05.03.2008
-
Flamingo vrea profit de cinci ori mai mare in 2008
Business Standard
___
Flamingo International, al treilea retailer de pe piata locala de electrocasnice, electronice si produse IT&C, dupa cifra de afaceri, si-a bugetat pentru acest an un profit net de 2,6 milioane de euro, in crestere cu 395% fata de anul anterior, corespunzator unei cifre de afaceri de peste 210 milioane de euro,mai mare cu 23% fata de 2007.
“In 2007, am finalizat procesul de consolidare a grupului și ne-am indeplinit in totalitate obiectivele propuse. Anul acesta, ne propunem sa caștigam in mod sistematic o cota din ce in ce mai mare pe piața retailului electronic, electrocasnic și IT&C, prin continuarea dezvoltarii rețelei Flanco World și prin lansarea unui nou concept de magazine de entertainment&IT sub brandul Flamingo Computers. Anul acesta vizam o cifra de afaceri de 210 milioane de euro”, a declarat Jiri Rizek, CEO Flamingo International. Bugetul de investitii pentru acest an a fost stabilit la opt milioane de euro, necesari pentru deschiderea a zece magazine Flanco World. Compania si-a propus sa atinga o suprafața totala de vanzari de 70.000 de metri patrati, pana la finalul acestui an, și de 90.000 de metri patrati, la finalul lui 2010. In ceea ce privește piața locala de retail electronic, electrocasnic și IT&C, chiar daca, deocamdata, nu sunt disponibile date complete, reprezentanții Flamingo International apreciaza ca aceasta inregistreaza un ritm de creștere de aproximativ 15%, pana la valoarea de aproximativ un miliard de euro.
Pentru perioada viitoare, compania estimeaza ca piața va continua ritmul de creștere, urmand ca, in 2010, sa inregistreze valoarea de 1,5 mld. euro.
“Anul trecut, principalele linii de creștere a pieței locale de retail electronic, electrocasnic și IT&C au venit dinspre segmentele de IT&C și electronice. Ne așteptam ca produsele IT&C sa-și mențina ritmul accelerat de creștere și in anii urmatori, majorandu-și cota de la 25% din totalul pieței in 2007 la 40% in 2010”, a mai declarat CEO-ul Flamingo International. “Principalul motiv al cresterii este dat de majorarea PIB-ului cu 5-7%, care va duce la cresterea puterii de cumparare, care va genera consum”, a declarat Dragos Simion, presedintele Flamingo International. Segmentul de IT&C reprezinta 45% din totalul vanzarilor grupului Flamingo. “Suntem, inca, in urma in privinta penetrarii internetului, comparativ cu Ungaria, de exemplu, sau cu alte tari din restul Europei. Odata ce aceasta penetrare va creste, piata de IT&C se va majora”, a mai spus oficialul Flamingo. De asemenea, compania va intra si pe segmentul comertului electronic, cu marca eFlamingo. “Cel mai probabil in a doua jumatate a lunii aprilie, magazinul nostru online va fi lansat”, a spus directorul executiv al grupului. Compania estimeaza ca, pe segmentul online, va atinge, in 2010, o cota de 20%.
Cotele jucatorilor mari de pe piata de retail se vor replica si pe segmentul vanzarilor online”, a precizat presedintele Consiliului de Administratie al companiei, Dragos Simion. In 2007, Flamingo a avut vanzari de 171 mil. euro, cu noua mil. peste estimarile initiale, si un profit de 528.000 de euro. Grupul Flamingo International activeaza pe piata din Romania din anul 1994, avand ca principal obiect de activitate comertul cu produse IT&C, electronice si electrocasnice prin intermediul retelelor Flanco, Flanco World si Flamingo Computers. Din anul 2005, compania Flamingo International este cotata la Bursa de Valori Bucuresti. Actionarii Flamingo International sunt Dragos Cinca, cu o detinere de 25%, Flanco Holdings - cu 11%, QVT - cu aproximativ 16-17%, restul actiunilor fiind in portofoliile unor fonduri de investitii si a unor actionari individuali.
