20.08.2008
-
Mechel investeste 8,7 mil. euro la Targoviste, dar are de platit o amenda de 32 mil. dolari in Rusia
DailyBusiness.ro COS
___
Mechel OAO, una dintre cele mai mari companii miniere si de metale din Rusia, a demarat o investitie de 8,7 mil. euro in laminorul de la uzina Mechel Targoviste, in cadrul planului de modernizare. Acest proiect s-a efectuat in cadrul unui program extins de modernizare a activitatii de productie de la Mechel Targoviste, a anuntat compania. Programul consta in modernizarea cuptorului de incalzire si a laminorului. Lucrarile de modernizare au ca scop imbunatatirea calitatii produselor finite si reducerea costurilor de productie, prin scaderea consumului de gaz metan. Compania se asteapta ca in urma investitiilor, sa realizeze economii de circa 2,3 milioane de euro pe an. Pe de alta parte, Mechel, cea mai mare companie miniera de carbune din Rusia, va fi amendata cu 790 milioane ruble (32 milioane dolari) la sfarsitul acestui an, pentru incalcarea regulilor antitrust, au anuntat, marti, autoritatile antimonopol rusesti, citate de Ria Novosti si preluate de NewsIn. Conform serviciului federal antimonopol, Mechel a abuzat de pozitia dominanta pe care o are pe piata prin scumpirea artificiala a produselor, refuzul de a semna contracte de distributie si controlul general al preturilor. Autoritatile antimonopol au inceput controlul activitatii gigantului Mechel, dupa ce, la sfarsitul lunii iulie, premierul Vladimir Putin a acuzat compania ca, pe piata interna, pretul cocsului este dublu decat cel practicat la export si a ordonat autoritatilor sa verifice operatiunile companiei. 'Azi am primit un semn incurajator din partea firmei Mechel si a altor companii care comercializeaza cocs, ele fiind dispuse sa reduca preturile in mod voluntar cu 15%', a declarat directorul serviciului federal antimonopol, Igor Artemiev. Autoritatile investigheaza si operatiunile companiilor Raspadsky Coal si Evraz Holding, acuzate si ele de controlul preturilor pe piata ruseasca. Artemyev a anuntat sanctiuni similare, de pana la 5% din castigurile anuale pentru celor doua firme. Raspadsky Coal, Evraz Holding si Mechel controleaza mai mult de 50% din piata de profil din Rusia. Sursa: Daily Business, 20 august 2008
19.08.2008
-
Piata asigurarilor a trecut de 1,2 mld. euro in primul semestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Piata asigurarilor a trecut de 4,42 de miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) in primul semestru, cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut fiind de 22,3%, potrivit datelor publicate ieri de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Calculata in euro, cresterea este de 11%. Numarul contractelor de asigurare aflate in vigoare la sfarsitul primului semestru era de peste 8,76 de milioane. 'Rezultatele aferente primului semestru din 2008 indica o piata a asigurarilor stabila si in continua dezvoltare, fapt care, in opinia mea, reflecta inclusiv o incredere din ce in ce mai mare a consumatorilor de produse de asigurare', a declarat Angela Toncescu, presedintele CSA. Primele brute subscrise din asigurari generale au fost de 3,57 de miliarde de lei (973,4 milioane de euro) in primul semestru, reprezentand 80,8% din totalul pietei. Piata asigurarilor generale a urcat cu 21,7% in lei in prima jumatate a anului. 'In ceea ce priveste structura pe clase, se constata faptul ca asigurarile auto detin in continuare ponderea majoritara, respectiv de 75,2% din total prime brute subscrise din asigurari generale', au precizat oficialii CSA. Pe partea de asigurari auto Casco cresterea a fost de 39,8% in primele sase luni, pana la 1,66 de miliarde de lei (453,6 milioane de euro), in timp ce pe segmentul asigurarilor de raspundere civila auto (RCA) primele brute subscrise au urcat cu 17%, pana la 1,02 miliarde de lei (278,4 milioane de euro). 