11.01.2010
-
IPO la toamna, la bursa sibiana
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Grupul Sibex, profit de 1,3 milioane de euro Bursa de la Sibiu planuieste sa stranga, la toamna, aproximativ cinci milioane de euro de la actionari pentru majorarea capitalului social in vederea unei Oferte Publice Initiale (IPO-Initial Public Offer), desi a decis ca pana atunci sa se coteze pe propria piata spot, ce urmeaza sa fie lansata la Sibiu pe 22 ianuarie. Teodor Ancuta, prese-dintele Sibex, ne-a spus: 'Vrem sa facem un IPO in toamna, dupa o majorare de capital ce va fi supusa deciziei actionarilor intr-o viitoare Adunare Generala, probabil cu cinci milioane de euro. Acum, nu avem nevoie de bani'. Bursa din Sibiu a anuntat ca, pe 22 ianuarie, va avea propria piata spot (la vedere), ce a devenit posibila odata cu lansarea, in decembrie 2009, a noii platforme GlobalVision. Dupa Bursa din Sibiu, compania 'Adeplast' este programata se se listeze dublu la Sibex si la Bursa din Varsovia, la finele lunii februarie-inceputul lunii martie, anul acesta. Tot pe 22 ianuarie, Sibex va mai lansa si derivatele pe indicele Dow Jones. Lansarea tranzactiilor cu certificatele CO2, programata tot pentru finele lunii ianuarie, au fost, insa, amanata din cauza unor probleme legate de faptul ca Romania pastreaza TVA-ul pentru astfel de certificate. Domnul Ancuta ne-a mai spus: 'Platforma merge foarte bine, nu am auzit sa fie nemultumiti. In mod oficial, ea va fi lansata pe 22 ianuarie, acum suntem intr-o perioada de rodaj, dar am decis sa procedam astfel ca brokerii sa se obisnuiasca cu platforma. Noi vrem sa avem cate o listare noua in fiecare luna in 2010'. Grupul Sibex a obtinut, in 2009, un profit de 1,3 milioane de euro, ne-a mai spus domnul Ancuta. Sursa: Bursa, 11 ianuarie 2010 -
Indicele BET creste cu 8,3% intr-o saptamana
Bloombiz.ro
___
'... de peste 8 procente in cazul BET si BET-C', arata o analiza a Prime Transaction.
08.01.2010
-
Farmache anunta ca listarea Bursei este gata in proportie de 90%. Restul e doar o decizie formala
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Presedintele Bursei de Valori Bucuresti mizeaza pe o crestere a profitului in 2010, fata de nivelul de 6,8 mil. lei din 2009, si spune ca reducerea comisioanelor de tranzactionare va continua. 'Bursa se va lista cu siguranta in 2010. Pot spune ca listarea este gata in proportie de 90%. Restul e doar o decizie formala din partea actionarilor, care vor fi convocati in cadrul unei adunari generale extraordinare in perioada urmatoare', a declarat pentru ZF Stere Farmache, presedintele Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Listarea Bursei pe platforma proprie este printre cele mai asteptate evenimente ale ultimilor doi ani si ar putea influenta pozitiv evolutia pietei locale de capital in urmatorii ani. Actionarii BVB, in numar de peste trei sute, si-au dat acordul de principiu pentru listarea pe platforma proprie inca de la sfarsitul lui 2008. Societatile locale de brokeraj formeaza cea mai mare parte din actionariatul Bursei, insa ultimii ani au marcat intrarea in actionariat a unor investitori straini, precum firma londoneza de investitii Morgan Stanley, dar si a unor investitori privati, precum creatoarea de moda Irina Schrotter sau artistul Tudor Chirila. Cu toate acestea, detinerile investitorilor la operatorul de piata sunt limitate prin lege pana la un prag de 5% din capitalul BVB. 