Pentru anul in curs, Altex estimeaza afaceri de 350 mil. euro, iar Domo si-a propus o crestere a cifrei de afaceri cu 40%, pana la 270 mil. euro, apreciind ca ritmul de crestere al pietei se va mentine la 25-30%, pana la valoarea de 1,3 mld. euro.
Sursa: Business Standard, 5 martie 2008 -
Hotararea de Guvern privind free-float-ul Transelectrica ar putea fi aprobata in mai
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI TEL
___
Hotararea de Guvern privind majorarea actiunilor Transelectrica tranzactionate la bursa cu inca 10% din capitalul social ar putea fi aprobata in luna mai, a declarat ieri, pentru Rompres, directorul de dezvoltare al transportatorului de electricitate, Razvan Purdila.
'Suntem in proces de pregatire a unei Hotarari de Guvern privind majorarea free-float-ului cu inca 10 procente. Pe plan intern, discutiile vor fi finalizate in aceasta luna, apoi procedurile nu mai depind de noi, ci de minister si de alte autoritati. Speram insa ca, pana in mai, acest act normativ sa fie aprobat', a spus domnul Purdila.
Potrivit domniei sale, dupa aprobarea Hotararii de Guvern, urmeaza procedurile de pregatire a consultantei privind cresterea numarului de actiuni liber tranzactionabile la bursa.
'Noul pachet de 10% din actiuni ar putea ajunge pe bursa chiar anul acesta, insa numai in functie de evolutiile pietei de capital', a subliniat Razvan Purdila.
Oficialul transportatorului de electricitate a mai spus ca, potrivit Depozitarului Central, actiunile Transelectrica distribuite in baza legii 10/2001 persoanelor deposedate abuziv in timpul comunismului, din pachetul de actiuni detinute de Ministerul Economiei si Finantelor, se ridica in prezent la 2,81 procente din capitalul social, fiind tranzactionabile pe bursa incepand din ianuarie 2008.
'Estimam ca toate actiunile Transelectrica distribuite in baza legii 10/2001 vor putea fi tranzactionate la bursa pana la finele lunii martie', a mai precizat Purdila.
Actionarii Transelectrica sunt Ministerul Economiei si Finantelor - 73,81%, Fondul Proprietatea - 13,5%, alti actionari - 12,69%.
Titlurile Transelectrica se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti din 29 august 2006, cand a fost listat un pachet de 10% din actiuni.
Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice a inregistrat, anul trecut, un profit net de 50,346 milioane lei, de peste 5,5 ori mai mic decat cel din 2006, care s-a cifrat la 277,259 milioane lei. Compania a inregistrat si o scadere semnificativa a profitului brut de 4,3 ori, la 76,06 milioane lei comparativ cu 327,23 milioane lei in 2006, precum si o reducere a cifrei de afaceri la 2,31 miliarde lei, de la 2,45 miliarde lei. Activele companiei au ajuns la 4,05 miliarde de lei, fata de 3,96 miliarde lei in 2006.
Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica are prevazute, pentru perioada 2008-2025, investitii totale de 1,1 miliarde euro, din care 419 milioane euro din fonduri proprii si 684 milioane euro din credite externe.
Pentru perioada 2008 - 2014, sunt programate investitii de 473 milioane euro (119 din surse proprii si 354 din credite externe) si pentru 2015-2025 de 630 milioane euro (300 milioane euro din surse interne si 330 din credite externe).
Printre proiectele viitoare se numara realizarea liniei electrice de interconexiune 400 kV Gadalin (RO) - Suceava (RO) - Balti (MD), linia electrica 400 kV OHL Portile de Fier - Resita-Timisoara - Arad si Timisoara - Vrsat (Serbia) si cablul submarin Romania - Turcia, precum si retehnologizarea statiilor 220/110 kV Isalnita, 400-220-110 kV Gura Ialomitei, 220 kV Ostrovu Mare, 400-220 kV Lacu Sarat, 400 kV Brasov, 220/110 kV Mintia 110 kV Brazi Vest, 110 kV Gutinas, Turnu Severin Est.