'Ponderile celorlalte clase de asigurari generale se situeaza la aproximativ aceleasi niveluri ca in semestrul I din 2007, cu exceptia clasei XIV-Asigurari de credite, in cazul careia s-a inregistrat o scadere a ponderii cu 5,6 puncte procentuale, pana la 3,0% in semestrul I 2008', afirma reprezentantii Comisiei. Indemnizatiile brute platite pentru politele de asigurari generale au crescut cu 24,1% in primul semestru, putin mai repede decat piata, pana la 1,89 de miliarde de lei (514,7 mil. lei). Cheltuielile asiguratorilor cu daunele reprezinta aproape 53% din primele brute subscrise. Potrivit datelor publicate de CSA, la sfarsitul primului semestru cea mai mare companie din segmentul asigurarilor generale era Allianz-Tiriac (175,9 mil. euro), urmata de Omniasig (167,5 mil. euro), Asirom (96,3 mil. euro), Unita (73,7 mil. euro), BCR Asigurari (69,5 mil. euro), Astra-Uniqa (68,5 mil. euro), Asiban (66,5 mil. euro), Ardaf (59,2 mil. euro), Generali (46,2 mil. euro) si BT Asigurari (43,1 mil. euro). Primele zece companii de asigurari generale concentreaza 89% din primele brute subscrise pe acest segment, valoarea acestora fiind de 866,4 milioane de euro. Pe partea de asigurari de viata, afacerile companiilor au urcat cu aproape 25%, ajungand la 849,9 milioane de lei (231,6 milioane de euro) la sfarsitul lunii iunie, rimtul de crestere fiind mai mare decat cel al asigurarilor generale. 'Din totalul primelor brute subscrise din asigurari de viata in semestrul I 2008, un procent de 66,6% a fost generat de asigurarile traditionale (clasa I), iar un procent de 30,8% de catre asigurarile de viata si anuitati legate de investitii (clasa III). Se constata faptul ca, in orizontul de timp analizat, ponderea clasei I a crescut cu 3,1 puncte procentuale, in timp ce ponderea clasei III a scazut cu 3,6 puncte procentuale', afirma oficialii CSA. Indemnizatiile brute platite de companii pentru asigurarile de viata au fost de 101,6 milioane de lei (27,7 milioane de euro) in prima jumatate a anului, in crestere cu 13% fata de primul semestru din 2007. Primele zece companii in functie de afacerile pe segmentul asigurarilor de viata sunt ING Asigurari (74,5 mil. euro), AIG Life (38,2 mil. euro), BCR Asigurari de Viata (17,2 mil. euro), Asiban (16,1 mil. euro), Allianz-Tiriac (14,5 mil. euro), Asirom (13,3 mil. euro), Aviva (12,3 mil. euro), Grawe (11,7 mil. euro), Generali (11,6 mil. euro) si Omniasig Viata (7,7 mil. euro). Primele brute totale subscrise de aceste societati sunt de 217 mil. euro, reprezentand aproape 94% din piata asigurarilor de viata. La nivelul intregii piete a asigurarilor, cele mai mari companii sunt Allianz-Tiriac (190,4 mil. euro, cota de 15,8%), Omniasig (167,5 mil. euro, cota de 13,9%) si Asirom (109,5 mil. euro, cota de 9,09%). Sursa: Ziarul Financiar, 19 august 2008 -
Rompetrol nu a inregistrat pierderi majore din cauza inchiderii benzinariilor din Georgia
___
Compania Rompetrol sustine ca nu a inregistrat pierderi majore din cauza ca si-a inchis doua benzinarii din cele 29 pe care le detine in Georgia, ca urmare a conflictului armat dintre Georgia si Rusia. 