'Listarea BVB va descatusa multe energii pozitive in piata de capital. Sper ca va avea un efect de antrenare pentru companiile aflate in expectativa sau nehotarate in privinta listarii. Ma astept ca listarea sa marcheze o noua etapa in evolutia Bursei. In prima etapa, nu cred ca pragul de detinere de 5% va fi un impediment pentru investitorii interesati de actiunile BVB. Ulterior daca va fi un impediment, pragul poate fi eliminat', a mai spus oficialul Bursei de Valori. Presedintele Bursei mai spune ca, prin listare, 'va avea loc o restructurare a actionariatului. Pe de o parte, va creste numeric, iar pe de alta, va deveni mai consistent, din perspectiva intrarii in actionariat a investitorilor institutionali'. Profitul BVB a scazut cu 40% in 2009 Bursa a incheiat anul trecut cu un profit net de 6,8 mil. lei (1,6 mil. euro), mai mic cu 40% fata de cel inregistrat in 2008, potrivit datelor preliminare. Veniturile operatorului de piata s-au diminuat cu 30%, pana la 22 mil. lei (5,19 mil. euro), in timp ce cheltuielile au scazut cu 27,4%, pana la 14 mil. lei. Potrivit oficialului Bursei, principalele reduceri de cheltuieli au venit din renegocierea cheltuielilor cu chiria, dar si din 'neinlocuirea personalului plecat si din reduceri de salarii la anumiti angajati'. Cifra de afaceri, constand in special din comisioane de tranzactionare, a scazut cu 38%, la 12,5 mil. lei, atat pe fondul reducerii comisioanelor si eliminarii unor taxe, cat si din cauza scaderii valorii tranzactiilor cu actiuni la un minim al ultimilor cinci ani. In 2010, Bursa de Valori Bucuresti mizeaza pe cresterea volumelor de tranzactionare - prinicipala sursa de venit a operatorului -, dar si a numarului de societati listate. Astfel, presedintele Bursei estimeaza ca profitul din 2010 va fi peste cel din 2009, chiar daca volumul de activitate se va situa sub nivelul din 2008 si 2007. 'Bursa va continua sa marcheze profit in fiecare an, cu efortul de a reduce cheltuielile. Si in acest an vom continua cu regimul sever de reducere a cheltuielilor, astfel incat, in contextul unor volume de tranzactionare superioare celor din 2010, ma astept sa incheiem 2010 cu un profit mai mare decat in 2009. Vom continua, de asemenea, si in 2010 sa reducem comisioanele de tranzactionare cu 10%', a continuat Stere Farmache. Nu exclude un nou mandat La inceputul lunii februarie expira mandatul actualilor membri ai Consiliului Bursei. In 2007, actionarii BVB l-au ales pe Stere Farmache in functia de presedinte al societatii, dupa demisia lui Septimiu Stoica, realizand astfel in premiera unificarea functiei de presedinte cu cea de director general. La finele anului 2008, el a renuntat la pozitia de director general - preluata ulterior de Anca Dumitru - pentru functia de vicepresedinte al Alpha Bank. 'Nu exclud candidatura pentru un nou mandat', a spus presedintele Bursei. Din Consiliul Bursei mai fac parte Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor, si Ovidiu Sergiu Pop, presedintele Depozitarului Central, in functiile de vicepresedinte, alaturi de alti sase membri Sursa: Ziarul Financiar, 8 ianuarie 2010 -
Petrom rascumpara 10 mil. de actiuni proprii
income SNP
___
Compania OMV Petrom a anuntat ca, incepand de azi, va derula un program de rascumparare a actiunilor proprii de pe piata de capital de la Bucuresti. Compania si-a propus rascumpararea a 10 milioane de actiuni (0,2% din capitalul firmei). Titlurile vor fi cumparate la un pret cuprins intre un minim de 0,10 lei si un maxim de 0,655 lei. Maximul reprezinta cotatia istorica maxima atinsa din decembrie 2004. La sfarsitul anului 2004 compania a decis initierea unor programe de rascumparare, actiunile cumparate urmand sa fie distribuite actualilor si fostilor angajati ai Petrom. Astfel, OMV Pe trom va aloca intre 1 si 6,55 milioane de lei pentru programul de rascumparare a actiunilor. Derularea programu lui poate avea loc in maximum 18 luni de la publicarea in Monitorul Oficial a hotararii AGA prin care acesta a fost aprobat, respectiv data de 19 ianuarie 2009. Rascumpararea titlurilor va fi realizata prin intermediul firmei de brokeraj Uni Credit CAIB Securities, iar fon du rile necesare achizitionarii acestora vor proveni din profitul distribuibil sau din rezervele companiei, cu exceptia rezervelor legale. Distribuirea de actiuni Petrom cu titlu gratuit este in concordanta cu prevederile Contractului Colectiv de Munca Petrom pentru anii 