Sursa: Bursa, 5 martie 2008' -
Indicii bursieri se apreciaza usor iar volumele mici domina sedinta
Bloombiz.ro
___
' ...diferente mai mari de la o zi la alta, efectul amplificandu-se pe volumele mici', a declarat pentru NewsIn, Gheorghe Uleia, broker Prime Transaction. -
Veștile bune de la INS au decorelat BVB
Curierul National
___
'... au demonstrat că investitorii străini se țin departe', este de părere Paul Brendea, analist financiar la Prime Transaction.
04.03.2008
-
SIF Transilvania isi consolideaza prin fuziuni portofoliul din turism
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF3
___
SIF Transilvania va incepe anul acesta procesul de fuziune al companiilor de turism pe care le controleaza si care sunt evaluate in acest moment la peste 160 mil. euro.
In urma procesului, cinci companii de turism listate pe piata RASDAQ ar urma sa treaca prin fuziune pe Bursa, pe langa listarea Aro Palace, care ar urma sa aiba loc in vara.
'Fuziunea companiilor de turism face parte din strategia inscrisa inca de acum doi ani, dupa ce am incheiat procesul pe litoral. Inca nu ne-am hotarat daca pana la final vor ramane una, doua sau trei societati de turism. Cert este insa ca pana la sfarsitul anului vom demara procesul de fuziune, chiar daca aceasta nu va fi finalizat in acest an, pentru ca este unul destul de complex', a declarat Mihai Fercala (desen), presedintele SIF Transilvania.
El a precizat ca societatea de investitii financiare trebuie sa ia in considerare posibilitatea rascumpararii pachetelor de actiuni de la actionarii care nu vor dori sa-si pastreze detinerile ca urmare a acestui proces.
Sectorul turismului este cel mai bine reprezentat in portofoliul SIF Transilvania si participatiile detinute de aceasta la companiile din turism au adus anul trecut printre cele mai bune randamente.
Astfel, valoarea de piata a THR Marea Neagra (EFO) a urcat in 2007 de 4,5 ori, iar capitalizarea Turism Felix (TUFE) a crescut de aproximativ doua ori. Valoarea portofoliului SIF Transilvania in turism se ridica la aproape 300 de milioane de euro. SIF Transilvania a anuntat ca va investi in urmatorii 2-3 ani peste 100 mil. euro in companiile din domeniul turismului.
In proiectul de buget al SIF Transilvania pentru acest an publicat pe site-ul societatii este prezentata o forma a fuziunilor care prevede ca Turism Felix, cotata pe Bursa, sa inghita companiile Tusnad Harghita (TSND), Turism Covasna (TUAA) si Tratament Balnear Buzias (BALN), toate listate pe piata RASDAQ, rezultand astfel o mare companie in sectorul balnear, evaluata la 120 mil. euro.
'Cu companiile de turism balnear inca nu ne-am grabi cu fuziunea, pentru ca dorim sa accesam fonduri structurale pentru acestea, iar pentru companiile mari din domeniu nu exista inca legislatia care sa permita atragerea acestora. Operatiunea este o masura prin care putem transfera aceste companii de pe RASDAQ pe Bursa', spune Floriean Firu, directorul general adjunct al SIF Transilvania.
Totodata, se preconizeaza o fuziune intre compania hoteliera Aro Palace din Brasov, avand calitatea de societatea absorbanta, si companiile Orizont Turism din Predeal (ORTU) si THR Prahova din Ploiesti (TUSI). Conducerea SIF spune ca intentioneaza ca mai intai sa listeze Aro Palace in acest an la Bursa si apoi sa demareze procesul de fuziune cu celelalte doua societati controlate de SIF Transilvania, care in prezent sunt cotate pe RASDAQ.
