27.03.2009
-
Lulache: Fondul Proprietatea va inregistra o diminuare semnificativa a veniturilor in 2009
Business Standard
___
Fondul Proprietatea (FP) va inregistra o diminuare semnificativa a veniturilor in acest an, mai ales pentru ca Petrom a anuntat ca nu va distribui dividende pentru 2008, intentie anuntata si de alte companii din portofoliul Fondului, a declarat vineri, presedintele Fondului, Daniela Lulache. 'In 2009, veniturile Fondului se vor diminua semnificativ, mai ales ca o serie de companii din portofoliu au anuntat ca nu vor distribui dividende, printre care si Petrom', a mai spus Lulache. Ea a subliniat ca in 2009 se asteapta ca Fondul sa aiba cereri mai consistente decat in trecut pentru sustinerea financiara a companiilor din portofoliu. Fondul are participatii la 88 de companii, cele mai multe din domeniul energetic. Fondul Proprietatea a obtinut anul trecut un profit net de 467,7 milioane lei, in crestere cu 50% Fondul Proprietatea a obtinut anul trecut un profit net de 467,7 milioane lei (127 milioane euro), in crestere cu 50% fata de 2007, la o cifra de afaceri de 524,1 milioane lei, a mentionat presedintele Fondului, Daniela Lulache. 'Activele Fondului Proprietatea au scazut de la 14,46 miliarde lei, cat erau in 2007, la 10,95 miliarde lei in 2008, iar capitaluriler proprii au scazut la 10,92 miliarde lei in 2008, fata de 14,45 miliarde lei in 2007', a mai spus Lulache. In 2007, Fondului Proprietatea a obtinut un profit net de 313,1 milioane lei (circa 93,8 milioane euro), de 4,3 ori peste cel din 2006, pe fondul cresterii afacerilor de aproape cinci ori, la peste 400 milioane lei. Fondul a putut raporta profit in contextul in care poate, dupa o decizie a CNVM, sa inregistreze deprecierile de active in bilantul contabil si nu in contul de profit si pierdere. Fondul a propus ca inregistrarea deprecierilor sa se faca prin micsorarea capitalului social, ce ar presupune reducerea valorii nominale a unei actiuni cu circa un sfert, de la 1 leu la 0,76 lei. Unii actionari nu sunt, insa, de acord cu solutia propusa. Lulache a subliniat ca scaderea activelor Fondului se va evidentia in contul de bilant, nu in contul de profit si pierderi. Fondul a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 524,1 milioane lei, din care doar veniturile din dividende au fost de 384,8 milioane lei, veniturile din dobanzi - 84,5 milioane lei, veniturile din diferente de curs - 43,4 milioane lei, iar veniturile din provizionane - 11,5 milioane lei. Fondul Proprietatea a inregistrat cheltuieli totale de 43,1 milioane lei in 2008, din care cheltuielile cu diferente de curs au fost de 23,8 milioane lei, amortizarile, provizioanele si investitiile cedate au fost de 3,1 milioane lei, iar cheltuielile operationale au fost de 16,2 milioane lei, a precizat presedintele Fondului. Membrii consiliului de supraveghere al Fondului Proprietatea ar putea fi revocati in 27 aprilie Adunarea generala a actionarilor Fondului Proprietatea, convocata pentru 27 aprilie, are pe ordinea de zi revocarea membrilor Consiliului de Supraveghere, la propunerea Ministerului Finantelor, aprobarea repartizarii profitului net pentru exercitiul financiar 2008 si aprobarea reducerii capitalului 'La AGA din 27 aprilie, exista pe ordinea de zi, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, un punct privind revocarea membrilor Consiliului de Supraveghere si numirea altor membri', a afirmat presedintele Fondului Proprietatea, Daniela Lulache. Consiliul de supraveghere al Fondului este format, in prezent, din sapte membri: Giovanni Ravasio (presedinte), John N. Chrissoveloni, Mircea Ursache, Radu Francis Florescu, Ingrid Zaarour, Jozsef Birtalan si Flavia Teodosiu. Ministerul Finantelor este actionarul majoritar al Fondului Proprietatea, detinand 68,28% din actiuni la finalul lui februarie. Actionariatul Fondului includea, la acelasi moment, 33 de firme, ce detineau 4,83% din capitalul social, si 2.131 de actionari persoane fizice, cu 26,90% din actiuni. Pe ordinea de zi a adunarii generale se mai regasesc aprobarea situatiilor financiare anuale pentru 2008, insotite de raportul auditorului independent si de raportul administratorilor pentru 2008, aprobarea repartizarii profitului net aferent exercitiului financiar 2008, aprobarea descarcarii de gestiune a membrilor Consiliului de Supraveghere si Directoratului, aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pentru 2009 si stabilirea datei de 15 mai 2009 ca data de inregistrare a rezultatelor financiare. 