05.01.2010
-
Transgaz si-a planificat investitii de pana la 400 milioane lei pentru 2010
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI TGN
___
Transportatorul de gaze din Romania, Transgaz, si-a planificat pentru acest an inves-titii de pana la 400 milioane lei, atat in constructia unor conducte noi de gaze naturale, cat si in continuarea lucrarilor demarate in anii anteriori, a declarat directorul general adjunct Ioan Rusu, citat de NewsIn. 'Investitiile planificate pentru 2010 vor fi un pic mai mari decat cele din 2009 si vor fi de pana la 400 milioane lei. Valoarea investitiilor realizate de Transgaz in 2009 sunt estimate la 325 milioane lei. Acestea vor fi sustinute atat din surse proprii, cat si din fonduri structurale', a precizat directorul general adjunct al Transgaz, Ioan Rusu. Astfel, in acest an, compania va demara lucrarile de executie a noi conducte de transport de gaze naturale, dintre care cele mai reprezentative sunt cele de pe tronsoanele: Masloc-Arad, Urziceni-Ploiesti, Plataresti-Balaceanca, Idrifaia-Coroi, Hurezani-Podisor, Craiova-Segarcea-Bailesti-Calafat. De asemenea, Transgaz va continua lucrarile de executie demarate in anii anteriori, pentru tronsoanele Harlau-Bucecea, Biharia-Alesd, Jibou-Gilau, Gheorgheni-Toplita, precum si conducta de interconectare Arad-Szeged, spun reprezentantii Transgaz. 'Lucrarile de investitii planificate pentru 2010 urmaresc asigurarea alimentarii cu gaze naturale in conditii de securitate si siguranta, cu limitarea impactului asupra mediului, modernizarea si retehnologizarea Sistemului National de Transport, precum si devzoltarea acestuia pe directii noi de consum, in scopul asigurarii transportului de gaze naturale destinate distributiilor noi infiintate', au mai afirmat reprezentantii Transgaz. Potrivit acestora, pentru constructia conductei de interconectare Arad-Szeged a fost depusa documentatia pentru obtinerea de fonduri europene, iar pentru constructia conductei Craiova-Segarcea-Bailesti-Calafat urmeaza de asemenea sa se depuna documentatia pentru obtinerea de fonduri europene. Transportatorul national de gaze Transgaz este detinut de statul roman: Ministerul Economiei detine 73,5% din capitalul social al Trans-gaz, Fondul Proprietatea aproximativ 15%, iar restul de 11,5% reprezinta actiunile libere (free-float), care se tranzactioneaza la BVB. Compania Transgaz este listata la categoria I a BVB, cu simbolul TGN. Sursa: Bursa, 5 ianuarie 2010
04.01.2010
-
10 evenimente fierbinti de urmarit pe Bursa in 2010
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Anul 2009 a fost unul cu putine evenimente pe Bursa, capul de afis fiind tinut de revenirea puternica a actiunilor, cresterile fiind printre cele mai mari din istoria pietei locale. Dupa ce s-au dublat anul trecut, SIF-urile vor fi din nou in centrul atentiei, o eventuala majorare a pragului de detinere putand dezmorti piata. Oferta de preluare a Rompetrol Rafinare, schimbarile de la Banca Transilvania, insolventa Flamingo vor tine si anul acesta prim-planul. Pe de alta parte, brokerii, care au suferit anul trecut din cauza lichiditatii extrem de scazute de pe Bursa, spera la cat mai multe listari, Fondul Proprietatea fiind cel mai asteptat. Iata care sunt in opinia ZF principalele 10 evenimente care ar putea marca Bursa in 2010. 1. Listarea Fondului Proprietatea Asteptata de trei ani, listarea Fondului Proprietatea ramane unul dintre evenimentele care ar putea marca puternic Bursa de la Bucuresti. Activele de circa 3 miliarde de euro ale fondului si participatiile valoroase pe care acesta le detine la cele mai importante companii din sectorul energetic ar putea atrage un interes ridicat din partea marilor investitori straini. Alegerea grupului american Franklin Templeton pentru administrarea fondului ar putea aduce un plus de vizibilitate. Templeton s-a angajat sa inceapa demersurile pentru listarea Fondului Proprietatea imediat ce reprezentantii statului, actionarul majoritar al fondului, vor semna contractul de administrare. 2. Ridicarea pragului de detinere la SIF-uri La mijlocul anului trecut, un grup de parlamentari a lansat o initiativa legislativa care prevedea eliminarea pragului de detinere de 1% de la SIF-uri. Dupa aproape sase luni de dezbateri in comisiile parlamentare, proiectul a trecut de Senat intr-o varianta modificata, care prevede majorarea pragului de la 1% la 5%. Proiectul urmeaza sa fie dezbatut si in Camera Deputatilor in primele luni ale acestui an. Majorarea pragului la 5%, care pare tot mai probabila, ar creste interesul pentru titlurile SIF si ar putea duce la acumularea unor participatii semnificative de catre marii investitori, care vor fi interesati sa se implice si in conducerea SIF-urilor. 3. Ofertele de preluare de la RRC si PTR Investitorii de pe Bursa solicita de un an grupului Rompetrol sa lanseze oferte publice de preluare pentru participatiile minoritare ale Rompetrol Rafinare (RRC) si Rompetrol Well Services (PTR), dupa ce kazahii de la KazMunaiGaz au preluat grupul in 2007. In iulie 2009, CNVM a solicitat grupului sa lanseze oferte de preluare pentru cele doua companii, insa pregatirea documentatiei a durat cateva luni. In urmatoarele saptamani, CNVM ar putea aproba in sfarsit cele doua oferte. Oferta de preluare a Rompetrol Rafinare ar putea fi cea mai mare operatiune de acest fel de pe Bursa. 