2008 si 2009 si in conformitate cu protocolul incheiat de catre companie cu Federatia Sindicatelor Libere si Independente din Industria Petroliera Romana Petrom. Distribuirea actiunilor catre actionari va avea loc dupa ce Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) va aproba prospectul simplificat al operatiunii, iar fie care salariat indreptatit va primi 100 de titluri OMV Petrom. Petrom face parte din grupul austriac de petrol si gaze OMV, care detine 51% din actiunile companiei. Statul controleaza, prin Ministerul Economiei, un pachet de 20,6% din titlurile Petrom, iar Fondul Proprietatea are 20,1%. Restul actiunilor, reprezentand un pachet de 8,24%, sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti. Sursa: Financiarul.com, 8 ianuarie 2010 -
Depozitarul Central vrea sa devina nod regional pentru depozitarele din Sud-Estul Europei
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Investitorilor din tarile din regiune care vor sa tranzactioneze in cele 16 tari cu care este interconectat Depozitarul Central de la Bucuresti le-ar fi mult mai usor sa o faca utilizand serviciile acestuia din urma, este de parere doamna Adriana Tanasoiu, directorul general al DC, care ne-a acordat cu amabilitate un interviu. Domnia sa ne-a relatat planurile institutiei pe care o conduce pentru acest an si a clarificat zvonurile privind conflictul cu Bursa de Valori Bucuresti. Depozitarul bulgar, primul conectat la cel din Bucuresti Reporter: Care sunt planurile de extindere ale Depozitarului Central in regiune? Adriana Tanasoiu: Avem discutii cu alti depozitari din regiune, scopul fiind de a-i asista daca doresc sa utilizeze serviciile noastre pentru decontari internationale sau chiar alte servicii. De exemplu, daca ar dori sa deconteze instrumente financiare din orice tara cu care noi avem legaturi ar avea doua variante: fie sa isi deschida ei insisi legatura respectiva, fie sa faca o singura legatura cu noi si prin aceasta ar avea acces la toate cele 16 state cu care avem legaturi. Reporter: De ce un depozitar vecin ar deschide o legatura cu Depozitarul Central din Romania? Exista vreun depozitar care a deschis o asemenea legaturA? Adriana Tanasoiu: Este mult mai usor sa mentii o singura legatura decat 16 legaturi. In plus, tarifele noastre sunt foarte competitive, in multe cazuri este semnificativ mai ieftina utilizarea serviciului de decontare sau custodie internationala oferit de catre Depozitarul Central decat cel oferit de alti furnizori care pot oferi acces in mai multe piete. Depozitarul din Bulgaria are in prezent o legatura cu Depozitarul Central, aceasta fiind deschisa cand se pregatea listarea dubla a unei companii straine la Bursa de la Bucuresti si la Bursa din Sofia, iar Depozitarul Central urma sa fie depozitarul emitentului. Listarea nu a mai avut loc din cauza crizei. Acest lucru inseamna ca depozitarul din Bulgaria ar putea sa foloseasca accesul la mai multe tari prin intermediul nostru daca ar dori acest lucru. Reporter: Ce a facut Depozitarul Central in 2009? Adriana Tanasoiu: In 2009, am reusit sa oferim acces investitorilor din Romania la eurobonduri, alaturi de actiuni, obligatiuni si alte instrumente financiare din cele 16 state cu care noi am dezvoltat legaturi. Acest lucru inseamna ca orice instrument financiar care se tranzactioneaza in una din aceste 16 tari ar putea fi tranzactionat si in Romania. Societatea respectiva ar putea sa fie listata la Bursa de Valori Bucuresti sau actiunile emise de ea ar putea fi tranzactionate pe sistemul alternativ de tranzactionare al Bursei de Valori, avand in vedere ca noi putem oferi decontarea acestor tranzactii prin legaturile pe care le avem cu depozitarii din cele 16 state. Un alt proiect la care am lucrat mult a fost imprumutul de actiuni. Am dezvoltat reglementarile necesare si un soft special pentru imprumutul de actiuni in care cele doua parti - cel care da cu imprumut si cel care ia cu