'In proportie de 90% intai se va lista Aro Palace pe Bursa si apoi o sa inghita celelalte societati. Listarea va avea loc in aceasta vara. Am selectat deja trei brokeri pentru acest proces, dar inca nu stim daca vom merge cu unul singur mai departe sau cu toti trei in consortiu', a precizat Fercala.
SIF Transilvania mai vrea sa realizeze in urmatoarele luni fuziunea dintre societatile de leasing pe care le controleaza, respectiv Bianca Leasing sa fie absorbita de Transilvania Leasing, pentru ca mai apoi aceasta din urma sa fie listata pe Bursa.
'Odata cu ideea aducerii companiei Transilvania Leasing la Bursa ne intrebam ce facem cu Bianca Leasing. In aceste conditii ne-am hotarat ca inainte de listare sa demaram o procedura rapida de fuziune intre cele doua societati care s-ar putea intinde pe maxim trei luni de zile', spune Floriean Firu.
Ca masura a restructurarii portofoliului, SIF Transilvania vrea sa renunte la circa 125 de pachete pe care le detine la diverse societati, pachete avand o pondere intre 0% si 30% din capitalul companiilor.
'Trebuie scuturat portofoliul de aceste pachete. La targul de investitii din vara de anul trecut noi am pus la dispozitie la toti brokerii o lista cu aceste oferte, iar daca un client este interesat, putem sa initiem o procedura rapida de evaluare pentru vanzarea pachetului', spune Firu.
SIF Transilvania doreste sa atraga sume importante prin majorarile de capital de la companiile Comcm (CMCM) si Scut Constanta (SCUT), operatiunea fiind contestata de unul din actionarii celor doua societati pe motiv ca nu i-au fost puse la dispozitie la timp documentele.
'Pentru a nu repeta experienta de la SIF Transilvania, am decis sa anulam masurile contestate pentru a le repropune actionarilor. Procesul ar putea sa intarzie in aceste conditii cu o luna - o luna si jumatate', a precizat Floriean Firu.
SIF Transilvania este in 2008 mult mai rezervata in ceea ce priveste indicatorii bugetati, anticipand pentru acest an un profit net de 53 mil. lei (15,1 mil. euro), aproape la jumatate fata de cel obtinut in 2007, si venituri mai mici cu 30%, de 137,6 mil. lei (41,2 mil. euro).
SIF Transilvania si-a depasit in 2007 de peste doua ori tinta la profit, cu un castig net de 110 mil. lei (aproape 33 mil. euro), si veniturile s-au situat cu 56,4% peste cel bugetat, de 195,5 mil. lei (58,6 mil. euro).
Sectorul financiar reprezinta in continuare prioritatea numarul unu a SIF in ceea ce investitiile din 2008, pentru care este dispusa sa aloce aproape jumatate din sume, urmat de sectorul chimic si petrochimic, industria farmaceutica si investitii pe piete din afara.
Desi SIF Transilvania intentioneaza sa atraga bani de la actionari prin majorari de capital, conducerea este precauta si spune ca asteapta mai intai finalizarea procesului cu Cocor privind majorarea anterioara.
Actiunile SIF Transilvania au pierdut ieri 3,4%, inchizand sedinta la pretul de 1,68 lei/actiune. Capitalizarea companiei este de 487 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 martie 2008.' -
BCR face profit-record, Erste Bank castiga 1,17 miliarde euro
Romania libera EBS
___
BCR a realizat in 2007 un profit-record, sustinut de cresterea creditarii pentru populatie, care a compensat costurile de restructurare.
Profitul net al Erste Bank a fost sustinut cu aproape o cincime de activitatea din Romania, a treia ca valoare dupa Cehiasi Austria.
Banca Comerciala Romana (BCR) a afisat pentru anul trecut un profit net de 924,8 milioane lei (276,5 milioane euro), care reprezinta cea mai buna performanta din istoria grupului. BCR sustine astfel aproape o cincime (18,6%) din castigul net al actionarului sau majoritar, Erste Bank.