4. Reorganizarea Flamingo Ceea ce nimeni nu si-ar fi dorit - intrarea in insolventa a unei companii listate la Bursa - s-a intamplat la sfarsitul anului, retailerul electroIT Flamingo International (FLA) cerand protectia in fata creditorilor a tuturor companiilor din grup. Soarta Flamingo depinde acum de ce vor hotari creditorii, dar si de succesul emisiunii de obligatiuni convertibile prin intermediul careia compania urmareste sa stranga 7 mil. euro de la actionari si de la investitorii de pe Bursa. 5. Schimbarile din actionariatul Bancii Transilvania Banca Transilvania (TLV) ramane si in 2010 unul dintre cei mai urmariti emitenti de pe Bursa, in conditiile in care schimbarile din actionariat de la finele anului trecut ar putea continua sau ar putea aduce modificari si in conducerea bancii. Bank of Cyprus, care a preluat o participatie de 9,7% din TLV, ar putea incerca sa-si majoreze detinerea sau ar putea pretinde un loc in Consiliul de Administratie. Atentia tuturor este indreptata insa asupra principalilor actionari, BERD si Horia Ciorcila, care au tot amanat in ultimii ani momentul exitului. 6. Majorarea de capital de la Petrom Cea mai mare companie din Romania ar putea lansa anul acesta cea mai mare majorare de capital, Petrom propunandu-si sa atraga circa un miliard de euro de la principalii actionari (OMV, Ministerul Economiei si Fondul Proprietatea), dar si de la investitorii de pe Bursa. O participare masiva a investitorilor la o astfel de operatiune ar arata ca piata romaneasca de capital reprezinta o sursa viabila de finantare si ar putea stimula si listarea unor companii de stat. 7. Listarea Bursei de la Bucuresti la Bursa Actionarii Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si-au dat acordul de principiu pentru listarea pe platforma proprie inca de la sfarsitul lui 2008, iar listarea efectiva ar putea avea loc chiar anul acesta, in conditiile in care tot mai multe firme de brokeraj care detin pachete de actiuni la BVB sunt insteresate sa-si vanda actiunile pentru a face rost de lichiditati. Bursa de la Bucuresti are un capital social de 76 mil. lei si peste 300 de actionari, majoritatea fiind firme de brokeraj si brokeri ai acestora. 8. Lansarea pietei de actiuni la Sibex Bursa din Sibiu (Sibex), operatorul principalei piete futures din Romania, a anuntat ca va lansa pana la finele lunii ianuarie propria piata de actiuni, urmarind astfel sa concureze Bursa de la Bucuresti. Concurenta dintre cele doua piete ar putea duce pe termen lung la reducerea costurilor de listare pentru companii si a celor de tranzactionare pentru investitori. In prima faza, Bursa din Sibiu intentioneaza sa se listeze pe propria platforma, pe care s-ar mai putea lista si companii private precum Adeplast Oradea. 9. Revenirea investitorilor straini In fiecare an, ochii tuturor investitorilor locali stau pe pietele internationale, iar evolutia Bursei de la Bucuresti se coreleaza puternic cu evolutia burselor externe. Un rol important in evolutia Bursei l-au avut in ultimii ani investitorii straini, care prin actiunile lor au impulsionat sau au franat cresterile sau scaderile pietei. Strainii au redevenit cumparatori neti pe Bursa in 2009, dupa ce in 2008 au retras bani din piata contribuind la prabusirea acesteia. O intrare mai puternica a fondurilor straine pe piata locala este conditionata insa de redresarea situatiei economice. 10. Intrarile in fondurile de pensii si in fondurile de actiuni Investitorii institutionali locali au fost foarte slabi pana acum, avand o influenta extrem de redusa in evolutia Bursei. Cresterea activelor fondurilor de pensii private ar putea aduce insa mai multi bani pe piata de capital, la fel ca si o crestere a subscrierilor in fonduri de actiuni si diversificate, care au inregistrat anul trecut printre cele mai mari randamente din ultimii ani. Continua cresterea Bursei? Anul 2009 a fost nesperat de bun pentru Bursa de Valori Bucuresti, aducandu-le investitorilor unele dintre cele mai mari castiguri din ultimii ani, cand toata economia se prabusea in jur. O crestere de peste 60% a indicelui BET si castiguri de peste 100% pe patru dintre SIF-uri reprezinta performante cu care investitorii de pe Bursa nu s-au mai intalnit de patru ani. Intrebarea este daca aceste cresteri vor continua si in 2010. Majoritatea brokerilor mizeaza in continuare pe o evolutie pozitiva a Bursei, insa considera ca este putin probabil sa se repete castigurile de anul trecut. Daca revenirea de pana acum a fost mai mult de natura psihologica, pentru ca evolutia pozitiva sa continue este necesara si o imbunatatire fundamentala a indicatorilor macroeconomici si a rezultatelor companiilor listate. Faptul ca economia nu da deocamdata semne de revenire, iar situatia din intreaga regiune este privita cu neliniste de catre analisti si investitori, ar putea determina unele corectii in prima parte a anului, insa brokerii spera ca evolutiile pozitive vor reveni in a doua parte a anului, odata cu primele semne de revenire economica. O eventuala corectie ar fi un prilej bun pentru investitori sa cumpere actiuni mai ieftine, asa cum s-a intamplat la inceputul anului trecut, cand titlurile de pe Bursa au scazut cu peste 25% pentru a-si dubla sau tripla ulterior valoarea. Cu toate cresterile din 2009, actiunile listate au recuperat doar o parte din pierderile din 2008, pana la nivelurile din 2007 fiind inca loc de crestere. Pe de alta parte, rezultatele financiare ale companiilor au scazut in continuu incepand din 2008. Sursa: Ziarul Financiar, 4 ianuarie 2010 -
Seful celui mai mare SIF spune ca anul viitor va fi mult mai greu