imprumut - introduc cele 2 instructiuni in sistemul nostru: Depozitarul calculeaza valoarea de piata a actiunilor si a celor care constituie garantia si notifica celor doua parti, zilnic, valoarea actiunilor imprumutate si valoarea garantiei. Daca valoarea garantiilor scade sub valoarea imprumutului, atunci Depozitarul notifica faptul ca trebuie completata valoarea garantiilor, in caz contrar imprumutul se incheie in momentul respectiv. Speram ca acest nou serviciu al Depozitarului Central sa devina dis-ponibil pentru participantii la piata in cel mai scurt timp posibil, pentru aceasta fiind necesara aprobarea de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a modificarilor Codului Depozitarului Central referitoare la imprumutul de instrumente financiare. Reporter: De foarte mult timp s-a spus ca Bursa de Valori Bucuresti sufera pentru ca nu a avut imprumutul de actiuni sau nu a avut conturile globale. Se vor rezolva din problemele bursei odata cu introducerea lor? De exemplu, dupa ce au fost aduse titlurile de stat, o buna perioada de timp nu au avut o lichiditate grozava. Adriana Tanasoiu: Imprumutul de instrumente financiare sau conturile globale sunt facilitatti care vor aduce un plus de atractivitate pietei bursiere si reprezinta premise pentru cresterea lichiditatii. Orice nou produs sau serviciu pe care il vom dezvolta impreuna cu Bursa de Valori Bucuresti si care va fi similar cu cele oferite de bursele si depozitarii din cele mai dezvoltate piete din Europa vor creste cu siguranta atractivitatea pietei romaanesti de capital si lichiditatea acesteia. Referitor la titlurile de stat, nu imi amintesc ca Bursa de Valori Bucuresti sa fi spus vreodata ca vor creste volumele imediat daca vor veni titlurile de stat la tranzactionare. Este nevoie de timp ca investitorii sa se obisnuiasca cu noile produse, iar lichiditatea tranzactiilor cu aceste instrumente financiare a crescut semnificativ in ultima vreme. Este important faptul ca titlurile de stat sunt tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, pentru ca ofera investitorilor posibilitatea de a isi diversifica portofoliile. Poate ca o cale de a face mai atractive si mai accesibile titlurile de stat pentru micii investitori ar fi sa existe si emisiuni de titluri cu valoare nominala mai mica. Reporter: Anul trecut, ati inceput sa decontati si tranzactiile internationale. Ce ii face pe investitorii autohtoni sa se duca pe bursele externe? Adriana Tanasoiu: Consider ca este o posibilitate de diversificare a portofoliului. Reporter: ROTC-ul brokerilor pune probleme de decontare? Adriana Tanasoiu: Nu, Depozitarul este pregatit sa deconteze si aceste tranzactii, dar emitentii trebuie sa incheie cu Depozitarul un act aditional la contractul de registru. Reporter: Fondul Proprietatea a incheiat? Adriana Tanasoiu: Nu a incheiat. Reporter: Pana acum a venit vreun emitent de pe ROTC ca sa incheie un act aditional? Adriana Tanasoiu: Nu am avut nicio solicitare pana in acest moment. Reporter: Care este relatia Depozitarului Central cu Bursa de Valori Bucuresti? Adriana Tanasoiu: Cu Bursa de Valori avem o relatie foarte buna, multe dintre proiectele noastre de dezvoltare sunt comune. Reporter: La o Adunare Generala a Bursei de Valori Bucuresti din toamna anului trecut s-a discutat ca Depozitarul ar fi dezvoltat la un moment dat niste proiecte diferite de cele ale Bursei (dezvoltarea unui MTF)... Adriana Tanasoiu: Consider ca a fost o neintelegere. Depozitarul nu are cum sa faca un MTF (Multilateral Trading Facility) pentru ca nu are acest lucru in obiectul de activitate, nu poate sa opereze un sistem de tranzactionare. Proiectul MTF-ului a fost comun cu Bursa de Valori Bucuresti, care trebuia sa il dezvolte, iar Depozitarul trebuia doar sa deconteze tranzactiile aferente. Pentru ca la momentul res-pectiv se intentiona ca actiuni straine sa fie tranzactionate pe acel MTF, Depozitarul Central si-a deschis