'Reprezentantii Fondului Proprietatea vor face o informare despre admiterea la tranzactionare la cota Bursei de Valori Bucuresti a actiunilor Fondului, iar reprezentantii comisiei de selectie a administratorului vor detalia actionarilor procedura de selectie a societatii de administrare a Fondului', a mai spus Lulache. Fondul Proprietatea va acorda dividende abia dupa rezolvarea problemei capitalului social Profitul din 2008 al Fondului Proprietatea nu va distribuit si nu vor fi acordate dividendele aferente pana la indeplinirea unei serii de conditii legate de actionariat, a precizat Daniela Lulache. 'Profitul Fondului Proprietatea nu va fi deocamdata distribuit, deci nu vom acorda dividende imediat, pentru ca trebuie sa parcurgem o serie de conditii necesare pentru aceasta, printre care reducerea valorii capitalului social, in doua etape', a spus Lulache. 'In primul rand, reducerea numarului de actiuni, prin anularea actiunilor subscrise si neplatite de catre stat, iar in al doilea rand prin reducerea valorii nominale a actiunii', a adaugat ea. Fondul Proprietatea a inregistrat un profit net de 467,7 milioane lei in 2008. Lulache a subliniat ca 'valoarea intrinseca a actiunii ramane aceeasi, insa se va diminua valoarea actiunii la nivel scriptic'. Viitorul manager al Fondului Proprietatea nu va prelua integral rolul de administrator Managerul de fond care va desemnat de Comisia de selectie pentru administrarea Fondului Proprietatea nu va prelua integral rolul de administrator, iar unele decizii se vor lua la nivel conducerii Fondului, a declarat presedintele Fondului, Daniela Lulache. 'Viitorul manager al Fondului Proprietatea nu va prelua integral rolul de administrator, iar ar unele decizii se vor lua la nivel conducerii Fondului', a spus Lulache. Comisia de selectie a administratorului Fondului Proprietatea a prelungit, pe o perioada nedeterminata, selectia unui administrator pentru Fond, pentru a pune la punct cu guvernul viitoarea organigrama corporatista a institutiei. Prelungirea suspendarii procesului de selectie a fost determinata de faptul ca 'prin raportare la complexitatea mandatului incredintat de catre Guvernul Romaniei, este necesara examinarea si de catre alte institutii cu atributii in domeniu a solutiilor identificate de Comisie'. Fondul Proprietatea a atras in 22 ianuarie opt oferte de administrare, de la Aviva Investors Global Services, BlackRock, Credit Suisse & OTP, FINAG Holding Gmbh, Franklin Templeton Investments, ING Invest Management, Morgan Stanley si Julius Baer. Fondul a fost creat in 2005, ca solutie pentru despagubirea fostilor proprietari deposedati de regimul comunist, carora nu li se mai pot restitui in natura averile confiscate. Sursa: Business Standard, NewsIn, 27 martie 2009. -
BVB, cea mai optimista bursa din Europa, in martie
Business Standard
___
Bursa de la Bucuresti a ajuns in topul cresterilor din Europa, dupa trei saptamani in care piata a scazut doar de doua ori, iar BET, principalul indice, a inglobat cresteri de 32% in martie. Bursele din Rusia si Cehia au inregistrat o tendinta similara, in vreme ce, dintre pietele mature, bursa din Germania a avut cea mai buna evolutie de la inceputul lunii, cu o crestere de aproape 10%. Tendinta pozitiva a fost confirmata si in sedinta de ieri a Bursei locale, cand pretul actiunilor tranzactionate a crescut, in medie, cu 3,8%, iar valoarea de piata a BRD, cea mai mare banca listata, a urcat cu aproape 100 mil. euro, dupa o apreciere de 9,6% a titlurilor, venita pe un rulaj-record de 8,2 mil. lei (circa 2 mil. euro). „Presiunea la vanzare a atins apogeul la sfarsitul lunii februarie pe BVB, atunci cand «elasticul» variatiilor a fost intins la maximum. Dupa ce am fost printre primii la scaderi, iar actiunile ajunsesera la niste preturi absolut ridicole, acum vedem o miscare inversa, la aproximativ aceeasi intensitate. Ideea continuarii unei consolidari este sustinuta si de datele statistice, care arata ca perioada martie-mai-iunie este, in fiecare an, cea mai buna pe pietele de capital“, spune Mihai Alexa, analist la Broker Cluj. Cresterea BRD a