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF3
___
Mihai Fercala, presedintele si directorul general al SIF Transilvania (SIF3), spune ca anul 2010 va fi mult mai dificil pentru piata de capital decat 2009, prognozand un buget de venituri si cheltuieli la jumatatea celui estimat pentru anul in curs. 'Anul 2010 nu va fi un an fast pentru SIF-uri si nici pentru piata de capital in ansamblu. Va fi mult mai greu decat in 2009 din perspectiva cresterii somajului, a politicilor bugetare de austeritate, precum si a reducerii investitiilor in economie, aspecte la care SIF-urile sunt sensibile', a spus Mihai Fercala, presedintele SIF3. SIF Transilvania a incheiat primele 11 luni ale anului cu cel mai ridicat nivel al activelor nete din randul celor cinci societati de investitii financiare, respectiv 1,62 mld. lei (382 mil. euro). Fata de finalul anului trecut, activele nete ale SIF3 au inregistrat un avans de peste 20% (14% in euro). Pentru anul in curs, societatea si-a bugetat un profit net de 55 de milioane de lei si venituri totale de 107,7 milioane de lei, rezultate pe care le-a depasit inca din primele noua luni gratie vanzarii participatiei de 3,4% detinuta la Bancpost in schimbul a peste 12 milioane de euro. Astfel, profitul raportat de SIF3 in primele 11 luni a urcat pana la aproape 123 de milioane de lei (29 de milioane de euro), mai mult decat dublu fata de estimarile initiale. 'Indicatorii de buget pentru anul 2010 vor fi la jumatate din ceea ce am bugetat pentru 2009. Ne este foarte greu sa facem estimari optimiste, pentru ca nu se stie daca vom incasa dividende de la companiile din portofoliu. Astfel ca vom fi prudenti si nu vom mai face investitii in companiile din portofoliu. Resursele noastre vor fi pastrate pentru majorarile de capital la care vom fi nevoiti sa participam pentru a ne mentine participatiile', a continuat Fercala. SIF3 detine participatii la 267 de companii, expunerile cele mai ridicate fiind pe companii din sectoarele de turism si financiar-bancar. Participatiile detinute la banci sunt de departe cele mai valoroase, avand in vedere ca anul acesta cele cinci SIF-uri au incasat cumulat peste 240 mil. lei sub forma de dividende de la BCR. Cum rezultatele financiare anuntate anul acesta de BCR si BRD, cele mai mari banci la care SIF-urile detin participatii, sunt sub nivelul celor din 2008, dividendele - principala sursa de lichiditate pentru SIF-uri - vor inregistra scaderi semnificative. Anul viitor, in februarie, proiectul legislativ privind ridicarea pragului de detinere la SIF-uri, de la 1% la 5%, ar putea intra in dezbaterea plenului Camerei Deputatilor. In primavara acestui an, actionarii SIF Transilvania au aprobat la mijlocul lunii martie ridicarea pragului de detinere de la 1%, pana la 5%, insa Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare nu a aprobat decizia actionarilor motivand ca este ilegala. 'Ridicarea pragului la SIF-uri este un experiment artificial, analistii si investitorii ar trebui sa se gandeasca la cum sa imbunatateasca per ansamblu piata de capital si nu doar la nivelul anumitor emitenti. Nu vor fi rezolvate problemele pietei de capital, ci doar vor fi cateva zile de cresteri pe actiunile SIF-urilor, care in cele din urma vor reveni la niveluri normale', a conchis Fercala. Evenimentele anului pentru SIF3 In martie, actionarii SIF3 au aprobat majorarea pragului de detinere de la 1% la 5% cu mentinerea pragului de vot la 1%. Mihai Fercala a fost reales in functia de presedinte. In iunie, SIF3 vinde catre SIF Muntenia (SIF4) 13% din Santierul Naval Orsova (SNO) si cumpara de la SIF4 10% din magazinul Cocor, fiecare tranzactie fiind in valoare de 2,2 mil. euro. Tot in iunie, SIF3 vinde participatia de 3,5% din Bancpost catre grupul grec EFG Eurobank pentru 12,75 mil. euro. In august, SIF3 stinge litigiile cu Cocor dupa 5 ani de procese, prin cumpararea de la Cocor a participatiei minoritare de la Euxin Constanta si vanzarea catre Cocor a participatiei minoritare la Cocor Turism. Sursa: Ziarul Financiar, 4 ianuarie 2010 -
Avizul negativ pentru pragul la SIF-uri, revizuit in ianuarie
___
Pragul la SIF-uri se impotmoleste la Comisia juridica a Camerei Deputatilor Membrii Comisiei juridice a Camerei Deputatilor au dat aviz negativ proiectului de lege pentru modificarea pragului la SIF-uri. Acest aviz este unul consultativ, dar este o surpriza pentru initiatorul proiectului, senatorul Ovidiu Marian, mai ales dupa ce a primit votul Senatului in luna noiembrie. Membrii Comisiei juridice a Camerei Deputatilor au decis saptamana trecuta sa avizeze negativ proiectul de lege de majorare a pragului la SIF-uri. Prevederile in vigoare ale actelor constitutive ale SIF au avut in vedere dispozitii referitoare la conditiile de cvorum si majoritate existente in cadrul Legii 31/1990 la momentul transformarii Fondurilor Proprietatii Private, se precizeaza in avizul comisiei. „Renuntarea la limitele de detinere poate conduce la inlaturarea impedimentelor create de punerea in aplicare a dispozitiilor legale referitoare la obligatia de vanzare a actiunilor detinute peste pragul legal si la implicatiile derularii acestei operatiuni in conditiile nefavorabile de piata actuale. In acelasi timp, dispar dificultatile generate de monitorizarea respectarii unei anumite limite de detinere din capitalul social al unei SIF, dificultati cauzate de faptul ca in calculul procentului de 1% din capitalul social al SIF sunt luate in considerare si detinerile persoanelor care actioneaza concertat, a