legaturi cu mai multe state. Intr-adevar, am deschis legaturi cu mai multe state decat stabilisem initial ca va fi necesar pentru MTF pentru ca dintr-un sondaj de opinie facut in randul participantilor la piata a rezultat ca exista interes pentru instrumente financiare din mai multe tari. In plus, am anticipat ca MTF-ul se va extinde cu instrumente financiare din mai multe state. Demersul nostru era complementar cu cel al Bursei, in nici un caz nu era in competitie. Reporter: Pana la urma ce s-a intamplat cu proiectul MTF-ului? Adriana Tanasoiu: Din cate stiu, Bursa de Valori Bucuresti lucreaza in continuare la proiectul MTF-ului. Proiectul nu este simplu si nu poate fi dezvoltat de pe o zi pe alta, pentru ca pe langa aspectele tehnice si operationale, trebuie avute in vedere particularitatile cadrului de reglementare ale fiecarei tari ale carei instrumente financiare se tranzactioneaza pe MTF si, foate important, trebuie atrasi furnizorii de lichiditate pentru actiunile straine. Reporter: Are in plan Depozitarul o majorare a comisionelor percepute clientilor? Adriana Tanasoiu: Am dori sa le scadem cat de mult se poate, dar astfel incat sa mentinem buna functionare a societatii si continuarea proiectelor de dezvoltare de produse si servicii noi. Depozitarul a redus din comisioane si anul trecut, inclusiva eliminat tariful minim pentru decontare. Reporter: Cum ati inchis anul 2009? Adriana Tanasoiu: Anul 2009 a stat sub semnul crizei financiare, iar piata de capital din Romaania nu avea cum sa nu fie afectata. Sigur ca scaderea volumelor de tranzactionare a avut impact asupra veniturilor noastre pentru ca multe servicii pe care noi le prestam sunt direct legate de tranzactionare, cum ar fi serviciile de decontare sau serviciile de emitere a extraselor de cont. Am reusit sa pastram veniturile la un nivel aproape de cel planificat prin diversificarea tipurilor de servicii oferite, iar cheltuielile au fost atent monitorizate si administrate, reducerea cheltuielilor fiind o prioritate pe tot parcursul anului trecut. Datorita acestei combinatii de factori, pe total estimam ca rezultatele vor fi mai bune decat cele planificate (profitul net estimat a fost de aproximativ 140.000 lei), dar sigur ceva mai mici decat in 2008 (cand am incheiat cu un profit net de 2,67 milioane de lei). Reporter: De ce nu exista o transparenta mai mare a tranzactiilor cu actiuni Fondul Proprietatea? Adriana Tanasoiu: Fondul Proprietatea este o societate inchisa. Depozitarul este un prestator de servicii pentru Fondul Proprietatea. Noi nu putem face publice mai multe informatii decat doreste emitentul care ne-a mandatat sa prestam aces-te servicii pentru el. Reporter: Ce investitii a facut Depozitarul Central in 2009? Adriana Tanasoiu: Cea mai mare investitie din anul 2009 a fost cea legata de conectarea la reteaua SWIFT (Society for Worldwide Interbank Finnancial Telecommunication), care va deveni functionala in 2010. Vrem sa folosim SWIFT-ul ca mijloc de comunicare cu participantii nostri care sunt conectati la SWIFT (in general, bancile comerciale), cu Banca Nationala si cu alti depozitari. Participantii care nu sunt conectati la reteaua SWIFT vor putea folosi in continuare sistemul actual ca mijloc de comunicare cu Depozitarul Central. Legaturile pe care acum le avem cu alti depozitari se fac in prezent prin softuri proprietare, diferite pentru fiecare legatura. Vrem sa inlocuim toate aceste comunicatii cu mesajele standard SWIFT ca sa avem o singura modalitate de comunicare si sa crestem si mai mult gradul de automatizare al proceselor. Sursa: Bursa, 8 ianuarie 2010 -
Ofertele de preluare pentru Rompetrol Rafinare si Rompetrol Well Services raman in plic
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI PTR RRC
