23.03.2010
-
De la echipamente pentru telecomunicatii la hidrocentrale: Electromagnetica si-a majorat de opt ori afacerile, devenind furnizor de energie
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Electromagnetica Bucuresti (ELMA) a reusit in ultimii sase ani sa-si majoreze afacerile de opt ori, pana la un nivel de 400 mil. lei (94 mil. euro), pe baza producerii, dar mai ales a furnizarii de energie electrica. Desi se recomanda ca producator de echipamente electrice si de telecomunicatii, circa 70-80% din afacerile companiei provin din sectorul energetic.
Electromagnetica s-a lansat in tradingul de energie electrica prin anii 2004-2005, cand pe fondul lipsei de comenzi, conducerea a luat decizia de a reorienta activitatea catre alte domenii. Anul trecut compania a furnizat circa 2.000 de MW de energie electrica, ceea ce reprezinta 4-5% din volumul total al pietei, potrivit conducerii companiei.
'Pana in anul 2000 Electromagnetica a fost foarte activa pe segmentul telecomuncatiilor. Anii '90 au fost deceniul foarte bun pentru producatorii din telecomunicatii pentru ca atunci Romtelecom si producatorii de telefonie mobila au avut o dezvoltare exploziva. Dupa care, anii 2001-2003 au fost foarte grei pentru noi pentru ca atunci acestia si-au incetat investitiile. Noi livram catre ei containere pentru echipamente. Din aceasta cauza a trebuit sa ne adaptam sau sa crapam si din toate discutiile pe tema ce sa facem am ajuns la tradingul de energie', povesteste Eugen Scheusan, directorul general al Electromagnetica Bucuresti.
In prezent, Electromagnetica furnizeaza energie electrica catre circa 150 de clienti, majoritatea din acestia pastrandu-se de la an la an.
'Piata de furnizare de energie este fluctuanta, lovita si ea de problemele celorlalte piete. Achizitia de energie se face de la Rovinari, Turceni, Hidroelectrica, Nuclearelectrica pentru a crea un cos al carui pret sa fie cat mai avantajos. Printre clienti se numara cei din industrie, clienti care produc vata de sticla, producatori de materiale de constructii, din domeniul alimentar, care au capacitati mari de refrigorare, de exemplu Danone, lanturi mari de malluri care au iluminari foarte bogate si capacitati de refrigorare', a precizat Scheusan.
In ce consta tradingul de energie al Electromagnetica
In prezent, exista peste 200 de jucatori pe piata care dispun de licente in domeniul furnizarii de energie, putini dintre acestia fiind cei care si produc energie electrica, cum este Electromagnetica, productia acesteia fiind insa infima fata de cea furnizata.
'Daca sunt mai multe generatoare in functiune si mai multi consumatori pe piata, orice iesire importanta de consumatori sau de generatoare poate sa dezechilibreze sistemul. Daca in anumite perioade consumul de energie electrica scade, de exemplu pe timpul noptii, nu se pot inchide si generatoarele pentru ca nu e o jucarie cu intrerupator si functioneaza in gol. S-a pus astfel problema ca aceasta energie sa fie utilizata si atunci a aparut productia laterala de energie, asa-numita energie reziduala, care nu poate fi utilizata cum trebuie in sistem si care este oferita la preturi mai mici, dar trebuie si secventiata la diversi consumatori', spune Eugen Scheusan.
Directorul Electromagnetica a precizat ca furnizarea de energie nu este un lucru simplu pentru ca necesita mentinerea unor anumiti parametri, precum o tensiune constanta si este o problema imperecherea consumatorilor cu energia din sistem.
'S-au gasit astfel fabrici de ciment, care prefera sa functioneze cand pretul energiei este mai mic, pentru ca tot se invarte generatorul si producatorul prefera sa ia ceva decat nimic pe energia respectiva', a precizat Scheusan.
Tot profitul se duce pe investitii in energie verde
Conducerea companiei spune ca dupa intrarea pe segmentul tradingului de energie, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, aceasta si-a indreptat atentia catre Comisia Europeana, iar una dintre directivele institutiei era promovarea de energie verde care era stimulata prin certificate verzi si fiecare tara si-a luat niste angajamente privind cresterea ponderii acesteia in totalul productiei.