Fara a lua in calcul costurile restructurarii, evaluate in 2007 la 102,6 milioane euro, profitul net a crescut cu 42%, la 362,1 milioane euro.
'Atingerea tintelor si obtinerea unui profit-record de peste 360 milioane euro, inainte de costurile cu restructurarea, ne demonstreaza forta afacerii noastre', a declarat Manfred Wimmer, directorul executiv al BCR.
Activele totale ale bancii au ajuns la 63,36 miliarde lei (17,56 miliarde euro), in crestere cu 33,6% fata de finalul anului 2006. Volumul creditelor acordate clientilor a avansat cu 50,1%, la aproape 36,8 miliarde lei (17,56 miliarde euro), cresterea fiind stimulata in special de creditele de consum, cele ipotecare si creditele de investitii pentru firmele mici si mijlocii.
BCR are un protofoliu de credite echilibrat ca structura a monedelor de imprumut: 51% in lei, iar cele in valuta - 49%. Imprumuturile pentru populatie au avut o pondere majoritara, de 54%. Totodata, ritmul de crestere a soldului creditelor a fost de peste doua ori mai mare decat in cazul depozitelor, fiind al doilea an consecutiv cand creditele au depasit depozitele pe fondul maririi ecartului dintre acestea. La finalul anului 2007 soldul depozitelor a ajuns la 30,25 milioane lei (8,38 miliarde euro), in crestere cu 23,6% fata de nivelul din decembrie 2006.
BCR a obtinut din dobanzi 1,963 miliarde lei (587 milioane euro), cu 16,4% mai mult decat in anul anterior, in vreme ce veniturile nete din comisioane au crescut cu 51,4%, la 857,5 milioane lei.
Anul trecut profitul operational al BCR a urcat cu 21,3%, pana la 3,1 miliarde lei (925,4 milioane euro). La sfarsitului lui 2007 reteaua BCR a ajuns la 562 unitati, dintre care 92 deschise in ultimul an, in acelasi timp in care numarul salariatilor a scazut cu 12,7%, pana la 9.697.
Rezultatele BCR, prima banca dupa active de pe piata romaneasca, sunt calculate in standardele internationale de contabilitate (IFRS), in linie cu actionarul sau majoritar (cu 69,17%), Erste Bank.
Banca austriaca Erste a obtinut in 2007 un profit net de 1,174 miliarde euro, in crestere cu 26% fata de anul anterior, gratie unui profit-record in trimestrul al patrulea, de 336,8 milioane euro.
Castigul pe actiune a crescut cu 20%, la 3,92 euro, de la 3,14 euro in 2006. Dividendul propus de conducere este de 0,75 euro/actiune, in crestere cu 15% fata de anul precedent. Veniturile din dobanzi obtinute de Erste s-au cifrat la 3,945 miliarde euro, depasind cu 23,7% nivelul din 2006, sustinute de cererea puternica de creditare de la susbsidiarele Erste din Europa Centrala si de Est. Activele totale ale Erste au urcat cu 10,4%, la 200,5 miliarde euro, la finalul anului 2007. BCR, parte a grupului Erste, a contribuit cu 18,5% (218,2 milioane euro) la profitul net al companiei-mama. Contributia BCR este a treia ca valoare in cadrul Grupului Erste, dupa cea a Ceska Sporitelna, de 407,3 milioane euro, si cea activitatii din Austria, de 374,5 milioane euro.