___
CNVM vrea sa stie daca KazMunaiGaz isi plateste datoriile la toamna sau le transforma in actiuni Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare va cere BRD Societe Generale, intermediarul ofertelor de preluare ale celor doua companii 'Rompetrol' listate la Bursa de Valori Bucuresti, sa specifice in prospectul de oferta daca Grupul energetic isi va plati in toamna datoriile de 571 de milioane de euro fata de statul roman sau daca le va converti in actiuni. Gabriela Anghelache, presedintele CNVM a declarat, pentru ziarul BURSA: 'In sedinta de astazi (n.r. ieri), am avut o nota de la Directia Emitenti in care ni se propune introducerea in pros-pectul de oferta a informatiei privind emisiunea de obligatiuni din anul 2003 si care are scadenta in octombrie 2010. La data respectiva exista precizarea potrivit careia la scadenta fie se achita datoria, fie se va face conversia obligatiunilor in actiuni. Acestea sunt informatii care ar trebui cuprinse in prospectul de oferta si vom solicita intermediarului completarea in acest sens.' Desi 'The Rompetrol Group' nu a trimis CNVM copia contractului prin care KazMunaiGaz a achizitionat actiunile 'The Rompetrol Group' NV Olanda in 2007, arbitrul pietei de capital analizeaza, inca, posibilitatea aplicarii unor noi sanctiuni. Presedintele Comisiei ne-a mai spus: 'Din informatiile transmise de TRG, contractul dintre TRG si KMG cuprinde date confidentiale. In aceasta situatie, vom analiza impreuna cu juristii nostri in ce masura mai pot fi aplicate sanctiuni'. In lipsa informatiilor solicitate reprezentantilor Grupului Rompetrol, ofertele de preluare de la cele doua companii Rompetrol raman in stand-by: 'Nu am luat inca nicio decizie in privinta ofertelor de preluare de la Rompetrol pentru ca nu am primit informatii suplimentare', a completat doamna Anghelache. Sursa: Bursa, 8 ianuarie 2010
07.01.2010
-
Petrom continua goana dupa petrolul kazah
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Petrom Bucuresti (SNP), cea mai mare companie locala, si-a mai trecut in portofoliu un zacamant, Kultuk, cu posibile rezerve de petrol si gaze prin achizitia in totalitate a unei companii din Kazahstan, Korned LLP. Aceasta esta a doua achizitie pe care Petrom o realizeaza pe o piata externa in vederea preluarii unor zacaminte, dupa ce in 2006 compania si-a facut intrarea pe piata din Rusia. Ideea care a stat la baza acestei achizitii a fost conectarea zacamantului nou preluat cu un zacamant deja aflat in faza de productie, Komsomolskoe, lucru permis de distanta de doar 34 de kilometri dintre cele doua zone. Principalul avantaj al acestei apropieri este faptul ca noul zacamant achizitionat prin aceasta tranzactie poate beneficia de infrastructura deja existenta la zacamantul Komsomolskoe. Petrom nu a dezvaluit valoarea tranzactiei, precizand doar ca aceasta nu este substantiala situandu-se sub pragul de 10% din valoarea activelor companiei. La sfarsitul lunii septembrie, activele totale ale Petrom valorau 26 de miliarde de lei (6,11 miliarde de euro). 'Este important pentru noi sa atingem o anumita cota de productie pe aceasta piata, confirmand astfel angajamentul nostru fata de obiectivele strategice asumate, inclusiv cel de crestere a securitatii energetice a Romaniei', spune Mariana Gheorghe, directorul general executiv (CEO) al Petrom. Reprezentantii companiei nu au precizat nivelul rezervelor de petrol si gaze care ar putea fi descoperite in noul zacamant, precizand ca aceste estimari vor fi disponibile abia din 2012. 'Vom incepe un program de evaluare a zacamantului care va cuprinde noi achizitii seismice, reforarea unor sonde existente, precum si forarea si testarea unor noi sonde. Acest program se va desfasura in perioada 2010 - 2012 si are ca scop furnizarea de informatii pentru o decizie ulterioara de dezvoltare a zacamantului. Dezvoltarea zacamantului va incepe cel mai devreme in a doua perioada a anului 2012. Costurile estimate precum si estimarile privind rezervele de titei si gaze vor fi facute publice dupa obtinerea rezultatelor programului de evaluare a zacamantului', explica Petrom. Zacamantul Kultuk a fost descoperit in anii '80 si nu a fost dezvoltat de atunci. Ca si zacamantul Komsomolskoe, acesta este localizat in zona de tranzitie onshore-offshore, dificila din punct de vedere tehnic si de mediu, care este inundata sezonier de Marea Caspica. 