'Intre timp, compania Rompetrol Georgia a decis deschiderea statiei Zugdidi (vecinatate Abhazia), in timp ce statia Gori (vecinatate Osetia de Sud) va fi in continuare inchisa pana la clarificarea situatiei din zona. Activitatea Rompetrol Georgia se desfasoara si s-a desfasurat in permanenta in regim normal de lucru. Compania nu a inregistrat pierderi majore, reusind sa administreze cu succes operatiunile in aceasta perioada dificila si sa fie atat un furnizor stabil in piata de profil, cat si un factor de stabilitate civica', potrivit datelor furnizate luni agentiei NewsIn de Rompetrol. De asemenea, reprezentantii companiei mai spun ca activitatea Grupului Rompetrol nu a fost afectata de inchiderea celor doua porturi din Georgia, Batumi fiind redeschis vineri, 15 august, iar prin Kulevi nu sunt derulate niciun fel de operatiuni. Compania petroliera de stat KazMunayGaz din Kazakhstan detine 75% din compania Rompetrol. Premierul kazah Karim Masimov a ordonat la 11 august 2008 suspendarea transporturilor de petrol prin portul georgian Batumi, de la Marea Neagra, ca urmare a conflictului armat dintre Georgia si Rusia. KazMunayGaz a devenit, in februarie 2008, singurul actionar al terminalului petrolier din portul Batumi, dupa ce a cumparat pachete de actiuni de la partenerii sai. Rompetrol miza, de altfel, pe portul georgian pentru aprovizionare, in cadrul unor proiecte comune cu KazMunayGaz. Compania energetica de stat Socar din Azerbaidjan anuntase, de asemenea, acum doua saptamani, ca a suspendat livrarile de petrol si de produse petroliere rafinate prin Batumi si prin alt port georgian, Kulevi, care are o capacitate cat jumatate din cea din Batumi. Socar foloseste ambele porturi pentru exportul de titei si de produse petroliere rafinate. Batumi are o capacitate de 10 milioane de tone pe an, respectiv 200.000 de barili/zi. Sursa: Wall-Street,NewsIn 19 august 2008 -
Iproeb Bistrita, profit la sase luni de 10,31 milioane lei
Wall-Street.ro IPRU
___
Profitul net al Iproeb Bistrita (IPRU) a scazut in primul semestru al anului cu 28%, la 10,31 milioane lei (2,81 milioane euro), iar afacerile companiei s-au comprimat cu 22% fata de aceeasi perioada din 2007, arata datele financiare transmise pietei Rasdaq. In prima jumatate a anului trecut, producatorul de cabluri electrice si optice afisase castiguri de 14,4 milioane lei. Afacerile Iproeb la sase luni au ajuns la 72,74 milioane lei (19,82 milioane euro), in scadere cu 22% fata de nivelul consemnat in aceeasi perioada a anului trecut, de 93,82 milioane lei. Compania a atras in primul semestru venituri de 76,39 milioane lei (20,81 milioane euro), cu 18% mai mici decat incasarile din perioada similara de anul trecut, de 93,91 milioane lei. in schimb, cheltuielile s-au redus cu 16%, la 64,41 milioane lei (17,55 milioane euro), dupa ce in primele sase luni din 2007 costurile se cifrasera la 76,85 milioane lei. Iproeb Bistrita are un capital social de 14,27 milioane lei, divizat in 47,57 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 0,30 lei. Compania are ca domeniu de activitate producerea firelor si cablurilor electrice si optice, iar actionarul principal este societatea Electromontaj, care detine 30,79% din capital. Titlurile Iproeb Bistrita se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul IPRU. Valoarea de piata a companiei este de 180,77 milioane lei (51,21 milioane euro), conform ultimei cotatii, de 3,80 lei, stabilita in sedinta de luni a Bursei. Sursa: Wall-Street, 19 august 2008 -
Conducerea Oltchim: Salariatii vor deveni actionari ai Oltchim MBO
DailyBusiness.ro OLT