Ca urmare, la finele anului 2006, Electromagnetica a achizitionat de la Hidroelectrica prin licitatie publica 10 microhidrocentrale pe raul Suceava in schimbul sumei de 19,7 mil. lei (5,6 mil. euro). De la data achizitiei, firma si-a indreptat toate resursele spre retehnologizarea acestor microhidrocentrale.
'Sunt 8 microhidrocentrale functionale si doua abandonate. Una dintre ele a fost complet retehnologizata, a doua asteptam sa fie finalizata in circa doua luni de zile, iar a treia, cu fonduri europene, mai spre sfarsitul anului. Anul acesta am reusit sa atragem fonduri europene in valoare de 1,8 mil. euro pentru un proiect si ne propunem sa facem acest lucru si pe viitor. Proiectele cu fonduri europene ar putea sa acopere circa o treime din costurile pentru investitii', explica Scheusan.
El mai spune ca investitiile in retehnologizarea unei microhidrocentrale se situeaza intre 3 si 6 mil. euro si conducerea societatii isi propune sa modernizeze in fiecare an una sau doua microhidrocentrale in functie de resursele pe care le are la dispozitie.
Investitiile constau in tehnologii noi care fac ca rata de conversie a debitului in energie sa creasca prin inlocuirea de exemplu a generatoarelor si turbinelor cu unele mai performante. In prezent, capacitatea instalata a microhidrocentralelor este de circa 5 MW pe an si va ajunge la 6 MW la finele lui 2010.
'Anul trecut a fost un an foarte secetos si slab pentru productia de energie prin microhidrocentrale. Primavara aceasta se anunta insa deosebit de buna. Credem ca prin investitiile pe care le vom realiza an de an puterea totala a lor sa ajunga undeva la 10-15 MW pe an. Microhidrocentralele ne ajuta la certificatele verzi. Pentru fiecare MW de energie produsa primim cate doua certificate verzi, care au o valoare mai mare decat acel MW de energie', a precizat Scheusan.
Pana in prezent, Electromagnetica s-a finantat din resurse proprii, preferand ca tot profitul sa fie reinvestit, valoarea datoriilor la finele anului trecut ridicandu-se la numai 34,7 mil. lei (8,2 mil. euro).
Electromagnetica a obtinut anul trecut un profit record, de 28,4 mil. lei (6,7 mil. euro), in crestere cu 50% fata de cel realizat in 2008 pe fondul unor afaceri mai mari cu 8,2%, de 400 mil. lei (94,2 mil. euro).
Buget conservator
Pentru 2010, compania se bazeaza pe un buget la nivelul a 75% din indicatorii realizati anul trecut.
'Activitatea de productie s-a mentinut oarecum constanta de-a lungul ultimilor ani. Daca intr-un an n-a mers un segment, ne-am intreptat catre altul si tot asa. In 2009 am reusit cu mare dificultate sa ne mentinem afacerile in productia de echipamente electrice', potrivit conducerii societatii.
Compania vinde diverse echipamente catre furnizori sau subfurnizori ai Dacia si Ford si spera sa beneficieze de pe urma cresterii productiei acestora.
Conducerea societatii isi propune de asemenea sa distribuie, inclusiv catre sistemul public si stradal, sisteme eficiente de iluminat cu leduri a caror durata de viata depaseste 10 ani.
Castiga si din imobiliare
Electromagnetica dispune si de un ansamblu de spatii destinate inchirierii dupa ce firma si-a restrans activitatea in urma cresterii productivitatii. Electromagnetica Business Park se intinde pe o suprafata de circa 60.000 de metri patrati, din care in prezent sunt inchiriate jumatate din spatii catre diversi beneficiari, printre care call-centere si firme de software.