caror identi ficare este un proces dificil. In raport cu obiectul si continutul sau, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice“, se arata in aviz. Senatorul Ovidiu Marian sustine ca trebuie sa fie o neregula pentru ca de la Comisia juridica a Senatului a plecat ca lege ordinara, si nu ca organica. Membrii Comisiei juridice au cerut insa rediscutarea acestui proiect la sfarsitul lunii ianuarie. „Cu toate ca s-a dat avizul negativ, s-a facut propunerea de rediscutare luna viitoare, pentru ca pana atunci membrii comisiei sa aiba timp sa analizeze si sa se documenteze“, a declarat pentru „Financiarul“ Liviu Ciuca, vicepresedintele Comisiei juridice a Camerei Deputatilor. Cinci luni de amanari Plenul Senatului a aprobat la 12 noiembrie proiectul de lege privind majorarea pragului de detinere in capitalul celor cinci Societati de Investitii Financiare, de la 1% la 5%. Urmare a acestui vot pozitiv, indicele celor cinci SIF-uri a castigat, imediat dupa votul parlamen tarilor, doua procente, ajungand la o apreciere de 6% fata de referinta anterioara. Initiativa legislativa pentru majorarea pragului maxim de detinere la SIF-uri de la 1% la 5% din actiuni a fost aprobata de Senat, cu 50 de voturi „pentru“ si 24 de voturi „impotriva“. Initiatorul proiectului, senatorul Ovidiu Marian, considera ca proiectul nu va fi respins nici de Camera Deputatilor, for decizional pentru acesta lege. Cu toate acestea, senatorul PD-L nu crede ca legea se poate modifica mai devreme de anul 2010. Totodata, pentru anul viitor, Ovidiu Marian intentioneaza sa modifice articolul 286 (1) in vederea eliminarii totale a limitarii detinerilor, dar si o redefinire a votului concertat, care creeaza probleme in acest moment. O astfel de initiativa ar putea avea si avizul tehnic favorabil al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Comisarul Bogdan Chetreanu a declarat ca „pragul este o decizie strict politica, si doar politicul il poate modifica. CNVM nu poate decat sa dea avize tehnice cu privire la problemele legate de piata de capital“. In plus, comisarul CNVM considera ca aceasta majorare de la 1% la 5% nu este o rezolvare. Dupa avizele pe care acest proiect trebuie sa le primeasca de la Comisia juridica si de la Comisia economica, urmeaza raportul Comisiei de buget-finante a Camerei. Acest raport va fi discutat ulterior in plenul Camerei. SIF-urile contesta procedura Presedintele SIF Transilvania a declarat pentru „Financiarul“ ca nu contesta proiectul legislativ de majorare a pragului si modalitatea in care acesta a fost adoptat. „Nu contest modificarea pragului, ci procedura prin care a fost modificat. Acest amendament a fost introdus neconstitutional intr-o lege organica, iar o astfel de lege avea nevoie de un alt cvorum“, a explicat Fercala. Totodata, presedintele SIF Transilvania sustine ca asteapta o decizie a Curtii Constitutionale cu privire la constitutionalitatea articolului 286 (1) prin care a fost stabilit pragul la SIF-uri. Fercala acuza statul ca se ocupa de promovarea intereselor unor grupuri economice. „Abuzul politicului fata de SIF-uri a inceput odata cu propunerea lui Ionut Popescu de modificare a Legii pietei de capital“, a mai spus Mihai Fercala. In opinia sa, daca initiatorii proiectului ar fi vizat abrogarea Ordonantei 54/2005, presedintii SIF-urilor le-ar fi ridicat statuie. Sursa: Financiarul.com, 4 ianuarie 2009 -
Analistii mizeaza pe o crestere economica bazata pe exporturi
Curierul National
___
Estimarile acestora indica o majorare in 2010 cuprinsa intre 0,6% si 2% Economistii considera ca riscurile vin dinspre politica fiscala si economia globala Constructiile vor continua sa fie si in acest an cel mai afectat sector Economia va creste in acest an cu 0,6-2%, sustinuta de exporturi si industrie, in conditiile in care constructiile vor continua sa fie cel mai afectat sector, iar riscurile pentru prognoza vin dinspre politica fiscala si o posibila supraestimare a revenirii economiei mondiale, potrivit analistilor, citati de Mediafax. Estimarile acestora indica pentru 2010 o crestere economica cuprinsa intre 0,6% si 2%, iar media este de 1,2%. Cel mai optimist este analistul Bogdan Podoleanu, care prognozeaza o crestere economica de 2% pentru anul viitor. Pe de alta parte, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru, anticipeaza ca economia va stagna in primul semestru la nivelul primelor sase luni din 2009, dar ca va inregistra la nivelul anului 2010 o crestere de 1%, dupa ce a scazut cu 7% in 2009. 'Cel mai probabil, iesirea din recesiune se va face prin canalul exporturilor, in conditiile in care cererea interna (consumul si investitiile) va fi probabil in continuare afectata de perspectiva slaba a veniturilor populatiei, de evolutia modesta a creditarii si de situatia foarte dificila a bugetului public', a declarat Dumitru. 'Cresterea taxelor va amana iesirea din recesiune' Acesta a explicat ca, in primul rand, revenirea economiei este foarte strans legata de relansarea economiilor din zona euro, principalul partener comercial al Romaniei. In al doilea rand, industria, in special cea prelucratoare, ca principala ramura orientata catre export, este primul sector care va iesi din recesiune. 