venit dupa ce, cu o zi in urma, banca anuntase ca va propune un dividend brut de 0,72828 lei/unitate, care, luand in considerare pretul stabilit in sedinta de ieri, ar genera un randament de 10,7%. „Chiar daca, in procente, cresterile pot parea spectaculoase, trebuie sa ramanem realisti si sa observam ca inca ne aflam sub valorile de la sfarsitul lui 2008, care, oricum, erau scazute. Recenta revenire a fost impulsionata si de stirile privind dividendele propuse de companii, iar, dupa incheierea acestei perioade, este posibil ca actiunile ce au urcat puternic sa fie parasite de cumparatori, iar acestia sa se indrepte spre cele care au ramas la niveluri minime, determinand astfel cresteri pe acestea din urma“, este de parere Alexa. Cele cinci SIF-uri au inregistrat ieri cresteri, in medie, de 3,1%, SIF Oltenia avand cea mai buna evolutie (+6%). Tot ieri a fost anuntata si includerea actiunilor Azomures in indicele BET, al celor mai lichide zece actiuni, acestea inlocuind astfel titlurile Antibiotice. Sursa: Business Standard, 27 martie 2009. -
Isarescu: Cursul de schimb se afla la un nivel sustenabil pentru perioada actuala
Adevarul
___
Mugur Isarescu a declarat astazi ca in ceea ce priveste Romania, cursul de schimb este la un nivel sustenabil, ca se asteapta la o crestere a rezervei valutare pana in 2011 si ca vom ramane pe zona pozitiva de crestere economica. De asemenea, el a adaugat ca suma estimata sa intre in Romania in acest an, din aranjamentul de finantare externa cu FMI, UE, Banca Mondiala si BERD, este de 11,8 miliarde euro. In aceasta dupa-amiaza, dupa declaratiile guvernatorului BNR, moneda nationala s-a apreciat brusc in jurul orei 17:30 de la putin peste 4,25 lei/euro pana in apropiere de 4,23 lei/euro, intr-o tendinta contrara cu cea a altor monede din regiune, care s-au stabilizat, dupa o sedinta volatila. La 18:05, euro era cotat cu 4,2318-4,2411 lei. Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a discutat astazi cu reprezentantii mass-media despre aranjamentul financiar cu Uniunea Europeana, Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. El a vorbit si despre imprumutul FMI, cursul de schimb si creditare. Cursul de schimb se afla la un nivel sustenabil pentru perioada actuala Cursul de schimb este la un nivel sustenabil, mai ales pentru perioada actuala, tinand cont si de corectia deficitului de cont curent, 'mai rapida decat ne asteptam', a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 'Nu este nevoie de deprecieri suplimentare. Cursul de schimb se afla la un nivel sustenabil pentru perioada actuala', a raspuns guvernatorul, intrebat care va fi evolutia cursului de schimb dupa incheierea acordului cu FMI. Anuntul despre acord a dus la aprecierea leului, BNR afisand astazi un curs de referinta de 4,2723 lei/euro. BNR urmareste stabilizarea si usoara crestere a rezervei valutare pana in 2011 BNR urmareste stabilizarea si usoara crestere a rezervelor valutare ale Romaniei pana in 2011, respectiv pe masura ce intra sumele din angajamentul extern de imprumut, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 'Nu va imaginati ca daca anul acesta intra 8 miliarde euro de la FMI si banii de la Comisia Europeana, care ajung in trezorerie, (...) atunci rezerva valutara creste cu 11 miliarde euro, pentru ca nu va fi asa. Prin angajamentul de finantare, urmarim stabilizarea si usoara crestere a rezervei pana in 2011', a precizat guvernatorul. El a explicat ca fondurile imprumutate de la CE si trase anul acesta, estimate la 2,5 miliarde euro, ajung in trezorerie, avand ca destinatie finantarea deficitului bugetar, dar in final intra in piata. In consecinta, si pentru aceasta suma 'contrapartida ar ajunge tot in rezerva', deoarece BNR ar cumpara valuta, prin operatiuni de tip swap. Acordul cu FMI include o estimare intre 0 si 1% pentru cresterea economica in 2010 'Eu cred, cu riscul de a aparea pe prima pagina maine, ca Romania va ramane, cu acest program, in acest an, pe zona pozitiva de crestere economica', a afirmat Isarescu. Acordul cu FMI include, pentru 2010, o estimare de crestere economica intre 0 si 1%, in conditiile in care, tinand cont de intrarile din pachetul de finantare externa, economia Romaniei ar putea ramane pe teritoriu pozitiv in acest an, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 