In ultimii ani, investitiile Electromagnetica s-au indreptat si catre terenuri, pe langa cele 4 hectare pe care le-a 'mostenit' in zona mallului Liberty din Capitala, unde este amplasata si fabrica. Terenurile societatii au fost reevaluate in august 2007 la 46,4 mil. euro. -
Comelf Bistrița va investi până la 2,8 milioane euro pentru extinderea capacității de producție
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Producătorul de utilaje 'Comelf' Bistrița (CMF) va investi în acest an până la 2,8 milioane euro pentru extinderea și modernizarea capacităților de producție, anunță Mediafax.
Din suma totală, 800.000 de euro vor proveni din resurse proprii, iar diferența din fonduri europene, potrivit informațiilor comunicate acționarilor convocați pentru o adunare generală la 14 aprilie.
Firma a raportat pentru 2009 o cifră de afaceri cu 43,5% mai redusă, de 71,05 milioane lei, și un profit de 332.300 lei, de la un câștig net de două milioane lei în 2008. Aproape 85% din producție a fost exportată.
Activitatea de bază a firmei constă în producția de utilaje și echipamente pentru protecția mediului, pentru industria energetică, subsansamble pentru utilaje terasiere și montaj utilaje terasiere.
Acționarul majoritar al 'Comelf' este firma de management, investiții și dezvoltare 'Uzinsider' București, cu o participație de 76,78%. Titlurile firmei se tranzacționează la categoria a doua a Bursei de Valori București. -
BCR nu plateste dividende, iar profitul de 58 mil. euro intra in capital
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Profitul net al bancii calculat dupa contabilitatea locala a scazut cu 79%, la 56 mil. euro, pe fondul cheltuielilor mari cu provizioanele pentru acoperirea creditelor neperformante.
BCR, cea mai mare banca de pe piata dupa active, nu va acorda dividende actionarilor din profitul pe 2009 si va folosi banii castigati pentru majorarea capitalului social.
Banca a facut anul trecut un profit net de 237,97 mil. lei (circa 56 mil. euro) dupa standardele romanesti de contabilitate, in scadere cu aproape 79% fata de anul precedent. Din aceasta suma, 237,74 mil. lei (echivalentul actual a aproape 58 mil. euro) vor fi folosite pentru consolidarea capitalului.
In urma acestei operatiuni care urmeaza sa fie aprobata in AGA extraordinara convocata pe 22 aprilie, capitalul BCR va urca la peste un miliard de lei (251 mil. euro). Valoarea nominala a unei actiuni va creste astfel de la 1 leu la 1,3 lei.
Decizia a fost deja discutata in principiu de austriecii de la Erste cu cele cinci SIF-uri care detin actiuni BCR si urmeaza sa fie validata in AGA.
'Se pare ca suma de 58 mil. euro este suficienta pentru a asigura echilibrul financiar si indicatorul de solvabilitate la un nivel comparabil cu calitatea activelor bancii. Majorarea de capital este insa un proiect de initiativa motivat de situatia conjuncturala actuala. In cadrul AGA din aprilie vom vedea exact cum va fi formulata aceasta majorare si ne vom expune punctul de vedere', a declarat pentru ZF Costel Ceocea, presedintele SIF Moldova, care detine 6% din BCR.
Conform contractului de privatizare semnat de Guvern cu Erste in 2006, BCR ar trebui sa acorde in primii trei ani de la vanzare dividende reprezentand cel putin 40% din profitul net calculat dupa standardele internationale (IFRS), dar nu mai mult decat profitul net dupa standardele romanesti (RAS). Profitul net in RAS a fost de circa 56 mil. euro, iar cel in IFRS de peste 200 mil. euro.
Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF Oltenia si membru in Consiliul de Supraveghere al BCR, considera ca nedistribuirea de dividende si incorporarea profitului este cea mai avantajoasa solutie pentru SIF-uri in contextul de fata. 'Consider ca majorarea de capital este o oportunitate pentru ca daca una dintre SIF-uri ar vrea sa vanda din actiunile detinute, dupa derularea operatiunii, ar putea incasa mai mult.'
Oficialii Erste, actionarul majoritar al bancii, au inceput sa vorbeasca de anul trecut despre o suplimentare a capitalului BCR, invocand o suma de circa 100 de milioane de euro.