'Mai departe, industria va antrena si alte ramuri economice, insa ne asteptam ca sectorul constructiilor sa fie ultima ramura care isi va reveni din recesiune. Constructiile ar putea chiar sa continue sa scada pentru o anumita perioada', a spus Dumitru. Acesta a explicat ca revenirea economiei nu poate fi puternica, in conditiile in care doar cererea externa are perspective pozitive in perioada urmatoare, iar ponderea acesteia la formarea PIB este una modesta comparativ cu influenta cererii interne. Pe de alta parte, economistul a explicat ca riscul cel mai mare pentru cresterea economica in 2010, si chiar pentru anii urmatori, este legat de capacitatea Guvernului de a ajusta deficitul bugetar prin reducerea cheltuielilor si de a schimba structura acestora. 'Daca nu se va reusi, probabil ca o crestere de taxe ar putea fi inevitabila, desi o asemenea masura nu este deloc de dorit intr-un astfel de moment. O posibila crestere de taxe va prelungi agonia economiei si va amana iesirea din recesiune', a incheiat Dumitru. 'Exista si riscul ca revenirea economiei mondiale sa fie supraestimata' In acelasi timp, Nicolaie Chidesciuc, senior economist la ING Bank Romania, si Catalina Molnar, economist la RBS Bank Romania, considera si ei ca industria va sustine relansarea economiei in 2010, ca principalele riscuri pentru cresterea PIB vin dinspre politica fiscala si economia globala, si ca, probabil, cel mai afectat sector va fi cel al constructiilor. 'Estimam o crestere economica de 1,6% anul viitor, dupa o contractie de 6,5% in 2009. In scenariul optimist, cresterea economiei ar putea depasi 2-3% in 2010, iar in cel pesimist ar putea fi vorba de o scadere', a spus Chidesciuc, care a adaugat la riscurile pentru economie si evolutia agriculturii. Molnar este mai prudenta in ceea ce priveste evolutia economiei, anticipand un avans de 0,7% pentru 2010 , dupa o scadere de 7% in acest an. 'Riscurile pentru activitatea economica sunt legate de posibilitatea majorarii taxelor pentru ajustarea deficitului bugetar, in cazul in care vointa politica legata de taierea drastica a cheltuielilor curente nu este foarte mare. In plus, exista si riscul ca revenirea economiei mondiale sa fie supraestimata, iar, in aceste conditii, cererea externa pentru produsele romanesti sa fie supraestimata', a incheiat Molnar. Pe de alta parte, economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, estimeaza ca economia va creste anul viitor cu 0,6 - 1%, dupa un declin de 7% in 2009. 'Anul viitor s-ar putea ca evolutia economiei sa varieze intre stagnare si, in scenariul optimist, un avans de 3%. Scenariul optimist depinde insa de agricultura si ia in considerare o vreme exceptionala', a explicat Anghel. Si acesta crede ca este esential de vazut ce masuri va lua noul Guvern si cat de repede le va pune in practica. Totodata, economistul a subliniat importanta perceptiei consumatorilor, in conditiile in care 'nimeni nu baga mana in foc ca anul viitor isi va pastra locul de munca'. Economia s-a contractat cu 0,6% in trimestrul trei, constructiile si comertul avand cel mai mare aport la declinul Produsului Intern Brut, si cu 7,4% in primele noua luni. Reprezentantii Fondului Monetar International anticipeaza ca scaderea economica se va limita in acest an la 7%. Pentru anul viitor, estimarea Guvernului si a institutiei financiare internationale indica un avans al PIB de 1,3%. Romania are un acord de finantare externa de 20 de miliarde de euro coordonat de FMI, la care participa si Uniunea Europeana, Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana pentru Investitii. Sursa: Curierul National, 4 ianuarie 2009 -
Unde văd brokerii indicii la finalul anului 2010
Curierul National
___
Gabriel Necula, director adjunct de operațiuni la Prime Transaction - Evoluția de anul viitor va fi puternic influențată de modificarea legii privind pragul ...
24.12.2009
-
Anul caderii economice a fost unul neasteptat de bun pentru investitorii la Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
In 2009 toti indicii bursieri au inregistrat cresteri, cel mai mare avans fiind inregistrat de societatile de investitii financiare (SIF), grupate sub BET-FI, care s-au apreciat cu aproape 90% fata de ultima cotatie din decembrie 2008. Fata de minime insa, atinse in februarie anul acesta, societatile financiare s-au apreciat cu peste 200%, titlurile SIF Transilvania (SIF3) consemnand cea mai buna evolutie la aceasta categorie, cu o apreciere de peste 150% in acest an. Cel mai bun randament din 2009 l-au avut insa titlurile Condmag Brasov (COMI), cu o crestere de peste 240%, luand in calcul si majorarea de capital derulata in acest an, urmate de actiunile Rompetrol Rafinare (RRC), care au urcat in aceasta perioada cu aproape 230%, pe fondul asteptarii unei oferte publice de preluare din partea actionarului majoritar, si de actiunile Alumil (ALU), cu un avans de 210%. Practic, o investitie realizata la inceputul anului pe aceste actiuni ar fi triplat banii investitorilor. Indicele BET, al celor mai lichide zece companii din piata a inregistrat in 2009 o apreciere de peste 60%, in timp ce indicele energetic BET-NG a urcat cu aproape 70%, apreciere sustinuta in principal de revenirea pretului la titei, care s-a dublat in aceasta perioada. Evolutiile indicilor locali din acest an i-au surprins chiar si pe brokeri si pe analisti, o astfel de crestere nefiind estimata in decembrie anul trecut. '2009 a fost extrem de bun pentru toti indicii bursieri, as putea spune chiar nesperat de bun, daca ne gandim la ce asteptari erau in urma cu un an. Din pacate pentru businessul bursier, evolutia indicilor nu a fost dublata si de o crestere a lichiditatii in piata, ceea ce a facut ca anul acesta cei implicati in aceasta afacere sa aiba de suferit', a