'Prognoza noastra pentru cresterea economica in acest an nu este de minus 4% in acest an, cum vede FMI. Nu cred ca vom ajunge acolo', a explicat Isarescu, adaugand ca economia poate ramane pe teritoriu pozitiv in acest an, cu sustinerea finantarii externe. Un avans al sectorului creditarii de 10-15% in 2009 ar fi intr-o zona prudenta Un avans al sectorului creditarii de 10-15% in 2009 ar fi intr-o zona prudenta, in contextul in care activitatea nu este blocata, ci doar diminuata, a mai declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Creditele cu buletinul fac probleme Bancii Nationale Isarescu a explicat ca pe partea de credite cu buletinul, de exemplu, exista o lista de persoane care nu exista si BNR se confrunta cu probleme la una doua banci Romania va primi in 2009 aproximativ 11,8 miliarde euro din pachetul extern Mugur Isarescu a explicat ca imprumuturile de la Banca Europeana de Investitii (BEI) nu au fost incluse in pachetul de finantare externa deoarece institutia nu si-a conditionat sumele de incheierea aranjamentului, care presupune cu acord cu FMI. Romania va primi, in total, 19,95 miliarde euro de la FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). In 2009, sumele trase de la FMI ar trebui sa se ridice la 8,5 miliarde euro, de la CE la 2,5 miliarde euro, de la BM la 0,5 miliarde euro, iar BERD ar putea acorda Romaniei imprumuturi de 0,3 miliarde euro, pentru finantarea de proiecte, ajungandu-se astfel la suma de 11,8 miliarde euro. Romania s-ar fi imprumutat la costuri mult mai mari, daca nu ajungea la un acord cu FMI Romania s-ar fi imprumutat la costuri mult mai mari decat dobanda FMI si pe piata interna si pe piata externa, pentru a-si acoperi nevoile de finantare, daca nu incheia acordul cu FMI si CE, a spus joi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 'Daca Romania s-ar fi imprumutat in prezent cu 12 miliarde euro, ar fi facut-o la costuri mult mai ridicate pe pietele internationale si, in plus, ar fi avut un acces limitat la aceste piete, in ciuda dobanzilor care au scazut', a spus Isarescu. Guvernatorul a precizat ca toate finantarile private de anul trecut, de circa 20 miliarde euro, s-au facut la costuri de 4, 5 sau 6% pe an. Pe piata interna, BNR este obligata, conform legii, sa mareasca dobanzile platite la rezervele minime obligatorii ale bancilor, de 2,9% in prezent la euro, in cazul in care dobanzile din piata cresc, a mentionat Isarescu. Isarescu spune ca ar fi intelept ca BNR sa nu includa pasivele pe termen lung la calculul RMO Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat joi ca ar fi intelept ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa excluda la calculul pasivelor pentru rezervele minime obligatorii (RMO) cele pe termen lung. Pasivele bancilor includ sursele atrase de acestea prin depozite de la clienti sau alte tipuri de finantari, ce pot fi folosite pentru acordarea de credite - ce intra in activele bancii. 'In acest fel, ajutam si finantarea pe termen lung, ce va sustine creditarea, si reducem disconfortul bancilor sa aiba pasive pe termen scurt', a spus Isarescu. El a precizat, totodata, ca printr-o astfel de modificare a bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii, s-ar reduce nivelul acestora. In aceste conditii, rezervele minime ar putea chiar sa ramana la nivelul de 40%, la valute. 'Chiar daca ramanem la 40% (din pasivele in valuta n.r.), dar excludem liniile de finantare pe termen lung, tot vorbim de o reducere foarte mare', a mai spus Isarescu. In prezent, rezervele minime obligatorii percepute de BNR bancilor comerciale sunt de 18% din pasivele din lei si de 40% din cele in valuta, cel mai mare nivel din UE si unul din cele mai ridicate din lume. Rezervele minime obligatorii la pasivele in valuta ale bancilor sunt incluse in rezervele internationale ale Romaniei, administrate de BNR. Inca nu schimbam nivelul rezervelor minime, ci doar compozitia lor pe partea de valuta Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu va opera inca nicio schimbare a nivelului rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta ale bancilor, dar ar putea modifica compozitia lor, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 'Sub forma de rata, inca nu vom modifica, dar la compozitie este posibil. Incepem cu valuta, pentru ca lichiditatile in lei s-au imbunatatit sensibil, prin operatiunile repo pe care BNR le-a facut, inclusiv pentru a pune pe picioare finantarea excedentului de deficit bugetar', a spus Isarescu. Anterior, guvernatorul a mentionat ca ar fi intelept ca BNR sa excluda la calculul pasivelor pentru rezervele minime obligatorii cele pe termen lung. 