'Aceasta achizitie este foarte importanta pentru noi si in linie cu obiectivul nostru strategic de a adauga proiecte de explorare si productie in trei bazine geologice selectate din vestul Kazahstanului din apropierea punctelor noastre de productie deja stabilite', a declarat Johann Pleininger, membru al directoratului Petrom, responsabil pentru activitatile de explorare si productie. Productia de petrol si gaze a Petrom realizata pe pietele externe reprezinta numai 3% din productia totala de hidrocarburi a companiei, care in 2008 a fost de 71 de milioane de barili echivalent petrol. Petrom a precizat ca tinta de productie pentru zona caspica este de 20.000 de barili echivalent petrol pe zi in contextul in care estimarile companiei vizeaza atingerea unei productii de 10.000 de barili pe zi in 2010 prin intermediul zacamantului Komsomolskoe. Doar in acest perimetru, Petrom a investit 180 de milioane de euro. Compania este prezenta in Kazahstan din 1998 si detine licente de explorare si productie pentru cinci zacaminte. O alta piata pe care Petrom a avut succes in ceea ce priveste activitatea de explorare si productie este Rusia, unde compania a intrat in 2006 prin preluarea Ring Oil. Petrom a realizat in primele noua luni ale anului trecut o cifra de afaceri de 2,22 mld. euro si un profit net de 361 mil. euro. Compania are o capitalizare de 3,55 mld. euro. Sursa: Ziarul Financiar, 7 ianuarie 2010. -
Fondul Proprietatea este dispus sa investeasca 800 mil. euro la reactoarele 3 si 4
Money.ro
___
Fondul Proprietatea este dispus sa finanteze programul nuclear al Ministerului Economiei. Este vorba de 800 milioane de euro care ar putea fi investiti la reactoarele 3 si 4. Anuntul a fost facut ?n exclusivitate la The Money Channel de presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului Propietatea, Mircea Ursache. 'Una dintre variante ar fi caFP sa participe fie la un program de finantare in agricultura, fie intr-o forma la programul de pensii, fie la programul nuclear.Ministerul economiei detine prin Nuclearelectrica 51% din capitalul Energonuclear, deci Cernavoda 3 si 4. Propunerea mea este ca FPsa cumpere un pachet de actiuni de laNuclearelectrica, astfel incat Nuclearelectrica sa ramana sub 51%, iar FP sa detina un pachet in functie de ce vor decide actionarii', a aexplicat la The Money Channel Mircea Ursache, presedinte Consiliul de Supraveghere FP. Sursa: Money.ro, 7 ianuarie 2010 -
Piata de obligatiuni ramane subdezvoltata in lipsa titlurilor corporative
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
In majoritatea tarilor europene care se mandresc cu o piata de capital dezvoltata, sectorul obligatiunilor emise de firme private ocupa un loc de varf in totalul tranzactiilor efectuate, chiar depasind tranzactiile cu actiuni. Desi Bursa a facut deja pasi importanti in ultima perioada pentru listarea obligatiunilor si titlurilor de stat, iar tranzactiile au atins valori record in 2009, obligatiunile de tip corporate lipsesc cu desavarsire de pe piata noastra, majoritatea companiilor cu nevoi acute de lichiditati ocolind Bursa, si implicit, finantarea prin obligatiuni. Reteta de succes a unei piete de obligatiuni consistente implica ca element principal emitentii de talie mare, spun analistii, care explica astfel de ce piata noastra de obligatiuni este una dintre cele mai reduse din Europa. 