___
Initiativa managementului Oltchim de a infiinta compania Oltchim MBO este sprijinita de salariatii combinatului si are ca scop sustinerea si dezvoltarea Oltchim, prin atragerea de finantari si implicit securizarea surselor de materii prime de baza, a informat luni compania. 'Am constituit Oltchim MBO pentru a sprijini Oltchim in investitiile sale. Directorii Oltchim sunt doar fondatorii acestei companii, urmand ca salariatii combinatului sa intre in actionariatul Oltchim MBO printr-un proces de majorare de capital social, care va demara in data de 18 august 2008', a declarat Silviu Pandrea, jurist la Oltchim SA si membru in Consiliul de Administratie la Oltchim MBO. 'Adoptarea unei asemenea solutii (infiintarea Oltchim MBO - n.r.) a fost necesara si oportuna din prisma interesului managementului si a salariatilor de a dezvolta Oltchim SA, in contextul in care orice interventie a statului, in calitate de actionar majoritar, a fost in mod constant criticata de catre actionarii minoritari ca fiind susceptibila de a fi ajutor de stat', a declarat Radu Olaru, director de productie la Oltchim SA si membru in Consiliul de Administratie la Oltchim MBO. 'Mentinerea incertitudinii asupra majorarii capitalului social afecteaza in sens negativ activitatea si finantarea societatii, cu riscuri majore in viitorul apropiat', a mai spus Olaru. Reprezentantii Oltchim au mentionat ca 'incercarile repetate ale managementului de a obtine finantari pentru sustinerea programelor de investitii si dezvoltarea combinatului, esentiale pentru supravietuirea Oltchim SA nu s-au concretizat'. 'Ultima incercare, de majorare a capitalului social cu 954,75 milioane lei, a fost blocata, in urma unei sesizari facute de un actionar minoritar. Pana la primirea unui raspuns oficial de la Comisia Europeana referitoare la posibila incadrare a acestei operatiuni ca ajutor de stat, SC Oltchim SA va intampina in continuare dificultati in obtinerea de credite bancare avantajoase', se precizeaza in comunicatul de presa al Oltchim. Managementul Oltchim argumenteaza ca, in aceste conditii, a avut initiativa infiintarii unei companii separate, denumita Oltchim MBO, care sa fie eligibila pentru obtinerea de finantari externe si sa poata atrage, intr-un timp cat mai rapid, finantari pentru investitiile necesare pentru programele de dezvoltare ale Oltchim SA. 'In acest moment Oltchim MBO discuta cu mai multe banci si fonduri de investitii pentru a gasi o modalitate de finantare si atragere de resurse suplimentare pentru combinat', se mai precizeaza in comunicatul companiei. Procedura de constituire a Oltchim MBO a fost avizata de o casa de avocatura din Romania si s-a realizat in conformitate cu practicile internationale referitoare la management buyout (MBO), mai mentioneaza reprezentantii managementului Oltchim. Doru Bostina, avocat coordonator la casa de avocatura Bostina si Asociatii considera ca interesul managementului si al salariatilor pentru sustinerea Oltchim SA prin intermediul Oltchim MBO este legal, normal si optim in procesul de dezvoltare si chiar de privatizare al societatii. 'Am dori sa reamintim ca in trecut chiar statul roman a promovat instrumente legislative menite a facilita salariatilor si managementului companiilor de stat participarea la procesul de privatizare. Daca la acest moment aceste facilitati nu mai sunt in vigoare nu inseamna ca exista o interdictie a participarii salariatilor si managementului la proces', a punctat Doru Bostina. 'De asemenea, nu trebuie uitat ca exista si un principiu al egalitatii de sanse care trebuie respectat. Consideram ca ar fi neconstitutionala crearea unui 'handicap' pentru salariatii si managementul Oltchim SA. Solutia juridica de promovare a interesului lor legitim nu va face nici o abatere de la lege' a mai spus Bostina. Cifra de afaceri a combinatului a crescut in primele sase luni ale anului 2008 cu circa 20%, la 1,05 mld. lei (circa 285 mil. euro). In acelasi timp cheltuielile au crescut cu 25% in comparatie cu acelasi interval al anului trecut. Astfel, Oltchim SA a inregistrat in primul semestru al acestui an un rezultat negativ de 37,2 mil lei (10,2 mil euro), cauzat in principal de pierderile pe partea financiara, care s-au ridicat la 39,4 mil lei (10,8 mil euro). Pe partea de exploatare, compania a inregistrat un castig de 2,2 mil lei (circa 600.000 euro). 