Rezultatele Erste au depasit usor asteptarile analistilor, generand in randul investitorilor o reactie pozitiva pe ansamblu. Vineri, dupa publicarea rezultatelor, actiunile Erste s-au apreciat brusc in debutul sedintei de tranzactionare, cu 4,2%, pana la maximul zilei, de 40,11 euro. Tendinta negativa de pe marile burse internationale, manifestata inca din sedinta anterioara, a pus presiune pe cursul actiunilor Erste si, astfel, optimismul din debut s-a topit treptat pana la minimul zilei, de 37,96, ce consemna o scadere cu 0,37%. Pana la finalul sedintei de vineri investitorii au dovedit incredere in titlurile Erste, care au inchis la 38,50 euro, in crestere cu 1,05%, in contrast cu bursa vieneza, al carei indice principal (ATX) a scazut cu 0,66%. S-au tranzactionat peste 6,67 milioane actiuni pentru suma totala de 260 milioane euro, cea mai ridicata valoare din clasamentul lichiditatii, dubla fata de locul secund. Erste isi propune o crestere cu 20% a profitului net dupa plata intereselor minoritare in 2008 si cu 25% pentru anul 2009.
Sursa: Romania Libera, 4 martie 2008.' -
Romcarbon Buzau a trecut pe pierderi in 2007
Curierul National ROCE
___
Producatorul de placi si profile din plastic Romcarbon Buzau (ROCE) a trecut pe pierderi anul trecut, cu un rezultat negativ de 430.000 lei, dupa profitul de 4,79 milioane lei inregistrat in 2006, potrivit rezultatelor financiare preliminare ale firmei, transmise, ieri, pietei Rasdaq.
Veniturile firmei din Buzau au urcat anul trecut cu aproape 95%, la 97,12 milioane de lei, in timp ce cheltuielile s-au majorat de peste doua ori, la 97,47 milioane lei, de la 44,3 milioane lei in 2006. Totodata, afacerile firmei s-au dublat de la 45,61 milioane de lei, la 90,58 milioane de lei in 2007.
Actionarii producatorului de placi si profile din plastic au aprobat la inceputul lunii februarie realizarea unor investitii de 53,68 milioane de lei (14,8 milioane euro) in cursul acestui an.
In luna noiembrie a anului trecut, investitorii Romcarbon au hotarat transferul titlurilor firmei de pe Rasdaq pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti (BVB).
Sursa: Curierul National, 4 martie 2008. -
COMCM Constanta se orienteaza strategic spre sectorul imobiliar
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI CMCM
___
Actionarii societatii COMCM SA Constanta au aprobat, in ultima lor sedinta, noua strategie de dezvoltare si modernizare a acestei companii aflata in curs de listare la cota BVB. Potrivit strategiei actionarilor si estimarii segmentului zonal de piata caruia i se adreseaza productia societatii, COMCM si-a propus sa treaca la retehnologizarea bazei sale materiale, la profesionalizarea activitatilor de productie si promovarea unui marketing diversificat, in str?nsa legatura cu cresterea investitiilor din zona Constanta si litoral, cu cresterea necesarului de locuinte in diverse solutii constructive si a numarului de locuri de munca.
Pentru urmatorii ani, administratorii si actionarii societatii au estimat o crestere a cererii pe piata de produse de balas-tiera si cariera, in urma aparitiei mai multor lucrari importante de investitii in zona, precum tronsonul de autostrada Cernavoda - Constanta, soseaua ocolitoare a municipiului Constanta, cartierele rezidentiale dintre Constanta si Ovidiu, consolidarea digurilor portuare si a zonelor de faleza din statiuni, construirea de noi unitati de cazare pe litoralul rom?nesc etc.
Floriean Firu, presedintele consiliului de administratie al COMCM SA, ne-a declarat: 'In proiectarea strategiei de modernizare pentru perioada 2008 - 2012 am pornit de la situatia patrimoniului societatii si evolutia acestuia in perioada 2004-2007, de la starea tehnica a activelor si realizarile economice inregistrate, in aceasta perioada, din activitatile generatoare de profit din exploatare, precum si de la potentialul de dezvoltare a societatii. Principala noastra preocupare a fost aceea de a mentine activitatile de productie, de a reduce activitatile nerentabile si cheltuielie, de a creste productivitatea si profitul'.
