 tranzactii/zi, fata de 2 tranzactii/zi cat este nivelul minim acum, si o valoare medie a tranzactiilor de 5.000 lei/zi, de la 2.000 lei/zi in prezent.
Dintre cele 21 de companii listate la Categoria I, Socep Constanta (SOCP) este la limita cu nivelul capitalizarii (circa 30 milioane de euro), in vreme ce capitalurile proprii sunt de 15,8 milioane de euro. Azomures (AZO) este, de asemenea, la limita cu nivelul valorii anuale a tranzactiilor, cu 10,6 milioane de lei, dar si cu numarul minim al tranzactiilor, cu 7.121 tranzactii, cele mai putine de la aceasta categorie. Turbomecanica, unde capitalurile proprii sunt sub nivelul de 30 milioane de euro, este salvata de capitalizarea bursiera, de 42,7 milioane euro.
La Categoria a II-a, MJ Maillis (MJM), Mefin Sinaia (MEF), Mechel Targoviste (COS), Carbochim (CBC), Agras VIG (ASA) si Zimtub (ZIM) sunt la limita sau nu indeplinesc nivelurile minime propuse de BVB in ceea ce priveste lichiditatea sau volumul tranzactiilor. Aceste sase companii sunt in pericol de a fi retrogradate la Categoria a III-a, unde in prezent se afla doar UCM Resita.
Adrian Ceuca, director general adjunct al Broker Cluj, este de parere ca, in actualul context negativ prin care trece Bursa, este sensibil sa propui o inasprire a conditiilor de admitere si mentinere la cota BVB, chiar daca aceste conditii sunt indeplinite lejer de companiile listate.
Dupa primele trei luni din acest an, BVB inregistreaza scaderi generalizate atat la nivelul indicilor, al capitalizarii si al cotatiilor actiunilor, cat si la nivelul lichiditatii si al numarului de tranzactii. Este, de fapt, cel mai slab trimestru din ultimii opt ani al BVB, in ceea ce priveste deprecierile inregistrate.
Sursa: Romania Libera, 3 aprilie 2008
Pagina