'Principala cauza a pierderilor financiare mari a fost incadrarea combinatului intr-o categorie de creditare cu risc ridicat, ca urmare a scaderii capitalului social in noiembrie 2007 si a imposibilitatii majorarii capitalului social in 2008, fapt care a adus cu sine implicit obtinerea de credite in conditii mai putin avantajoase', au explicat reprezentantii Oltchim rezultatele negative din primul semestru. Oltchim este cel mai mare combinat petrochimic din Romania. Din 1966, Oltchim ofera produse chimice pentru clienti din peste 80 de tari. Oltchim este un lider de piata in industria chimica regionala fiind numarul unu in Europa Centrala si de Est la categoria de produse clorosodice, polioli polieteri si propenoxid. Oltchim este al doilea jucator in regiune pe piata de policlorura de vinil (PVC). Sursa: Daily Business, 19 august 2008 -
Activele nete ale SIF-urilor s-au redus cu 2,6%, in iulie, la 9,6 mld. lei
Curierul National LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Activele nete ale celor cinci SIF-uri au pierdut avansul castigat in iunie si s-au diminuat in luna iulie, valoarea cumulata a acestora scazand cu 2,6% fata de primul semestru din 2008, la 9,6 mld. lei, si cu 6,9% comparativ cu nivelul consemnat la finele anului 2007, informeaza Mediafax. Cele cinci SIF-uri au raportat la finele lunii iunie active nete cu o valoare cumulata de 9,87 mld. lei, in crestere cu 2,2% fata de nivelul de la finele lunii anterioare, cand se situa la 9,6 mld. lei. La sfarsitul lunii decembrie 2007, activele nete insumau 10,33 mld. lei. SIF Transilvania s-a mentinut pe primul loc in topul activelor nete, cu 2,33 mld. lei la finele lunii iulie, insa valoarea acestora s-a redus cu 1,8%, fiind urmata de SIF Oltenia, cu active de 2,22 mld. lei, mai mici cu 3%. Totodata, activele SIF Muntenia au scazut cu 3,05%, la 1,9 mld. lei, iar SIF Moldova a raportat cea mai accentuata pierdere, de 5%, cu un activ net de 1,47 miliarde de lei. Activele nete raportate de SIF Banat-Crisana au scazut cu 1,3%, la 1,67 mld. lei. Activul net al SIF Oltenia a scazut in intervalul ianuarie-iulie cu 19,4% comparativ cu valoarea de la sfarsitul lui 2007, SIF Moldova a raportat o pierdere de 17,9% la nivelul activului net, iar in cazul SIF Banat-Crisana, valoarea activelor a scazut cu 17,6%. SIF Muntenia a afisat cea mai redusa diminuare a activului net, de 12,3%, fiind urmata de SIF Transilvania, cu o cadere de 15,3%. In primele sapte luni, Bursa a scazut cu 34,2% in linie cu pietele internationale ca urmare a situatiei nefavorabile pe plan mondial generata de criza creditelor ipotecare din America. In ceea ce priveste rezultatele raportate pentru primul semestru, SIF Transilvania a fost cea mai profitabila, cu un castig de 75,3 mil. lei, pe pozitia urmatoare plasandu-se SIF Moldova, cu 70,5 mil. lei. Profiturile raportate de SIF Banat-Crisana si SIF Oltenia au fost apropiate ca valoare, totalizand 54,3 milioane de lei si, respectiv, 53,7 mil. lei. SIF Muntenia a inregistrat un profit cu 74,8% mai mare, de 69,6 mil. lei. Sursa: Curierul National, 19 august 2008
18.08.2008
-
Carabulea: Sunt multi care ne bat la usa si nu pot sa nu le deschid
ZF RO - FONDURI MUTUALE BCC