COMCM SA a incheiat anul trecut cu un profit brut de aproape 9 milIioane de lei si venituri totale mai mari cu 48,22%, fata de anul precedent, veniturile din exploatare cresc?nd cu 44,79%. Cifra de afaceri neta (45,2 milioane lei) a fost mai mare cu 48,93%, iar profitul brut cu 56,72% fata de anul 2006. Investitiile realizate in 2007 s-au cifrat la 14,3 milioane de lei. In acelasi timp, in cursul anului trecut, compania a demarat procedurile necesare pentru ob tinerea unei finantari din fonduri structurale, pentru realizarea proiectului de investitii 'Modernizarea bazei tehnico - materiale a SC 'COMCM' SA Constanta'. Valoarea fondurilor nerambursabile ce pot fi accesate este de 5 milioane de euro, din care 40% reprezinta cofinantarea care trebuie suportata de societate (din surse proprii sau credit bancar).
COMCM SA Constanta este o companie cu istoric, inregistrata ca marca OSIM, si are implementat sistemul de management al calitatii ISO 9001/2001, principalele produse pe care le realizeaza fiind certificate prin marcajul CE. Raportat la principalul sau obiect de activitate, fabricarea betonului, societatea detine o cota de 15% pe piata locala, cu posibilitati certe de crestere. In ceea ce priveste pozitia fata de concurenta, societatea si-a adjudecat primul loc in topul judetean al firmelor pe anul 2006, intocmit de Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta. Noi cariere in zona Navodari - Corbu - Palazu pentru exploatarea zacamintelor de sisturi verzi.
In vederea dezvoltarii si eficientizarii activitatii de productie si prestari servicii, societatea constanteana si-a propus, printre altele, sa modernizeze statiile de beton si de concasare/sortare produse de cariera, sa mentina autorizatiile de functionare pentru caminele si cantinele din patrimoniu, prin efectuarea de moderniz ari si reparatii capitale. In planul calitatii produselor, compania av?nd deja implementat sistemul de management al calit atii ISO 9001-2001, isi propune acum sa-si extinda gama de produse certificate pe care le fabrica prin procurarea agrementelor in vigoare, sa adapteze si sa completeze, etapizat, dotarile tehnice necesare sectorului de productie precum si laboratorului propriu. Totodata, in vederea cresterii calitatii serviciilor prestate, va fi continuat procesul de automatizare a unor sectoare din cadrul societatii
si de perfectionare a fortei de munca (prin pregatirea de specialisti in domenii interdisciplinare, instruiri interne si cresterea accesului la informatii de specialitate). La acestea se adauga proiectarea unui sistem integrat 'calitate – mediu - sanatate - securitatea muncii', rezol-varea aspectelor semnificative de mediu si obtinerea certificarii europene SI (calitate - mediu).
Legat de problematica de mediu, Floriean Firu a precizat ca societatea COMCM isi propune, pentru perioada 2008 - 2012, sa puna in functiune, la baza de productie Constanta, decantorul de ape tehnologice de la statia de betoane, sa achizitioneze si sa monteze baterii de filtre pentru silozurile de ciment, o instalatie pentru reciclarea 'namolului de beton' si o statie de preepurare a apelor tehnologice. Pentru baza de productie Mangalia vor fi achizitionate si montate baterii de filtre la silozurile de ciment, iar la cariera de piatra Sibioara vor fi realizate ravene, prevazute cu filtre, pentru scurgerea apelor pluviale in lacul Tasaul si vor fi efectuate plantari de arbori pe malul lacului.
Presedintele consiliului de administratie a mai adaugat faptul ca, pentru eficientizarea generala a activitatii, COMCM SA si-a propus sa mareasca, in perioada viitoare, capacitatea de productie si volumul de marfa v?nduta, sa reduca cheltuielile legate de inchirierile de utilaje si sa promoveze proiecte investitionale fezabile. De asemenea, promovarea societatii pe piata si dezvoltarea unei politici de achizitii de noi societati (in vederea consolidarii pozitiei de piata, asigurarii de activitati complementare si dezvoltarii la nivel national) sunt alte aspecte urmarite in cadrul strategiei propuse. COMCM SA Constanta si-a mai propus ca in urmatorii cinci ani sa se plaseze in primele doua pozitii, in ceea ce priveste livrarea de betoane si mortare pe piata judeteana si sa des-chida noi cariere (in zona Navodari - Corbu - Palazu) pentru exploatarea zacamintelor de sisturi verzi.