'In acest fel, ajutam si finantarea pe termen lung, ce va sustine creditarea, si reducem disconfortul bancilor sa aiba pasive pe termen scurt', a explicat Isarescu. El a precizat, totodata, ca printr-o astfel de modificare a bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii, s-ar reduce nivelul acestora. Pasivele bancilor includ sursele atrase de acestea prin depozite de la clienti sau alte tipuri de finantari, ce pot fi folosite pentru acordarea de credite - ce intra in activele bancii. In prezent, rezervele minime obligatorii percepute de BNR bancilor comerciale sunt de 18% din pasivele din lei si de 40% din cele in valuta, cel mai mare nivel din UE si unul din cele mai ridicate din lume. Rezervele minime obligatorii la pasivele in valuta ale bancilor sunt incluse in rezervele internationale ale Romaniei, administrate de BNR. BNR va aproba pana la sfarsitul lui 2009 normele internationale de contabilitate Banca Nationala de Romaniei (BNR) va aproba normele internationale de contabilitate pana la sfarsitul acestui an, a declarat, joi, guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu. 'Avem in vedere trecerea la normele internationale de contabilitate pana la finalul acestui an. Din cauza normelor s-au facut si provizioane mai mari pana acum. Modificarea este trecuta in programul nostru', a explicat Isarescu. Sursa: Adevarul, 27 martie 2009.
26.03.2009
-
Horia Ciorcila, Banca Transilvania: Dividendele sunt mici fata de ce am fi putut sa dam
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Presedintele Bancii Transilvania (TLV) Horia Ciorcila spune ca a hotarat sa distribuie dividende la cererea mai multor actionari si ca nu a mai incasat pana acum bani in calitate de actionar, de la listarea bancii in 1997. 'Multi dintre actionarii nostri ne-au cerut ca, avand in vedere profitul foarte mare al anului trecut, sa procedam ca si celelalte banci mari de pe piata. Noi nu suntem insa in postura bancilor care au actionari majoritari internationali, astfel ca dividendele sunt mici in raport cu ce am fi putut sa dam. Am considerat insa ca distribuirea de dividende este un semn ca suntem alaturi de actionarii nostri', a declarat pentru ZF Horia Ciorcila. Banca Transilvania a anuntat ca va distribui dividende in valoare bruta de 50 mil. lei (11,6 mil. euro) din profitul anului trecut care s-a apropiat de 400 mil. lei (108 mil. euro). Acestea sunt primele dividende pe care banca le distribuie de la listarea pe Bursa, in 1997. Pana acum, banca a adoptat in fiecare an o politica de capitalizare a profiturilor si distribuire de actiuni gratuite, care insa nu mai este viabila in conditiile scaderii pretului actiunilor sub valoarea nominala. Actiunile TLV scadeau ieri la mijlocul sedintei cu 5%, la 0,84 lei, dupa o crestere de 30% in ultima luna. Capitalizarea bancii este de 207 mil. lei. Horia Ciorcila, care este si unul dintre fondatorii Bancii Transilvania, spune ca acestia sunt primii bani pe care-i incaseaza in calitate de actionar de la listare. El detine 5% din actiuni si ar urma sa primeasca dividende brute de 2,5 mil. lei (582.000 de euro). In suma neta, dividendele sunt de 2,1 mil. lei. 'N-am distribuit dividende pana acum, iar eu personal n-am vandut niciodata actiuni de la listare. Nu m-am gandit ce voi face cu banii. Suma nu este chiar atat de mare. Nu-i exclus sa cumpar si actiuni, dar am si alte afaceri care au nevoie de cash.' Un alt membru al Consiliului de Administratie care va incasa dividende consistente este Claudiu Silaghi, care detine o participatie de 2,83%, pentru care va primi 1,42 mil. lei brut. Directorul general al bancii Robert Rekkers va primi si el circa 360.000 de lei, pentru participatia de 0,71%. Rekkers este CEO al Bancii Transilvania din 2002 si a cumparat actiunile de pe Bursa sau in cadrul programelor de vanzare de actiuni catre manageri si angajati organizate in fiecare an. Presedintele bancii din Cluj sustine ca dividendele acordate nu vor afecta lichiditatile. 