'Pe pietele dezvoltate, valoarea obligatiunilor emise de companii private este frecvent mai mare decat cea cu actiuni, si asta datorita companiilor mari care au optat pentru finantare prin Bursa', ne-a explicat Mihai Caruntu, seful departamentului Piete de Capital din cadrul BCR. Potrivit domniei sale, problema majora cu care se confrunta sectorul obligatiunilor este lipsa de jucatori de talie mare, care prefera sa se imprumute de la banci in detrimentul finantarii prin Bursa, care implica o mai mare transparenta. Cu toate ca indatorarea excesiva la banci este un pas sigur spre faliment, iar atragerea de capital de pe Bursa a devenit o necesitate pe timp de criza, analistii nu considera ca nici anul acesta nu vom vedea emitenti majori la Bursa. 'Nu cred ca piata de obligatiuni se va dezvolta anul acesta, pentru ca bancile vor continua sa se bata pentru atragerea clientiilor mari', ne-a spus Mihai Caruntu. Nici Mihail Ion, presedintele 'Raiffeisen Asset Management', nu vede multe emisiuni de obligatiuni semnificative, din cauza lipsei de investitori care sa isi plaseze resursele in astfel de plasamente. Singura companie de pe piata de capital care a tinut piept crizei tocmai datorita vizibilitatiii de care a beneficiat pe Bursa este retailerul de electronice si electrocasnice Flamingo International, a carui soarta atarna in prezent de succesul emisiunii de obligatiuni convertibile, prin intermediul careia compania urmareste sa stranga sapte milioane de euro de la actionari si de la investitorii de pe Bursa. Diferenta mare dintre dobanzile active si cele pasive fac atragatoare obligatiunile pentru investitori Obligatiunile au succes atata timp cat diferenta dintre dobanzile active practicate de banci si cele pasive este mai mare, sunt de parere analistii, care sublinieaza ca investitorii sunt atrasi de astfel de instrumente atata timp cat ofera randamente superioare decat bancile. Anul 2009 a fost unul record pentru piata de obligatiuni autohtona, tranzactiile depasind 1,28 miliarde de lei, de cinci ori mai mult ca in 2008. De asemenea, aproape o treime din totalul emisiunilor de obligatiuni lansate de municipalitatile din tara noastra, listate la Bursa de Valori Bucuresti, au intrat in 2009 pe piata, potrivit datelor afisate de BVB. In prezent, la Bursa de Valori Bucuresti sunt listate 31 de emisiuni de obligatiuni municipale, cea mai indepartata maturitate apartinand titlurilor municipalitatii Bis-trita, respectiv 25 noiembrie 2029. Principalele categorii de investitori, pentru care investitia in astfel de instrumente este potrivita, sunt fondurile de pensii, fondurile de obligatiuni deja existente in tara noastra, precum si casele de asigurari. In contextul in care clientii care cumpara obligatiuni sunt aproape in totalitate institutionali, cele mai mari tranzactii cu obligatiuni si titluri de stat sunt intermediate de banci si firme de brokeraj care apartin unor grupuri financiare puternice. Anul trecut, BRD Groupe Societe Generale a realizat cele mai mari tranzactii cu obligatiuni, reprezentand aproape 40% din total, in timp ce ING Bank si Piraeus Securities Romania au intermediat 16%, respectiv 15% din tranzactiile cu titluri cu venit fix. Sursa: Bursa, 7 ianuarie 2010 -
Valoarea tranzactiei cu KazMunaiGaz ramane secreta
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI RRC
___
Reprezentantii The Rompetrol Group nu trimisesera, ieri, pana la inchiderea sedintei, nicio informatie suplimentara fata de cele transmise deja supraveghetorului pietei de capital pana acum, desi Grupul fusese obligat sa depuna pana ieri o copie conforma cu originalul a contractului prin care KazMunaiGaz a achizitionat actiunile The Rompetrol Group NV Olanda. Gabriela Anghelache, presedintele CNVM, a declarat, pentru ziarul BURSA: 'Nu am primit nicio informatie suplimentara de la Grupul Rompetrol. Noi am primit mai demult un plic cu preturile pe care The Rompetrol Group le oferea pentru ofertele de preluare a celor doua companii Rompetrol de pe Bursa, pe care nu l-am deschis'. Membrii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare au stabilit pentru astazi o sedinta la care vor aborda si subiectul ofertelor Rompetrol. Sursa: Bursa, 7 ianuarie 2010.
Pagina