___
'Sunt multi care ne bat la usa si nu pot sa nu le deschid. Nu ai de unde sa stii daca discutiile se concretizeaza intr-un parteneriat de afaceri sau in vanzarea unui pachet de actiuni', a declarat pentru ZF Ilie Carabulea, principalul actionar al Bancii Carpatica. El isi nuanteaza astfel comentariile privind o eventuala decizie de vanzare a bancii, renuntand sa mai respinga ferm informatiile care circula pe piata de mai multa vreme si care acrediteaza ideea ca practic Banca Carpatica ar fi de vanzare. 'In acest hatis de concentrari de capital care exista pe piata, ne gandim ca la vremuri noi sunt necesare strategii noi', spune acum Carabulea. In urma cu o luna, el sustinea ca nu vrea sa vanda banca pe motiv ca nu ar avea ce face cu banii. Pe de alta parte, Carabulea afirma acum ca zvonurile privind vanzarea bancii sunt lansate de concurenta, 'care vrea sa ne puna intr-o lumina mai mult sau mai putin buna'. La sfarsitul lunii iunie, in piata au aparut zvonuri privind o posibila preluare a Carpatica de catre Commerzbank, a doua mare banca germana din punctul de vedere al activelor. Valoarea bancii a fost estimata la 1,8 - 2 mld. lei (500 - 550 mil. euro). In momentul aparitiei stirii, actiunile BCC inregistrau o pierdere de 3,18%, pentru ca ulterior sa castige 15%. Reprezentantii bancii au infirmat atunci zvonurile, argumentand ca banca deruleaza parteneriate cu multe institutii financiar-bancare internationale, cel mai vechi partener extern fiind Commerzbank. Surse bancare au confirmat existenta unor negocieri, insa au sustinut ca discutiile au esuat din cauza pretului solicitat de Carabulea. El are 35,82% din actiuni, dar impreuna cu principalii parteneri din actionariat ar putea vinde peste 70% din banca. Sursa: Ziarul Financiar, 18 august 2008 -
Prodplast: Crestere usoara a profitului in primul semestru
Wall-Street.ro PPL
___
Producatorul de mase plastice Prodplast Bucuresti (PPL) a obtinut in primele sase luni din 2008 un profit net de 2,5 milioane lei (681.200 euro), in urcare cu 6% fata de cel din perioada similara a anului trecut, pe fondul cresterii afacerilor cu 9,3%, potrivit datelor transmise Bursei. In primul semestru al anului trecut, Prodplast afisase un profit net de 2,35 milioane lei. Afacerile companiei au sporit cu 9,3% in prima jumatate a acestui an, la 35,46 milioane lei (9,66 milioane euro), fata de perioada similara din 2007, cand acestea au fost de 32,46 milioane lei. Prodplast a atras venituri totale de 37,44 milioane lei (10,2 milioane euro) in primul semestru, cu 9% mai mari decat cele de 34,34 milioane lei, consemnate in iunie 2007. Cheltuielile companiei s-au cifrat la 34,64 milioane lei (9,43 milioane euro) in primele sase luni din 2008, in crestere cu 9,7% fata de intervalul simiar din 2007, cand acestea s-au cifrat la 31,57 milioane lei. Producatorul de mase plastice Prodplast (PPL) anticipeaza pentru acest an un profit brut de 4,07 milioane lei, mai mic cu 21,3% fata de cel din anul trecut, mizand pe venituri in crestere cu 9,3%, pana la 75,02 milioane lei. Prodplast are un capital social de 37,85 milioane lei, divizat in 37,85 milioane actiuni, cu o valoare nominala de un leu. Principalii actionari ai Prodplast sunt Nord SA, cu 26,38% din capital, Broadhurst Investments, cu 11,68%, SIF Oltenia (SIF5), cu 10,77%, si SIF Banat-Crisana (SIF1), cu 8,36%. In actionariatul Prodplast mai figureaza RC2 Ltd, cu 6,42% si Raiffeisen Zentral Bank Austria, cu 5,44%. Capitalizarea companiei este de 124,9 milioane lei (35,3 milioane euro), aferenta cotatiei de 3,30 lei/actiune, stabilita in sedinta din 14 august. Sursa: Wall-Street, 18 august 2008 -
Oltchim Ramnicu Valcea ar putea fi scoasa la privatizare in toamna
Curierul National OLT
