Toata lumea cunoaste povestea "Petrica si lupul”, a carei morala le este explicata copiilor pentru a-i face sa inteleaga ca nu e bine sa fii neserios si sa profiti de bunavointa altora. Cu timpul, Petrica pare sa fi iesit din poveste si sa fi intrat in viata reala, luand diverse forme, cele mai multe dintre ele nefiind, insa, de copii, ci de adulti. Profitand de gravitatea unor situatii in care venirea lupului ar fi adus mari pagube comunitatii, acestia au chemat tot satul cu furci si topoare pentru alungarea animalului, doar pentru ca mai apoi sa se amuze copios pe seama celor care si-au manifestat spiritul civic. Daca nu s-a inteles deja, adultii care au luat-o pe urma lui Petrica sunt politicienii romani din partidele traditionale ale ultimelor decenii, lupii sunt politicienii extremisti care au amenintat democratia fragila a Romaniei in acest timp, iar satul este electoratul chemat de prea multe ori sa salveze situatia.
Episodul din anul 2000, in care un politician de extrema dreapta a ajuns pentru prima data in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, a intrat in istorie, fiind folosit si acum ca un studiu de caz si o comparatie cu situatii mai recente. Pericolul extremist a adus o mobilizare fara precedent a electoratului in sprijinul raului mai mic, insa comportamentul ulterior al celui care a beneficiat de acea mobilizare a lasat multora un gust amar. Chiar daca din 2000 si pana in noiembrie 2024 situatia nu s-a mai repetat, apelurile la mobilizarea electoratului impotriva unor pericole extremiste au continuat, "satenii” venind de cele mai multe ori la auzul strigatelor disperate ale lui Petrica, doar pentru a deveni din ce in ce mai frustrati atunci cand il descopereau razand de ceea ce el considera ca e o naivitate din partea lor.
Asa cum s-a intamplat si in poveste, daca strigi de prea multe ori "lupul”, la un moment dat nu mai vine nimeni sa te ajute. La alegerile din noiembrie 2024, politicienii din partidele traditionale au intrat in cursa relaxati, cu gandul ca vor putea sa invoce din nou pericolul iminent al extremismului pentru a obtine voturi chiar si de la cei care erau profund nemultumiti de comportamentul lor anterior. A functionat de multe ori in trecut, insa de data aceasta, dintr-un motiv sau altul, mecanismul s-a blocat.
Ne-am fi putut astepta ca, dupa prima experienta in care la strigatele de ajutor nu a mai raspuns nimeni, politicianul Petrica sa inteleaga ceva si sa incerce sa-si repare imaginea deteriorata de atatia ani de comportament iresponsabil. Din pacate nici in al 12-lea ceas nu s-a schimbat cu nimic, iar rezultatul s-a vazut in urma cu o saptamana, atunci cand candidatul celor doua partide mari care au condus tara, in diverse formule, aproape tot timpul dupa 1990, a ramas pe dinafara, iar in turul al doilea al alegerilor s-au calificat un extremist si un politician moderat din afara coalitiei guvernamentale.
Sursa: tradingview.com
Pentru cine urmareste reactia pietelor financiare la rezultatele alegerilor, poate fi greu de inteles cum alegatorii au putut sa puna stampila de vot pe un candidat care sa provoace un asemenea haos chiar si fara sa castige efectiv alegerile. In primul dintre graficele alaturate se vede cel mai important efect pe termen scurt al alegerilor, mai exact cresterea cursului valutar euro/leu pentru prima data in istorie peste pragul de 5 lei. Potrivit analistilor JPMorgan citati de Financial Times (https://www.ft.com/content/fe51c0b8-ff42-403b-af7b-a0c55511efb7), cursul s-ar putea opri in apropierea nivelului de 5,25, sau mai exact acolo ar putea avea loc o interventie mai ampla a Bancii Nationale, care a actionat deja pentru a evita o depreciere necontrolata a leului. Intrebarea e daca fundamentele economice si politice vor permite o astfel de interventie, sau ea va fi oricum lipsita de efect la momentul respectiv. Nu mai e nevoie sa amintim ce efecte are un curs mai slab pentru economia nationala si pentru buzunarele romanilor, in condiile in care multe dintre produsele care apar in viata de zi cu zi au preturi legate de euro sau dolarul american.
Sursa: cursbnr.ro
Nu doar cursul valutar a avut de suferit, ci si costurile de finantare, atat ale populatiei, cat si ale Statului. Indicele ROBOR la 3 luni a crescut de la 5,9% pe an inaintea alegerilor pana la aproape 7,5% la o saptamana dupa acestea. Chiar daca ar putea sa nu para mult, in momentul de fata suntem la cel mai mare nivel de dupa ianuarie 2023, iar maximul ultimilor 15 ani este destul de aproape, la circa 8,2%, un nivel atins in octombrie 2022, in perioada in care inflatia era o problema la nivel mondial. Daca am putut ajunge in aceasta situatie la doar o saptamana de la turul 1 al alegerilor, nu e greu de imaginat unde am putea ajunge in cazul in care ordinea celor doi candidati ar ramane aceeasi si dupa turul al doilea.