Pana acum au sustinut solvabilitatea bancii doar prin imprumuturi subordonate. Anul trecut, BCR a contractat un credit subordonat de 120 mil. euro pe 7 ani, la o dobanda formata din EURIBOR la 6 luni plus o marja de 4,2% reflectand riscul de tara. De asemenea, anul trecut a fost reinnoit un angajament de finantare din partea Erste in limita de 300 mil. euro cu durata de un an.
Este pentru prima data dupa privatizarea bancii cu Erste cand BCR nu plateste dividende. Pana acum austriecii nu au operat nicio majorare de capital pentru BCR, concentrandu-se pe consolidarea propriului capital social, inclusiv cu ajutorul guvernului de la Viena.
Din toamna trecuta, Erste detine 69,3% din BCR printr-un vehicul special infiintat din ratiuni fiscale, in timp ce SIF-urile cumuleaza 30%.
In perspectiva AGA din 22 aprilie cand vor fi alesi membrii Consiliului de Supraveghere al BCR pentru un mandat de inca 3 ani, si-au depus candidaturile Tudor Ciurezu si Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. SIF-urile au dreptul la numirea a doi reprezentanti in cadrul Consiliului de Supraveghere al BCR. -
Dividendele vor putea fi distribuite prin Depozitarul Central
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Citibank și Poșta Română vor asigura suportul
Profiturile emitenților de pe piața de capital vor putea fi distribuite acționarilor prin intermediul Depozitarului Central începând din acest an, arată un comunicat al instituției.
Conducerea Depozitarului a aprobat modalitatea de furnizare a serviciului de distribuire a dividendelor, precum și instituția bancară care va asista DC, respectiv Citibank Europe plc, Dublin - Sucursala România.
'Avantajele acestui serviciu rezidă, pentru investitori, în costuri mult mai scăzute, mai ales în cazul celor care au dețineri la mai mulți emitenți. Serviciul va oferi totodată predictibilitate, în sensul că investitorii vor putea cunoaște în avans momentul în care vor primi dividendele, ceea ce le va permite să își planifice mai bine fluxurile de numerar', a declarat Adriana Tănăsoiu, director general al Depozitarului Central.
Depozitarul Central intenționează să distribuie în acest an dividendele aferente anului 2009 și, în situația în care emitentul dorește aceasta, dividendele rămase nedistribuite din anii anteriori.
Prin noul serviciu al DC, investitorii care au un cont bancar își vor primi dividendele în contul respectiv. În caz contrar, investitorii vor primi contravaloarea dividendelor fie la ghișeele oficiilor poștale din rețeaua operată de Compania Națională Poșta Română, fie acasă, prin mandat poștal, conform deciziei emitentului.
'Până în momentul de față, distribuirea dividendelor emitenților de pe piața de capital din România se făcea prin diferite metode, dezavantajele majore ale acestui sistem neunitar fiind în mare măsură de ordin material, mai exact, costuri ridicate atât pentru investitori cât și pentru companiile listate', potrivit comunicatului DC.
Astfel, dacă un investitor avea în portofoliu acțiuni ale mai multor companii, care, la rândul lor, alegeau o metodă diferită de distribuire a dividendelor, acesta trebuia să le colecteze de la fiecare emitent, prin modalitatea indicată. De foarte multe ori, acest lucru presupunea deplasarea investitorului în diferite locații, cu implicații directe asupra creșterii timpului, precum și a costului colectării dividendelor. -
Actionarii SIF Oltenia vor dublarea dividendului
income
___
Consiliul de Administratie (CA) al SIF Oltenia (SIF5) a introdus pe ordinea de zi a Adunarii Generale a Actionarilor solicitarea unui grup de actionari, ce detin cumulat peste 5% din capitalul societatii, de distribuire a unui dividend brut de 0,16 lei/actiune, dublu fata de valoarea propusa de conducerea societatii, de 0,08 lei/titlu.
Anterior, surse apropiate actionariatului SIF Oltenia anuntau ca un grup de actionari va solicita introducerea pe ordinea de zi a AGA propunerea unui dividend de 0,16 lei/actiune.