'Nu ne afecteaza in nicio forma. Practic banii pe care urmeaza sa-i incasam de la Aegon pentru fondul de pensii vor merge spre dividende. Oricum suntem una dintre cele mai lichide banci din Romania. Practic inotam in lei', glumeste Ciorcila. Banca avea lichiditati in valoare de 3,43 mld. lei sub forma de rezerva minima obligatorie la BNR la finele anului trecut si plasamente in titluri de stat de 1,3 mld. lei la sfarsitul lunii ianuarie, potrivit raportarilor de pe Bursa. Banca a obtinut anul trecut finantari de cate 100 mil. euro de la IFC si BERD. BERD, care este si principalul actionar al Bancii Transilvania, cu 15% din capitalul social, a anuntat ca este dispusa sa investeasca inca 50 mil. euro intr-o majorare de capital, care s-ar putea derula in acest an. 'BERD si-a manifestat interesul de a participa la orice majorare de capital, iar noi am agreat de principiu aceasta operatie. In functie de necesitatile care apar, vom derula aceasta operatiune, chiar daca inseamna ca isi vor majora cota, iar noi ne-o vom reduce', spune Ciorcila. El a mai precizat ca cel mai probabil scenariu pentru acest an este majorarea participatiei BERD si intrarea in actionariat a Bancii Mondiale, cu circa 6-8% din actiuni, in cazul in care institutia va opta pentru conversia in actiuni a obligatiunilor TLV in valoare de 20 mil. dolari pe care le detine. Sursa: Ziarul Financiar, 26 martie 2009. -
Azomures ia locul Antibiotice in BET, Carpatica si Teraplast intra in BET-XT
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB BCC TRP
___
Actiunile producatorului de ingrasaminte chimice Azomures Targu-Mures (AZO) vor reveni in componenta indicelui BET al celor mai importante zece companii de pe Bursa de la Bucuresti, urmand sa inclocuiasca titlurile producatorului de medicamente Antibiotice Iasi (ATB). Titlurile Azomures au facut parte din componenta initiala a indicelui BET, la lansarea indicelui, in 1997, insa au fost scoase din componenta indicelui in august 2007. In ultimul an, insa, titlurile Azomures au fost printre cele mai tranzactionate de pe Bursa, inregistrand un rulaj de 10,2 mil. lei in primele trei luni din 2009, fata de 4,2 mil. lei in cazul Antibiotice Iasi. Actiunile Bancii Comerciale Carpatica (BCC) si titlurile Teraplast Bistrita (TRP) vor fi incluse in indicele extins al Bursei, BET-XT, care cuprinde cele mai lichide 25 de actiuni de pe Bursa, inclusiv SIF-urile. Din componenta indicelui vor fi retrase Oltchim (OLT) si Turbomecanica (TBM), care au raportat pierderi anul trecut si au fost putin tranzactionate in ultima perioada. Bursa a mai decis introducerea actiunilor Contor Group Arad (CGC) si Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) in componenta indicelui general al Bursei, BET-C. Ponderile companiilor in indici vor fi calculate pe baza preturilor de inchidere de vineri, 27 martie. Sursa: Ziarul Financiar, 26 martie 2009. -
Isarescu: Romania va primi in 2009 aproximativ 11,8 miliarde euro din pachetul extern
NewsIn
___
Suma estimata sa intre in Romania in acest an, din aranjamentul de finantare externa cu FMI, UE, Banca Mondiala si BERD, precum si de la BEI, este de 11,8 miliarde euro, a declarat joi guvernatorul BNR, mugur Isarescu. El a explicat ca imprumuturile de la Banca Europeana de Investitii (BEI) nu au fost incluse in pachetul de finantare externa deoarece institutia nu si-a conditionat sumele de incheierea aranjamentului, care presupune cu acord cu FMI. Romania va primi, in total, 19,95 miliarde euro de la FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). In 2009, sumele trase de la FMI ar trebui sa se ridice la 8,5 miliarde euro, de la CE la 2,5 miliarde euro, de la BM la 0,5 miliarde euro, iar BEI ar putea acorda Romaniei imprumuturi de 0,3 miliarde euro, pentru finantarea de proiecte. Sursa: NewsIn, 26 martie 3009. -
BRD SocGen: Nu avem niciun interes sa ne pierdem clientii
Curierul National BRD
