La inceputul acestui an am facut o afirmatie care, desi putea parea paradoxala, a ajuns sa se adevereasca: "In privinta evolutiei economiei romanesti asteptarile nu au cum sa fie unele prea mari pentru anul in curs, insa asta nu inseamna neaparat ca actiunile listate nu ar putea avea un an bun”. Anul 2025 s-a dovedit a fi unul slab pentru economie, dar foarte bun pentru actiunile listate la Bursa de Valori Bucuresti. Iar daca atunci aveam in minte mai degraba posibilitatea ca printre emitentii listati sa existe mai multi ale caror rezultate financiare sa sfideze mediul economic nefavorabil, in cele din urma am asistat la o crestere bursiera generalizata, chiar si pentru emitenti ale caror rezultate nu s-au mai ridicat la nivelul celor din anii precedenti.
La finalul zilei de 19 decembrie indicele principal al pietei de capital locale, BET, inregistra o crestere de 42,68% fata de finalul anului trecut, fara a lua in considerare dividendele distribuite de emitentii din componenta sa. Indicele BET-TR, care include si dividendele, a crescut in aceeasi perioada cu 52,75%. Un an care nu parea sa aduca nimic bun (si care chiar a adus mai degraba lucruri rele pentru multe domenii de activitate) a ajuns sa fie unul dintre cei mai buni ani din istoria bursei locale.
La inceputul anului 2024 (https://www.primet.ro/2024-aduce-impreuna-doua-antonime-prudenta-si-Trump-editorial-6928) am identificat un tipar dupa care mersese pana atunci bursa de la Bucuresti, cu cresteri de peste 30% din 2 in 2 ani intre 2019 si 2023 pentru indicele BET si cu evolutii slabe intre acestea, ca si cum piata avea nevoie "sa-si traga sufletul” pentru urmatoarea runda de crestere. Privind la tabelul actualizat al evolutiilor anuale ale indicelui observam ca acest tipar s-a pastrat, iar urmatorul an impar, 2025, este pe cale sa aduca din nou o apreciere de peste 30% a BET, chiar peste 40% in momentul de fata. Anul 2024 nu a mai adus scadere, ci o crestere mai mica, sub 10%.
La cotatiile de acum, anul 2025 ar fi al 5-lea din istoria Bursei de Valori Bucuresti in ceea ce priveste aprecierea indicelui principal, dupa lansarea acestuia, in anul 1997. Cresteri mai mari ale BET au fost inregistrate in 2002, 2004, 2009 (atunci cand a avut loc o revenire dupa scaderea mare din 2008) si 2005. Dupa ascensiunea din acest an, cresterea medie anuala pe ultimii 10 ani a ajuns la 13,04%, o valoare apropiata de cea inregistrata pe intreaga perioada de existenta a indicelui BET, 13,24%. Exista, desigur, intervale pentru care evolutia este mai buna sau mai proasta, insa per total vorbim despre un potential de castig consistent, mult peste alte variate investitionale.
Cum s-a intamplat, totusi, ca un an care se anunta atat de prost sa fie in cele din urma atat de bun? Situatia macroeconomica a tarii chiar a fost pe masura asteptarilor, deficitul bugetar ajungand sa genereze masuri disperate din partea guvernantilor, cu efecte negative asupra puterii de cumparare si implicit asupra consumului. Multi dintre indicatorii macroeconomici importanti s-au inrautatit, iar pentru anul 2026 perspectivele sunt de asemenea proaste.
In plan politic, curentul extremist care a marcat sfarsitul anului 2024 nu doar ca nu s-a stins, ci chiar a devenit mai strident, reprezentantul sau fiind pe primul loc in primul tur al alegerilor prezidentiale din primavara acestui an.
Economia si politica nu au furnizat argumente pentru cresterile bursiere, dar la urma urmei cresterea indicelui este de fapt media ponderata a cresterilor actiunilor din componenta sa, iar acestea sunt influentate de stirile si rezultatele financiare ale fiecarei companii. Indicele BET are patru emitenti cu ponderi intre 10% si 20%, Banca Transilvania, OMV Petrom, Romgaz si Hidroelectrica, si alti 16 cu ponderi mai mici. Dintre acestia, BRD si Transgaz au ponderi intre 5% si 10% in indice, iar Electrica, Digi Communications, MedLife, Nuclearelectrica, Transelectrica, Fondul Proprietatea, One United Properties si Premier Energy, au ponderi intre 1% si 5%.
Spre deosebire de el, BET-BK are o structura mult mai uniforma, cea mai mare pondere a unui emitent fiind de 7,52%, fiind mai putin probabil sa fie influentat de evolutii izolate ale unora dintre emitentii mari. In aceeasi perioada in care BET a crescut cu 42,68%, BET-BK a crescut chiar mai mult, cu 50,91%, ceea ce ne duce la concluzia ca de fapt piata in ansamblul sau a avut un an mai bun decat lasa sa se vada indicele principal, BET.
De altfel, trei dintre cei patru emitenti cu ponderi mari din indicele BET, OMV Petrom, Banca Transilvania si Hidroelectrica, au avut fata de inceputul anului cresteri mai mici decat indicele, Romgaz fiind singurul care a reusit sa-l depaseasca. Daca OMV Petrom si Banca Transilvania s-au mentinut, totusi, in apropierea graficului BET, Hidroelectrica a ramas mult in urma, fiind aproape pe zero comparativ cu finalul anului 2024. Romgaz este si singurul dintre cei patru emitenti pentru care profitul net la noua luni era peste cel de anul trecut, insa nu cu mult. In aceste conditii, cresterile cotatiilor acestora au fost chiar neasteptat de mari.