___
Evaluarea societatii ar putea fi finalizata in septembrie, iar in octombrie sa fie lansata oferta de privatizare Presedintele AVAS, Teodor Atanasiu, a declarat, sambata, la Alba Iulia, ca institutia ar putea scoate la privatizare, in aceasta toamna, compania Oltchim Ramnicu Valcea, de care s-au aratat interesati mai multi investitori romani si straini, transmite Mediafax. Atanasiu a spus, intr-o conferinta de presa, ca AVAS a primit, in ultimii trei ani, scrisori de intentie din partea unor companii care sunt interesate de Oltchim si de aceea nu crede ca va fi o problema in ceea ce priveste concurenta la privatizare. Presedintele AVAS a mentionat ca printre cei interesati de companie sunt firme puternice din domeniu, de pe piata europeana, dar si fonduri de investitii sau investitori romani. El a adaugat ca, in prezent, se desfasoara evaluarea societatii, care ar putea fi finalizata in septembrie, astfel incat in octombrie sa fie lansata oferta de privatizare in piata. Potrivit sursei citate, AVAS va tine 60 de zile oferta in piata, astfel ca fiecare investitor care vine la privatizarea combinatului sa poata face un audit propriu. Statul vrea maximum din privatizarea combinatului Teodor Atanasiu a precizat ca metoda de privatizare va fi aleasa de consultant, astfel incat statul sa obtina un pret cat mai bun pe pachetul de peste 50% din actiuni pe care il detine la Oltchim. Pe de alta parte, Teodor Atanasiu a spus ca Oltchim are un program de investitii ambitios, chiar mult mai ambitios decat ii permit resursele proprii sau resursele previzibil a fi atrase de la banci sau de la societati financiare, si de aceea a cerut ca acest program sa fie discutat in AGA. 'Va trebui sa aiba o prioritizare, nu pot fi abordate toate proiectele de investitii pe care Oltchim si le-a propus, chiar daca toate duc la cresterea profitului societatii. Erau atat proiecte de achizitie pentru Oltchim in ceea ce priveste capacitati de productie pe care le ofera materia prima, vezi Petrochemical Arges, in cadrul Arpechim, sau activele de la firmele care dau sarea in solutie pentru Oltchim sau calcarul de la Societatea Nationala a Sarii, pana la capacitati de productie noi sau capacitati care sa aiba un randament sporit si un consum energetic mai mic pe productia actuala. E un volum de investitii atat de mare, care nu poate fi acoperit pe termen scurt de Oltchim, asa cum arata el astazi', a spus Atanasiu. Potrivit sursei citate, in Adunarea Generala a Actionarilor se va discuta despre proiectele de investitii si se va stabili care dintre ele vor fi abordate cu resursele pe care le are Oltchim si pe care le poate atrage, iar celelalte sa fie abordate dupa capitalizarea firmei, dupa privatizare. 'Avem in intentie sa vindem actiunile pe care statul le detine la Oltchim, odata cu datoria pe care acesta o are catre statul roman, si sa permitem investitorilor privati sa faca majorare de capital, pentru a aborda toate investitiile pe care si le-au propus', a afirmat Atanasiu. Presedintele AVAS a explicat ca statul nu poate face aport de capital si, ca sa nu blocheze programul investitional, va scoate compania la privatizare, cand documentele vor fi gata. Teodor Atanasiu a precizat ca, in prezent, Oltchim are datorii in valoare de circa 100 de milioane de euro catre bugetul de stat, care vor fi vandute si ele la valoarea nominala, odata cu vanzarea pachetului de actiuni. Oltchim este controlat de stat, prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), care detine 53,26 la suta din actiuni. Printre actionarii minoritari ai Oltchim se regasesc SIF Oltenia, cu o participatie de 5,9%, si alti investitori privati, persoane fizice sau juridice, care au impreuna 27,9% din capital. AVAS a selectat firma privata Romcontrol pentru evaluarea activelor combinatului. Pe de alta parte, Oltchim intentioneaza sa cumpere de la Petrom firma de produse chimice Petrochemical Arges, principal furnizor de materii prime al combinatului chimic. Sursa: Curierul National, 18 august 2008 -
Albalact a finalizat proiectul greenfield de 11 milioane euro de la Oiejdea