___
In ultima vreme presiunile crizei financiare au fost din ce in ce mai puternic resimtite la nivelul sistemului bancar, multi clienti ajungand in imposibilitatea de a-si mai achita ratele catre banci. In aceste conditii defavorizati sunt clientii, insa nici institutiile bancare nu se gasesc intr-o situatie prea confortabila. In acest context, presedintele-director general al BRD, Patrick Gelin, a declarat ca institutia nu are niciun interes sa isi piarda clientii, astfel ca vor fi luate masurile necesare pentru a impiedica astfel de cazuri. ''Interesul nostru comun este sa gasim solutiile adecvate pentru a nu ne pierde clientii'', a declarat Gelin intr-o conferinta de presa, organizata cu ocazia implinirii a zece ani de la privatizarea BRD. Mai mult decat atat, directorul general al grupului francez, Frederic Oudea, a subliniat faptul ca in acest moment clientii grupului sunt in mare majoritate intr-o forma foarte buna, insa vor fi purtate discutii de la caz la caz daca va fi nevoie. In acest fel, structura creditelor va fi adaptata contextului pietei, astfel incat clientii vor beneficia de ajutor. Acest lucru va fi posibil in mod real pentru ca detinem in portofoliu o gama larga de produse si le vom utiliza in functie de nevoile clientilor'', a precizat Oudea. In plus, directorul general al Societe Generale a subliniat ca activitatile din Romania sunt echilibrate din punct de vedere al portofoliului de credite si depozite, iar acest fapt va avea un mare impact asupra continuarii strategiei de dezvoltare a grupului, precum si de a face fata conditiilor actuale. In acest fel, Oudea a mentionat faptul ca baza de clienti a BRD este foarte puternica, banca detinand o cota de piata de 18-20%. 'Suntem angajati sa sustinem economia din Romania, operatiunile locale sunt din punct de vedere fundamental bine echilibrate', a apreciat directorul general Societe Generale. Totodata, presedintele BRD a explicat ca lichiditatea bancii este asigurata prin depozite si ca institutia are parteneriate pe termen lung cu clientii. 'Majoritatea portofoliului BRD este in stare foarte buna. Pentru unii clienti care au probleme, vom discuta de la caz la caz, iar interesul nostru este sa ii ajutam, nu sa ii lichidam', a spus Gelin. Pe de alta parte, Oudea a aratat ca daca banca din Romania are nevoie de lichiditate, Societe Generale ii va furniza, dar nu si invers. 'Daca ii trebuie lichiditate bancii din Romania, ii vom furniza, insa nu invers. Nu am luat bani de la subsidiara pentru a finanta activitatea Societe Generale si nu vrem sa o facem. Lichiditatea grupului e in stare perfecta', a spus Oudea. In plus, acesta a precizat ca SocGen ar fi avut un angajament la fel de puternic in fata BRD, chiar si fara acordul Romaniei cu FMI. 'Nu avem nicio problema sa accesam lichiditate pe piata interbancara si, in plus, exista si schema din Franta cu emisiunea de obligatiuni. Am dezvoltat un model de afaceri prin colectarea de depozite si, de asemenea, avem si un rating puternic', a mai spus Oudea. BRD SocGen nu are nevoie de achizitia unei institutii de credit in Romania, pentru ca are deja o pozitie puternica pe piata, a mai spus Frederic Oudea. 'Avem multe in plan, exista oportunitati, si nu sunt sigur ca vrem sa facem o achizitie la nivel de grup. Nu avem nevoie de achizitii, mai ales in Romania. Daca exista o oportunitate, o vom analiza, dar nu avem nevoie, pentru ca suntem deja puternici', a spus acesta. Oudea s-a referit la anuntul grupului Royal Bank of Scotland (RBS) de a vinde sucursala din Romania. 'Si RBS in mod cert nu, la nivel global', a precizat Oudea, referindu-se la o eventuala achizitie. Sursa: Curierul National, 26 martie 2009. -
Fratii Cristescu au ajuns sa detina peste 5% din Dafora Medias
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI DAFR
___
Foraj Sonde Craiova (FOSB), firma controlata de fratii Cristescu, a raportat o detinere de 5,26% din actiunile companiei omului de afaceri Gheorghe Calburean, Dafora Medias (DAFR), potrivit notificarii transmise Bursei. Dafora Medias, companie la care omul de afaceri Gheorghe Calburean este actionar principal, presedinte si director generali activeaza in sectorul de foraj petrolier, asemeni firmei controlate de fratii Cristescu. Potrivit ultimei raportari, actionarul principal al societatii este Gheorghe Calburean, cu 48,58% din actiuni, in timp ce Foraj Sonde Craiova are o detinere de 5,26%, iar fondul de investitii Artio Global Management LLC (fosul Julius Baer) are o participatie mai mica de 5%. Foraj Sonde Craiova (FOSB) este controlata de Valentin Marius Cristescu, cu 69,22% din actiuni si Emil Cristescu, care are o participatie de 21,62%. Sursa: Bursa, 26 martie 2009.