Dintre actiunile cu ponderi mai mici, cele ale Transgaz, Electrica, Digi Communications, MedLife, Transelectrica, Fondul Proprietatea, One United Properties si Premier Energy au depasit indicele BET, doar doi emitenti avand evolutii mai slabe decat acesta. Daca in cazul Transgaz sau Electrica rezultatele financiare s-au imbunatatit considerabil, MedLife a trecut pe pierdere, iar la Transelectrica profitul a scazut la jumatate in primele noua luni ale anului. Pe de alta parte, Nuclearelectrica a avut rezultate financiare bune si are perspective bune dupa re-liberalizarea pietei energiei electrice, dar a avut in acest an o evolutie mai slaba decat indicele BET.
Concluzia care poate fi trasa de aici este ca evolutia buna a pietei nu a venit de la actiunile celor mai mari emitenti, ci de la cele ale emitentilor din "esalonul 2”. Asta nu inseamna ca emitentii mari au avut un an prost, OMV Petrom si Banca Transilvania avand in momentul de fata cresteri intre 30% si 40% fata de finalul anului trecut. Cu foarte putine exceptii, emitentii de pe piata principala a BVB au beneficiat de o perioada de exuberanta din partea investitorilor, in care rezultatele financiare au trecut pe planul secund in luarea deciziilor investitionale. Intrebarea nu a mai fost care actiuni cresc si care scad, ci doar cu cat cresc.
Perioada de exuberanta nu s-a manifestat, insa, pe tot parcursul anului 2025, ci doar intr-o parte a acestuia. La finalul zilei de 15 mai, cu mai mult de o treime din an scursa deja, indicele era pe minus fata de inceputul anului, marcand un minim end-of-day al anului. La inceputul lui aprilie avusesera loc scaderi care au coincis cu cele de pe pietele internationale, determinate de razboiul comercial pe care Donald Trump parea ca intentioneaza sa-l declanseze impotriva Chinei si UE.
Asa cum se poate vedea comparand indicele BET cu cel american Dow Jones Industrial Average si cel pan-european EuroStoxx50, dupa revenirea initiala din luna aprilie piata romaneasca s-a decorelat de cele externe, intrand intr-o perioada de scadere care a inceput in miercurea dinaintea primului tur al alegerilor prezidentiale, pe 30 aprilie, si s-a incheiat in joia dinaintea celui de-al doilea tur. Vineri, pe 16 mai, cotatiile incepusera deja sa creasca, existand indicii puternice ca electoratul nu-si va bate un cui in talpa doar pentru a transmite un mesaj clasei politice, care oricum nu are urechi sa-l auda.
Dupa alegeri nu doar ca ne-am corelat din nou cu pietele externe, dar le-am depasit cu mult, in ciuda tuturor problemelor economice care au persistat si chiar s-au agravat. Daca pentru unii dintre emitenti cresterile mari au fost justificate de rezultatele financiare mult imbunatatite sau, in unele cazuri, de imbunatatirea perspectivelor pentru perioada urmatoare (vezi cazul pietei energiei electrice), pentru cei mai multi dintre ei evolutia pretului actiunii nu a avut nicio legatura cu fundamentele.
Exista explicatii plauzibile, cum ar fi execedentul de masa monetara din economie sau reorientarea dinspre instrumente cu venit fix catre variante cu potential mai mare de randament (dobanzile la depozite si titluri de stat fiind in momentul de fata real negative), insa ele nu pot fi documentate in mod stiintific, ci doar intuite. E clar ca o parte a cresterii a fost efectul rezultatului alegerilor din 18 mai, in combinatie cu trendul pozitiv pe care erau si pietele de capital internationale, o alta parte a venit de la emitentii ale caror rezultate s-au imbunatatit in cursul anului, insa diferenta de la o crestere obisnuita pana la una dintre cele mai mari din istoria BVB poate fi justificata doar printr-un val de intrari de bani redirectionati cel mai probabil dinspre alte instrumente investitionale.
Putem readuce in discutie, cu aceasta ocazie, exemplul Turciei, acolo unde in anii trecuti inflatia galopanta a dus in mod paradoxal la cresteri bursiere mari (https://www.primet.ro/De-la-cum-sa-castigam-mai-mult-la-cum-sa-pierdem-mai-putin-editorial-6906), actiunile avand riscuri mai mari, dar si potential de a conserva valoarea banilor mai bine decat depozitele bancare. Rata inflatiei este aproape de 10% (fiind influentata, ce-i drept, de eliminarea plafonarii pretului energiei electrice), in timp ce la bancile mari ratele de dobanda nu depasesc 5,5% pe an. Daca luam in considerare impozitul mai mare pentru veniturile din dobanzi, dar si lipsa de flexibilitate a acestora, diferentele devin suficient de mari incat sa justifice o reorientare dinspre depozite spre bursa.
Asa cum spuneam mai sus, in Romania nu putem decat sa intuim o asemenea dinamica, rata inflatiei nefiind la nivelul din Turcia. Oricare ar fi sursa banilor care au stat la baza cumpararilor de actiuni, nu trebuie sa scapam din vedere un aspect important: pentru majoritatea emitentilor, rezultatele financiare nu au tinut pasul cu cotatiile si e greu de crezut ca in anul 2026 economia le va permite sa recupereze decalajul. In aceste conditii, nu ar fi exclus ca bursa sa fie in momentul de fata la fel ca orchestra de pe Titanic (cea din film, evident), care continua sa cante in timp ce vaporul se scufunda.
Autor: Marius Pandele