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Compania Albalact Alba Iulia a finalizat proiectul greenfield de peste 11 milioane euro de la Oiejdea si isi continua expansiunea pe noi segmente ale pietei, conform strategiei pe termen lung construite in ultimii ani. In fabrica Albalact de la Oiejdea, una dintre cele mai importante si mai moderne investitii pe piata locala a lactatelor, toate liniile de productie au fost puse in functiune. Activitatea companiei s-a stabilizat inregistrand o majorare a veniturilor cu 21%, de la 82,4 milioane ron in primul semestru al anului 2007, la 100 milioane RON in primul semestru al acestui an. Lansarea pe piata branzeturilor si dezvoltarea fermei proprii din Hunedoara raman in continuare obiectivele prioritare ale Albalact, dar compania cauta mai departe si alte oportunitati de dezoltare pe piata locala aflata in crestere. Traian Simion, directorul general al Albalact Alba Iulia, a declarat: 'Contextul global nu este unul tocmai fericit pentru multe companii. Criza actuala afecteaza consumul si productia. Chiar si in acest context si avand in spate cheltuieli care au atarnat greu in companie (costurile de anul acesta au crescut cu 32% fata de anul trecut), am reusit sa ducem la bun sfarsit proiectul greenfield de la Oiejdea. Ne bucuram ca am realizat acest lucru fara pierderi si chiar inregistrand cresteri ale veniturilor. Dar rezultatele partiale nu sunt atat de importante in acest moment, mai avem pana cand tragem linie si facem bilantul. Ce este important este faptul ca am atins un echilibru, am ajuns pe locul 4 in topul producatorilor locali de lactate, iar acum ne concentram pe obiectivele pe care ni le-am propus pentru a ne extinde. Avem o una dintre cele mai mari fabrici din Europa de Est si avem o strategie pe termen lung pe care o respectam'. Albalact urmeaza sa demareze cat de curand productia de branzeturi traditionale, care vor fi lansate pe piata sub unul dintre cele trei branduri ale companiei - Zuzu, Fulga sau Albalact. Imbunatatirea si extinderea distributiei se afla, de asemenea, printre obiectivele care au prioritate anul acesta. La fel de importanta este asigurarea unei materii prime de calitate pentru produsele Albalact, in conditiile in care la nivelul intregii Uniuni Europene exista in acest moment dificultati in ceea ce priveste procurarea laptelui materie prima conform normelor UE. Anul acesta, actionarii Albalact au aprobat investitii noi in ferma pe care compania o are in Vaidei (judetul Hunedoara), in asa fel incat productia de lapte la aceasta ferma sa ajunga la 30.000 litri pe zi, de la 12.000 de litri pe zi cat este in prezent. Traian Simion a spus: 'Acestea sunt proiectele despre care putem vorbi in prezent si pe care noi speram sa le finalizam cat mai repede. Dar declaratiile managementului referitoare la planurile companiei nu au si nu trebuie sa aiba nicio legatura cu deciziile jucatorilor de pe bursa. Fiecare dintre acesti jucatori cumpara sau vinde actiunile Albalact in urma unor analize proprii ale rapoartelor financiare si evolutiei tranzactiilor si isi asuma deciziile pe care le ia'. Albalact, care se afla printre primii cinci producatori de lactate din Romania, produce peste 60 de sortimente de lactate sub marcile Fulga, Zuzu si Albalact. Fiecare dintre aceste marci detine cate o treime din valoarea vanzarilor. Potrivit analizelor MEMRB, Albalact este lider de piata pe segmentul laptelui proaspat pasteurizat cu laptele Zuzu si mai este lider de piata cu untul de masa Albalact. Cu smantana Albalact, compania ocupa locul doi pe acest segment. Laptele UHT Fulga a adus compania Albalact tot pe locul doi pe segmentul UHT. Sursa: Bursa, 18 august 2008
Pagina