25.03.2009
-
SIF-urile isi umfla conturile cu cate 11,3 mil. euro de la BCR
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
SIF-urile vor incasa dividende brute in valoare de cate 48,4 mil. lei (circa 11,3 mil. euro) de la BCR, de 2,2 ori mai mari decat sumele primite anul trecut de la cea mai mare banca din sistem, rezolvandu-si astfel problema lichiditatilor, dupa ce s-au confruntat in ultimele luni cu o scadere a disponibilitatilor. Dividendele pe care le vor primi de la BCR in acest an sunt mai mari la unele SIF-uri decat valoarea totala a dividendelor incasate de la companiile din portofoliu in 2008. De exemplu, SIF Moldova (SIF2) a inregistrat anul trecut venituri din dividende de 46,2 mil. lei, iar SIF Transilvania (SIF3) a incasat din participatiile pe care le are 45,88 mil. lei, potrivit rapoartelor anuale, la fel ca si SIF Muntenia (SIF4), care a primit dividende de 45 mil. lei. Anul trecut, SIF-urile au incasat circa 22,2 mil. lei de la BCR, pentru participatiile de cate 6% pe care le detin in cadrul bancii. De asemenea, cele cinci societati de investitii financiare au primit intre 19 si 22 mil. lei pentru participatiile detinute in cadrul BRD-SocGen, a doua banca din sistem. BRD nu a anuntat inca ce dividende va distribui din profitul anului trecut, care a fost cu 47% mai mare decat cel din 2007, urmand sa publice convocatorul AGA si propunerea de dividend pana la sfarsitul saptamanii. SIF-urile ar mai putea primi in acest an dividende si de la Banca Transilvania, aceasta urmand sa anunte in urmatoarele zile propunerea privind repartizarea profitului pe care o va face actionarilor. Presedintele Bancii Transilvania, Horia Ciorcila, a declarat pentru ZF ca ia in calcul distribuirea de dividende. SIF Oltenia (SIF5), care controleaza un pachet de 6,12% din BCR, va incasa dividende in valoare de aproape 50 mil. lei, in conditiile in care anul trecut veniturile din dividende ale societatii s-au ridicat la 83 mil. lei. Dividendele pe care le vor incasa de la BCR rezolva in mare parte si problema profiturilor SIF pe 2009. De exemplu, SIF Moldova si-a bugetat pentru acest an un profit brut de 50 mil. lei, pe care si-l va realiza in mare parte doar din dividendele de la BCR, iar SIF Transilvania are prevazut in programul de activitate pentru 2009 un profit de 57 mil. lei. Celelalte trei SIF-uri nu si-au publicat inca bugetele pentru acest an, insa majoritatea estimeaza venituri si profituri in scadere fata de 2008, din cauza scaderilor de pe Bursa care fac mai dificila valorificarea de participatii din portofoliu. Pe de alta parte, SIF-urile au anuntat ca vor distribui dividende mai mici decat anul trecut, iar SIF Oltenia a propus actionarilor nedistribuirea de dividende. Conducerile SIF incearca astfel sa pastreze mai multe fonduri pentru investitii, in conditiile in care preturile actiunilor de pe Bursa ofera oportunitati atractive. In plus, SIF-urile au inregistrat si o scadere semnificativa a lichiditatilor in ultimele luni. SIF Oltenia mai avea in conturi la sfarsitul lunii februarie circa 12 mil. lei (2,7 mil. euro), in timp ce SIF Muntenia avea cele mai mari disponibilitati, de 68 mil. lei (15,8 mil. euro). Actiunile SIF au crescut ieri in medie cu 2,9%, cele mai mari cresteri fiind inregistrate de SIF Transilvania, cu un avans de 11%, si SIF Oltenia, cu plus 6,4%. De la inceputul lunii martie, indicele SIF-urilor, BET-FI, a castigat 36%, dar este in continuare cu 11,5% sub nivelul de la inceputul anului. Sursa: Ziarul FInanciar, 25 martie 2009. -
FMI cere bancilor-mama sa asigure solvabilitatea si sa nu isi reduca expunerile pe Romania
___
FMI va cere bancilor-mama cu subsidiare in Romania sa mentina solvabilitatea la un nivel ridicat si sa nu isi reduca expunerile, a declarat Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania. 'Vrem sa existe o plasa de siguranta pe partea de capital, deci solvabilitatea bancilor romanesti trebuie mentinuta la un nivel ridicat', a spus el. Franks a completat ca delegatia FMI se va intalni joi, la Viena, cu reprezentantii principalelor grupuri bancare prezente in Romania si ca le va cere acestora 'sa nu isi reduca expunerile'. Sursa: NewsIn, 25 martie 2009
Pagina