COMCM va dezvolta proiecte imobiliare pe terenurile sale din Navodari, Mangalia si Constanta. In acelasi timp, societatea constanteana va continua modernizarea cantinei si caminelor de cazare din patrimoniu si va demara constructiile de locuinte pe terenurile proprii. Astfel, intr-o prima etapa, urmeaza sa fie modernizat caminul 'Medeea' si transformat in bloc de locuinte (in vederea v?nzarii lui in 2008 - 2009) si sa fie construit un complex rezidential pe terenul societatii din Constanta, str.Oborului (in perioada 2008 - 2012). In a doua etapa a fost prevazuta construirea hotelului 'Tranzit', din incinta complexului omonim de pe b-dul Aurel Vlaicu (in perioada 2010 - 2012), precum si a unui cartier rezidential pe terenul actualei baze de productie din Mangalia (dupa anul 2011). In ultima etapa COMCM si-a propus sa dezvolte noi proiecte imobiliare, in functie de cererea de pe piata (probabil incep?nd cu anul 2012), prin construirea de noi locuinte pe terenurile societatii aflate in Navodari si pe str. Celulozei din Constanta.
Necesarul investitional pentru realizarea strategiei de dezvoltare pentru anii 2008 - 2012 urmeaza sa fie acoperit din surse proprii de finantare, surse imprumutate, prin aportul actionarilor si prin finantare de pe piata de capital, in functie de oportunitatile pietei. Prin punerea in aplicare a strategiei de dezvoltare pentru anii 2008 - 2012, s-a estimat o crestere anuala a cifrei de afaceri de circa 10 - 15% si obtinerea unei eficientizari a activitatii, in conditiile in care, in prezent, societatea nu este un dezvoltator important in domeniul imobiliar. Daca pentru sf?rsitul acestui an conducerea societatii si-a propus realizarea unor venituri totale de 64,648 milioa-ne de lei, un profit brut de 12 milioane de lei si o rata a profitului de 18,56%, in ultimul an al perioadei de dezvoltare, 2012, conducerea estimeaz a realizarea unor venituri totale de 100 milioane de lei, unui profit brut de 22 milioane de lei si unei rate a profitului de 22%.
Performantele realizate in perioada 2003 - 2007, potentialul de dezvoltare a afacerii, precum si perspectivele pietei constructiilor dau sperante actionarilor in finalizarea cu succes a cotarii societatii COMCM SA Constanta la cota Bursei de Valori din Bucuresti.
Sursa: Bursa, 4 martie 2008
' -
Știrile proaste din SUA au lăsat iar bursa pe mâna speculatorilor
Curierul National
___
'... și nu sunt semnale că s-a finalizat perioada de incertitudine și scăderi', ne-a declarat Adrian Bărbulescu, analist la Prime Transaction.
03.03.2008
-
Afacerile Constructii Bihor au urcat cu aproape 45%, la 13,8 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE COBJ
___
Firma Constructii Bihor din Oradea a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 46 de milioane de lei (13,8 milioane de euro), in crestere cu aproape 45% fata de anul precedent. Constructii Bihor a raportat anul trecut un profit net de 4,5 milioane de lei, de peste doua ori mai mare decat in 2006, potrivit datelor financiare preliminare ale firmei, transmise pietei Rasdaq. Veniturile au avansat anul trecut de peste doua ori, la 57 de milioane de lei, iar cheltuielile au urcat cu 50%, la 51,8 milioane de lei. Actionarul majoritar al firmei este o persoana fizica, Vasile Ghilea, care detine 52,54% din actiuni. Participatii mai detin fondul STK Emergent - 25,01% si Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului - 2,51% din titluri.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 martie 2008
Pagina