Pe ordinea de zi a AGA din 29 aprilie figureaza astfel doua propuneri cu privire la valoarea dividendului distribuibil. Consiliul de Administratie al SIF Oltenia propune actionarilor un dividend de 0,08 lei/actiune, in crestere cu o treime comparativ cu valoarea distribuita pentru 2008, de 0,06 lei/actiune, urmand sa aloce astfel 46,4 milioane lei.
Daca propunerea grupului de actionari va fi aprobata, SIF Oltenia ar urma sa acorde dividende in valoare de 92,8 milioane lei.
22.03.2010
-
Cum vad guvernantii viitorul Antibiotice Iasi
Wall-Street.ro
___
Premierul Emil Boc a declarat ca Antibiotice Iasi va fi factor extrem de competitiv pe piata europeana si a reamintit ca fabrica ieseana va fi nucleul greu al companiei farmaceutice nationale care va fi infiintata.
'Noi mai avem cativa ani in care beneficiem de fonduri europene, dupa care vom fi fata-n fata cu competitia adevarata din UE. Trebuie sa fim pregatiti inca de pe acum pentru aceasta competitie. Din aceasta perspectiva, eu vad in Antibiotice Iasi un factor extrem de puternic competitiv pe piata europeana si care sa fie unul din actorii importanti din Romania si Uniunea Europeana', a spus Emil Boc, intr-un discurs tinut in fata angajatilor de la unitatea ieseana.
Premierul a reamintit ca Guvernul are in analiza un plan pentru infiintarea unei companii farmaceutice nationale, primul pas fiind comasarea Unifarm si Oficiului Central de Stocare pentru Situatii Speciale. Ulterior, afirma Boc, nucleul greu al companiei va deveni Antibiotice SA prin preluarea actiunilor pe care le are Ministerul Sanatatii.
Potrivit lui Boc, compania farmaceutica va fi un obiectiv strategic national, anunta NewsIn.
Premierul a asigurat conducerea Antibiotice SA de disponibilitatea Guvernului de a sprijini dezvoltarea fabricii iesene.
Primul ministru a facut o scurta vizita la producatorul de medicamente, ocazie cu care s-a intalnit cu conducerea si angajati ai companiei.
Producatorul de medicamente Antibiotice Iasi (ATB) a incheiat anul 2009 cu un profit net de 12,17 milioane lei (2,87 milioane euro), cu 15% peste rezultatul inregistrat in 2008, dupa ce a reusit sa si reduca cheltuielile cu 7%, potrivit rezultatelor preliminare transmise Bursei luna trecuta. Actionarul majoritar al Antibiotice Iasi este Ministerul Sanatatii, cu o detinere de 53,02%, iar SIF Oltenia (SIF5) detine 10,1%.
In urma cu un an, fostul ministru al Sanatatii Ion Bazac a anuntat ca intentioneaza sa creeze Compania Farmaceutica Romana, care va avea ca nucleu Antibiotice Iasi si va integra Sanevit Arad, Unifarm, dar si departamentele de vaccinuri de la Institutul Cantacuzino de la Bucuresti si Iasi. -
Popp incearca sa refinanteze sau sa reesaloneze credite de circa 34 mil. euro la Impact Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Consiliul de Administratie al dezvoltatorului imobiliar Impact Developer & Contractor (IMP), condus de Dan Ioan Popp, cere imputernicire de la actionari pentru a refinanta sau a reesalona creditele societatii, conform situatiilor financiare de la 31.03.2010. Compania avea la finele anului trecut datorii la banci in valoare de 140 mil. lei (34 mil. euro), jumatate dintre acestea trebuind platite intr-o perioada de pana la un an. Printre cele mai mari credite ale Impact este unul de la Piraeus Bank, in valoare de 12 mil. euro, care trebuie rambursat la finele anului. Cum afacerile Impact au scazut de trei ori anul trecut, ca urmare a prabusirii pietei imobiliare, lichiditatile companiei s-au subtiat considerabil. La finele lui 2009, compania mai avea in conturi 14,4 mil. lei (3,5 mil. euro), fata de 67,4 mil. lei la finele lui 2008. Conducerea Impact mai cere mandatul actionarilor pentru contractarea de credite noi in limita a 5 milioane de euro, dar si pentru derularea unor majorari de capital in urmatorul an de pana la 200 mil. lei. Compania este evaluata pe Bursa la 43 de milioane de euro, dupa ce actiunile au crescut de sase ori in ultimul an. -