declarat Iulian Panait, presedintele societatii de consultanta in investitii KTD Invest. Un an prost pentru brokeri Spre comparatie, in 2008, cand Bursa de la Bucuresti s-a prabusit cu circa 70%, lichiditatea medie zilnica se ridica la aproape 8 mil. euro, in timp ce rulajul mediu zilnic de anul acesta s-a ridicat la putin peste 4 mil. euro. Ca urmare a scaderii la jumatate a lichiditatii pietei, majoritatea societatilor de brokeraj de retail au fost nevoie sa-si restranga activitatea in acest an prin inchiderea unor sucursale si concedierea personalului. Au existat insa si societati de brokeraj care si-au sistat definitiv activitatea, printre acestea numarandu-se NHL Securities, Romaxa Trading, Global Valori Mobiliare si Central Europe Investment. Pentru acest an, brokerii se asteapta ca lipsa lichiditatii sa ramana in continuare o problema pentru piata locala. 'Lipsa de lichiditate va deveni cronica pentru piata locala in 2010 si problema va continua sa se agraveze atat timp cat din structura BVB lipsesc produse de baza pentru piata de capital, precum contul global sau imprumuturile de actiuni, motiv pentru care investitorii locali prefera sa tranzactioneze pe alte piete din regiune. In 2010 sper la o modernizare a Bursei', a explicat si Rares Nilas, directorul executiv al societatii de brokeraj BT Securities. Si Razvan Pasol, directorul executiv al firmei de intermediere Intercapital Invest este de parere ca lichiditatea a fost principala cauza care a afectat businessul bursier in acest an. '2009 a fost clar peste asteptari la nivel de evolutie a indicilor. Nu pot spune insa ca a fost un an bun, tinand cont de reducerea lichiditatii, a lipsei de IPO-uri, ceea ce s-a resimtit in activitatea de brokeraj', a spus Pasol. Brokerii spera la o crestere de 30% in 2010 'In prima parte a anului viitor Bursa va trece printr-o perioada dificila pe fondul problemelor din economie. Ma astept chiar la o reducere a ratingului de tara ceea ca va avea un impact negativ asupra moralului investitorilor', a apreciat Darie Moldovan, directorul general adjunct al societatii de intermediere Broker din Cluj. Parerea este impartasita si de Panait, care apreciaza ca, in ciuda optimismului extrem de ridicat, investitorii vor fi dezamagiti in prima parte a anului, cand vor realiza ca revenirea economica va fi una fragila si de durata. 'Ma astept ca in prima parte a anului, investitorii sa se trezeasca la realitate si daca pana acum economic am mers foarte prost, iar bursa a continuat sa urce, de la anul cred ca vom vedea un echilibru intre cresterea economica si cea bursiera', a spus Panait. Pentru 2010, potrivit programului de guvernare, este estimata o crestere economica de 1,3%, in conditiile in care in acest an economia a pierdut peste 8% fata de 2008. Cu toate acestea, din a doua jumatate a anului viitor brokerii apreciaza ca indicii vor reveni pe plus, pentru 2010 fiind estimata o crestere cuprinsa intre 20% si 30%, principalele titluri care vor sustine cresterea fiind ca si pana acum, SIF-urile, actiunile bancare si companiile energetice. 'Pentru 2010 estimez un avans cuprins intre 20% si 30% pe principalii indici, insa este posibil sa depasim acest nivel pe fondul unei evolutii externe favorabile. Cresterea va fi in bloc si va fi determinata ca si pana acum de titlurile cele mai lichide din piata. N-are rost sa vorbim despre piata RASDAQ, in conditiile in care tranzactiile pe aceasta piata abia daca depasesc un milion de euro zilnic', a explicat Nilas. Titlurile bancare BRD si Banca Transilvania au au inregistrat de asemenea cresteri considerabile in acest an, de aproximativ 60% si respectiv 90%. Si Pasol apreciaza o crestere similara pe indici precum si o crestere de 30% a lichiditatii in piata, aprecierile venind mai degraba pe fondul ajustarii pietei locale cu principalele piete externe. 'Pentru anul viitor am un optimism moderat. Per ansamblu o sa vedem un an pozitiv, cu cresteri de 20%-25% pe indici si o crestere de 30% la nivel de lichiditate. Spre deosebire de anul acesta, ma astept la o crestere si a volatilitatii. Aprecierile din piata vor veni insa ca ajustari ale pietei locale fata de principalele piete externe. Daca pietele internationale sunt cu 20% sau 30% fata de maxime, piata locala nu a recuperat atat si mai are deci loc de apreciere', a spus Pasol. Listarea FP si pragul la SIF-uri, asteptate si in 2010 In 2010 sunt in continuare asteptate listarea Fondului Proprietatea si majorarea pragului de detinere la SIF-uri, brokerii fiind de parere ca orice masura care poate aduce mai multi investitori in piata si implicit sa creasca lichiditatea este bine venita. 'Ar fi excelent ca Fondul Proprietatea sa se listeze in sfarsit la Bursa, ar atrage investitori in piata, ceea ce ar creste lichiditatea. In plus, cred ca la bursa din Sibiu o sa vedem niste listari pentru dezvoltarea pietei spot, insa deocamdata nu am informatii concrete despre vreun IPO anul viitor', a spus Moldovan. 'Cred ca anul viitor vom vedea o usoara dezghetare a IPO-urilor pe piata locala', a adaugat si Pasol, directorul Intercapital. Pe de alta parte, Nilas apreciaza intr-adevar ca atat listarea Fondului Proprietatea sau a altor compani, cat si o eventuala majorare a pragului de detinere pe SIF-uri ar duce la o crestere a lichiditatii in piata, dar nu rezolva problema de fond a pietei locale, si anume subdezvoltarea Bursei de la Bucuresti. Sursa: Ziarul Financiar, 24 decembrie 2009. -
Tranzactie posibila in 2010: Albalact la Muller?