Asa cum am spus si mai sus, costul de finantare al Statului a crescut la randul sau, randamentul titlurilor de stat la 10 ani urcand peste 8,5% in saptamana de dupa alegeri. Maximul atins de acestea in octombrie 2022 a fost de aproape 10%.
Nici nu e de mirare ca e greu atat pentru populatie, cat si pentru Guvern sa gaseasca bani cu imprumut in contextul actual. Nimic din ceea ce anunta castigatorul turului 1 al alegerilor prezidentiale in plan economic (si nu numai) nu e de natura sa provoace vreun sentiment de liniste celor care ar putea furniza acele imprumuturi. Un potential presedinte care infiereaza capitalul privat si vorbeste despre nationalizari sau credite cu dobanda zero este in cel mai bun caz incompetent, iar in cel mai rau caz este hotarat sa distruga economia tarii.
Mai exista si o varianta alternativa, similara cazului Alexis Tsipras din Grecia, populistul de extrema stanga care dupa ce a castigat alegerile in anul 2015 s-a „cumintit” peste noapte si a renuntat la teoriile radicale pe care le vehicula pana atunci. A fost si in cazul lui, ca sa parafrazam o expresie la moda in aceste zile, „o strategie de marketing”, fara care nu ar fi reusit sa-i convinga pe greci sa-l voteze. Trebuie sa avem in vedere, totusi, ca in momentul in care a ajuns la putere Tsipras in Grecia, tara era de facto in faliment, dependenta de ajutoarele venite de la Uniunea Europeana si institutiile financiare internationale, asa ca marja lui de manevra a fost infinit mai mica decat cea pe care ar avea-o George Simion (sau Calin Georgescu, sau alte persoane despre care nici nu am auzit, avand in vedere ca din declaratiile candidatului nu reiese clar cine ar conduce in realitate tara, desi putem banui beneficiarul final).
Sursa: bvb.ro
In mod paradoxal, tocmai piata de capital a ramas destul de calma dupa alegeri, iar scaderile au fost unele moderate. Indicele BET a ajuns in zona minimelor pe acest an, insa mai are mult pana sa ajunga la un nivel pe care sa-l putem considera cu adevarat problematic. Poate investitorii de la bursa sunt mai calmi, poate cursul valutar si dobanzile au fost tinta unor presiuni mai mari din partea investitorilor institutionali, e greu de gasit o explicatie in acest moment. Oricum, intervalul a fost unul scurt, in care nu s-au putut contura niste tendinte clare.
Din pacate, graficele de mai sus ajung la prea putini romani, iar numarul celor care inteleg ceva din ele este si mai mic. Salariile inca nu au scazut, locurile de munca inca nu au inceput sa dispara, preturile inca nu au crescut de la o saptamana la alta, asa ca e greu de scos in fata argumentul economic atunci cand vine vorba de a alege un candidat sau altul. Cursul valutar este singurul care chiar ii doare pe romani pe termen scurt, insa el nu a crescut atat de mult incat sa provoace panica, fiind tinut in frau de BNR.
Dar nu trebuie sa ne lasam pacaliti. Un extremist la conducerea tarii, indiferent cine ar fi acela, nu va face decat sa inrautateasca graficele de mai sus si sa ne duca mai rapid spre prapastia pe langa care ne plimbam deja de mai multi ani, dusi de mana de niste politicieni obisnuiti sa fie votati neconditionat de o masa amorfa de alegatori.
De data aceasta nici macar Petrica nu mai striga atat de tare „lupul”, pentru ca oile pe care le pazeste nu mai sunt ale lui, ci ale vecinului Nicu, pe care il antipatizeaza si caruia ii doreste in secret sa fie mancat de lup impreuna cu oile sale. Ce nu stie, insa, Petrica, este ca lupul nu se satura doar cu oile pe care le pazeste el, iar dupa ce le va infuleca pe acestea, i se va face pofta si de niste carne de om. Iar ceea ce nu stiu nici satenii care se uita linistiti la televizor sau pe vreo retea de socializare e ca, dupa ce il va manca pe Petrica, lupul va prinde curaj si nu doar ca isi va dori sa guste din fiecare cate un pic, ci va chema chiar intreaga haita de lupi pentru a beneficia de delicatesa la care a ajuns sa aiba, in mod nesperat, acces. Cu doar o saptamana inainte sa vina din nou lupul si sa adulmece oile nu ne ramane decat sa speram ca, in ciuda frustrarilor pe care le-au trait de-a lungul anilor, oamenii vor gasi puterea de a se mobiliza inca o data pentru a face gestul corect. Daca nu pentru a-l salva pe Petrica sau oile, atunci pentru a-si salva propria piele de la ceea ce ar putea sa urmeze.
Autor: Marius Pandele