Oltchim are nevoie de 15 mil. euro sa reporneasca Arpechim
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea, care a preluat recent sectia de petrochimie a rafinariei Arpechim cu 12,9 mil. euro, estimeaza un nivel al investitiilor de 15 mil. euro in vederea efectuarii de reparatii pentru repornirea instalatiilor aferente uzinei din Pitesti. Totodata, investitiile pentru modernizarea si majorarea capacitatii de productie a unitatii din Arpechim pana la un nivel de 300.000 de tone de etilena si 150.000 de tone de propilena ar costa combinatul din Ramnicu Valcea circa 154 mil. euro, iar investitiile ar dura trei ani de zile. Sursele de finantare sunt reprezentate de credite bancare si credite furnizor, potrivit materialelor disponibile pe site-ul societatii. Oltchim intentioneaza sa vanda 25% din actiunile Mentchim la un pret minim de 375.000 de lei, insa nemtii de la PCC, principalul actionar minoritar, se opun acestei decizii. -
Transgaz propune ca jumatate din profit sa mearga la actionari
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Conducerea companiei nationale de transport a gazelor naturale, Transgaz (TGN), propune actionarilor distribuirea de dividende in valoare de 153,2 milioane lei, reprezentand aproximativ jumatate din castigul net, si acordarea a 7,7 milioane lei salariatilor pentru participarea la profit.
Valoarea dividendului brut propus, de 13,02 lei/titlu, este cu 24,3% pes-te valoarea distribuita anul trecut, respectiv cate 10,47 lei/actiune, anunta Mediafax.
Plata dividendelor ar urma sa inceapa cu data de 15 iulie.
Propunerile vor fi discutate de actionari in AGA programata la 27 aprilie.
Profitul net al Transgaz a crescut anul trecut cu 25%, la 298,6 milioane lei, comparativ cu valoarea din exercitiul financiar anterior, de 239 milioane lei.
Din profitul de anul trecut, suma de 145,3 milioane lei ar urma sa fie repartizata pentru constituirea surselor proprii de finantare ale companiei.
Transgaz are un capital social de 117,7 milioane lei, de 11,7 milioane de actiuni cu o valoare nominala de 10 lei. Compania este controlata de Ministerul Economiei, care detine 73,5% din actiuni, in timp ce Fondul Proprietatea are 14,9% din titluri. Diferenta de 11,4% din actiuni este listata la bursa, fiind in portofoliile mai multor actionari -
Gheorghe Calburean a prins un contract de 6,8 mil. euro de la Transgaz pentru Condmag Brasov
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Condmag Brasov (COMI), companie care are ca obiect de activitate constructia de conducte magistrale, controlata de omul de afaceri Gheorghe Calburean (foto) din Medias, a castigat un contract pentru reparatia unei conducte de gaze apartinand Transgaz Medias (TGN), in valoare de 23,5 mil. lei (fara TVA) sau 28 mil. lei (6,8 mil. euro, cu tot cu TVA). Contractul reprezinta peste 10% din cifra de afaceri a companiei pe 2009, de 53,5 mil. euro. Proiectul are o durata de executie de opt luni. Calburean, care controleaza 45% din Condmag prin intermediul firmei de foraj si constructii Dafora Medias (DAFR), a mai castigat doua contracte in valoare cumulata de 20 mil. euro pentru reabilitarea si extinderea retelei de apa si canalizare si constructia unei statii de epurare in municipiul Medias. Anul trecut, Dafora a incheiat cu Romgaz un contract pentru lucrari de foraj de peste 17 mil. euro.
Pagina