Prime Transaction
___
O tranzactie pluteste in aer, dar in acest moment se stie cu sigu¬ranta doar cine va vinde. Despre poten¬tialul cumparator, un indiciu: e foarte posibil sa vina cu Lufthansa. Printre consultantii de business care urmaresc ce se intampla in zona fuziuni si achizitii circula acum o gluma care suna cam asa: „Știi cum face o vaca? ¬Muuuu – normal. Dar vacile de la Albalact stii cum fac? Muuuuller“. Ca in orice banc sau gluma, undeva exista si un sambure de adevar. Potrivit unor surse din piata bine informate, nemtii de la Muller au intrat pe lista scurta a celor interesati de achizitia Albalact Alba Iulia. Cum in industrie vanzarea companiei este data ca sigura, a doua necunoscuta ramane momentul cand se va intampla acest lucru. SE APROPIE. Ajunsa la un punct in care dezvoltarea este tot mai dificila, compania Albalact Alba Iulia, detinuta de Petru si Raul Ciurtin, are o singura sansa, dupa cum spunea chiar Raul Ciurtin, intr un interviu acordat acum trei luni MONEY EXPRESS, si aceasta este echivalenta cu un exit partial pentru antreprenorul roman: „Peste doi ani, piata va fi disputata de cativa jucatori mari care vor ramane pentru ca vor avea forta financiara sa si promoveze brandurile“. Ciurtin estimeaza ca producatorii mici si medii vor disparea de pe piata, pentru ca nu vor face fata presiunii generate de preturile mici, pe care o vor exercita jucatorii mari, sustinuti financiar de companiile mama. Mai trebuie spus ca in topul pietei lactatelor au ramas doar doi antreprenori romani – Tudor Comaniciu, care detine businessul Delaco, este al doilea nume –, cele mai mari companii fiind deja achizitionate, cu precadere de investitori strategici. Dar care este rolul Muller in acest tablou? In primul rand, Muller este un important jucator european in piata lactatelor, fiind pe locul doi in Germania, tara in care a fost infiintat businessul. Compania are trei fabrici in Germania si una in Marea Britanie, „fiecare cu o capacitate imensa de productie“, dupa cum spune Tzafrir Granat, vicepresedinte Muller Dairy Romania. In 2008, germanii au hotarat sa se extinda in Europa Centrala si de Est si si au instalat trei baze de operatiuni in Polonia, Cehia si Romania. Muller a inceput sa aduca pe piata din Romania, concomitent cu celelalte doua piete, produse fabricate in Germania, in principal deserturi pe baza de lapte, care au o valoare adaugata mare. Nu este un business foarte mare la aceasta ora – ¬Tzafrir Granat nu a dorit sa vorbeasca in cifre despre vanzarile din 2008 si 2009 ale Muller Romania – insa pentru nemti este mult mai important acum sa studieze piata locala. „Deocamdata invatam caracteristicile pietei din Romania, despre care credem ca are un mare potential“, afirma Granat. El mai spune ca Muller a venit in Romania intr un angajament pe termen lung – vorbim despre o piata de peste un miliard de euro anual. „Intentionam ca, la momentul potrivit, sa avem si o unitate de productie in Romania, fie ea achizitionata sau construita de la zero“, sustine Tzafrir Granat, adaugand ca „in acest sens urmarim constant oportunitatile care ar putea aparea pe piata, chiar daca acest lucru nu este o prioritate pentru noi“. La prima vedere, declaratia nu exclude ferm existenta unor discutii cu producatorul roman Albalact in vederea preluarii, dar nici nu confirma faptul ca s ar afla intr o faza preliminara unei tranzactii. O atitudine normala, de altfel, cel putin pana la semnarea unui eventual deal. Pentru mai mult suspans, Tzafrir Granat mai spune ca o tranzactie care sa aduca companiei germane o unitate de productie s ar putea incheia fie in 2010, fie in anul urmator sau chiar in 2012. Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors – fond de private equity cu activitati in Europa Centrala si de Est –, spune ca doar un investitor strategic poate prelua acum Albalact. „Este o industrie (productia de lactate – n.r.) in care sunt deja prezente companiile multinationale“. Fara sa dea nume, el spune totusi unde trebuie sa ne uitam pentru a vedea cine este interesat de producatorul roman: „Trebuie cautat printre strategicii care au doar distributie in Romania, ei vor dori sa intre si pe productie“. In aceasta situatie se afla, pe langa Muller, compania Meggle, care vine tot din Germania si este cel mai mare producator de unt din Europa. Insa – spun unele surse din piata – Meggle ar fi interesata de o alta companie locala, in timp ce despre francezii de la Groupe Lactalis – care detin in Romania compania Dorna Lactate – sursele noastre spun ca ar fi facut unele tatonari in vederea preluarii Albalact. SA FIE FOND? Nu trebuie sa excludem nici o posibila tranzactie in care cumparatorul sa fie un fond de investitii, desi semnalele din piata sunt mai rezervate cu privire la acest scenariu. In urma cu aproximativ doua luni, MONEY ¬EXPRESS scria despre fondul de investitii american SigmaBleyzer, care a achizitionat in 2007 pachetul majoritar de actiuni al companiei Covalact, cu activitati in industria lactatelor, ca posibil cumparator al Albalact. Covalact a fost prima investitie a fondului SigmaBleyzer in Romania. A urmat, in 2008, achizitia companiilor Primulact si Lactate Harghita. Un alt fond de investitii din Statele Unite ale Americii era in vara pe lista de posibili cumparatori ai Albalact, conform unor informatii din piata. Warburg Pincus are in portofoliu investitii de circa 30 mld. euro in peste 600 de companii din domenii ca servicii financiare, mass media, telecom, sanatate, energie, industrii si real estate. In Romania, Warburg Pincus este prezent in actionariatul dezvoltatorilor imobiliari RED Capital Management si South Pacific Group. Dar scenariul cu cumparator fond de investitii este dat ca improbabil de sursele din piata, in primul rand din cauza pretului considerat mare – Albalact este listata pe BVB la categoria RASDAQ, cu o capitalizare de circa 58 mil. euro – si in al doilea rand datorita specificului industriei. Este vorba despre necesitatile de investitii pentru mentinerea cotei de piata, dupa cum afirma Cristian Nacu, intr o industrie in care sunt prezenti producatorii europeni puternici. Cei care, dupa toate probabilitatile, vor fi singurii care vor ramane in topul acestei industrii in viitorul nu foarte indepartat. Trei argumente Desi initial se vorbea despre un fond de investitii ca potential cumparator al Albalact, conditiile de piata arata ca mai degraba un investitor strategic ar fi in masura sa preia businessul dezvoltat de Raul Ciurtin la Alba Iulia. 1. PRET. Actiunile Albalact ar fi supraevaluate – circa 0,37 lei/unitate, aproape de maximumul anului (0,428) –, conform lui Catalin Bolohan, director de investitii la Explore Asset Management. Potrivit consultantilor, in aceste conditii doar un strategic si ar asuma un pret mai mare pentru achizitia unei companii. 2. TRENDUL PIETEI. In Romania, piata lactatelor este dominata de investitori strategici ca Friesland, Danone sau Lactalis. Doar Covalact este detinut de un fond de investitii, insa este una din companiile din partea de jos a topului celor mai mari producatori locali de lactate. 3. CE URMEAZA. Orice investitor va intra, dupa preluarea Albalact, intr o lupta dura pentru acapararea unei felii cat mai mari din piata. Un razboi de uzura ce nu este pe placul fondurilor de investitii, care prefera sa intre pe piete sau in industrii inca nematurizate. Sursa: Money Express, 24 decembrie 2009. Citeste si Familia Ciurtin, principalul actionar al Albalact, in fata unui potential proces -
KazMunaiGaz urmeaza sa plateasca 570 de milioane de euro
___
Pana pe 30 septembrie 2010, compania KazMunai Gaz trebuie sa rascumpere de la statul roman obligatiuni in valoare de 570,3 milioane de euro emise de SC Rompetrol Rafinare Constanta SA acum sapte ani. Legea privind emisiunea de obligatiuni convertibile a fost legiferata in 2003 si ulterior aprobata de Parlament si promulgata de Presedintie ca fiind cea mai viabila metoda de recuperare a datoriilor istorice inregistrate de Rafinaria Petromidia inainte de privatizarea sa catre Grupul Rompetrol in 2001. Daca obligatiunile nu sunt rascumparate la scadenta, ele vor fi convertibile in actiuni ordinare, la optiunea emitentului, prin emiterea unui numar de actiuni rezultat prin impartirea valorii nominale a obligatiunilor, exprimata in lei la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru data scadentei, la valoarea nominala a actiunii. Pe 30 septembrie 2010, cele peste 570 de milioane de euro, daca luam in calcul contractele futures euro/leu cu scadenta septembrie 2010 de la bursa din Sibiu (un euro egal cu 4,42 lei), ar putea reprezenta in jur de 2,52 miliarde de lei, adica peste 25,207 miliarde de actiuni Rompetrol Rafinare Constanta (simbol bursier RRC). Cum numarul actiunilor RRC este de 21,09 miliarde, rezulta ca, daca nu da banii pe obligatiuni statului roman, KazMunaiGaz va deveni actionar minoritar la Petromidia, statul devenind majoritar. Din punctul de vedere al valorii actuale a actiunilor Rompetrol Rafinare Constanta de la Bursa de Valori Bucuresti (o actiune RRC este cotata la 0,0605 lei, iar valoarea ei nominala este de 0,1 lei), rascumpararea obligatiunilor Petromidia de catre KazMunaiGaz de la statul roman nu este o afacere rentabila pentru kazahi. Asa ca preferabil pentru KazMunaiGaz ar fi ca statul sa-si transforme obligatiunile RRC in actiuni RRC, iar acestia sa le cumpere apoi din piata la un pret mult mai mic (la diferenta actuala dintre valoarea actiunilor pe bursa si cea nominala, kazahii ar reduce suma platita catre statul roman cu 40%). Pe de alta parte, daca statul devine majoritar la Rompetrol Rafinare Constanta (adica KazMunaiGaz nu rascumpara obligatiunile RRC), atunci compania kazaha s-ar putea sa ramana doar un jucator nesemnificativ la compania romana, AVAS putand practic sa vanda pachetul majoritar de actiuni de la Petromidia oricui doreste. Singurul care poate spune pana acum ca a facut o afacere buna in cazul Petromidia fiind omul de afaceri Dinu Patriciu, care si-a vandut actiunile de la Rompetrol Rafinare Constanta si s-a ales cu peste 1,6 miliarde de dolari. Obligatiunile emise de SC Rompetrol Rafinare Constanta SA sunt denominate in euro, au o valoare a obligatiunii destul de mica, 25 de euro, iar rata dobanzii aferente acestora este Euribor plus 1,5%. Sursa: Cotidianul, 24 decembrie 2009. -
Guvernul a aprobat proiectul bugetului de stat pe 2010 si pe cel al asigurarilor sociale
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Premierul Emil Boc a declarat miercuri seara, in urma sedin?ei de Guvern, ca Executivul a aprobat proiectul Legii bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale, mentionand ca in 2010 cota unica si TVA vor ramane la nivelul actual, iar pensia minima garantata ar putea creste cu nivelul inflatiei. Boc a mai declarat ca spera ca azi, la ora 14:00, sa poata sa trimita Parlamentului cele 2 proiecte, care sa fie dezbatute si aprobate pana la mijlocul lunii ianuarie, precizeaza NewsIn. Sursa: Bursa, 24 decembrie 2009.
Pagina